Atotstiinta lui Dumnezeu

[Wryetui]

Este un lucru neclar pentru mine. Daca pacatuiesc, si stiu ca am pacatuit si imi pare rau si stiu ca imi pare rau, iar ma spovedesc, se va bucura Dumnezeu de mine atunci? Dar daca peste 4 ani fac acelasi pacat, dar eu nu stiu asta pentru ca inca nu am trait acel timp, dar Dumnezeu fiind atotstiutor stie deja cum voi pacatui si de ce. Deci practic Dumnezeu stie si daca noi ne mantuim pana la urma si daca nu ne mantuim, si stie toata viata noastra cum o sa fie, practic. Dumnezeu stie si cand imi da o boala, si ce o sa imi faca acea boala, si de ce o sa imi faca acel lucru acea boala? Stie cand o sa fiu suparat si cand o sa fiu vesel? Cand o sa zbier pe cineva sau cand o sa ii zambesc cuiva?

Deci nu inteleg prea bine cum sta treaba asta, ma poate cineva lamuri?

În prealabil postat de Wryetui

Este un lucru neclar pentru mine. Daca pacatuiesc, si stiu ca am pacatuit si imi pare rau si stiu ca imi pare rau, iar ma spovedesc, se va bucura Dumnezeu de mine atunci? Dar daca peste 4 ani fac acelasi pacat, dar eu nu stiu asta pentru ca inca nu am trait acel timp, dar Dumnezeu fiind atotstiutor stie deja cum voi pacatui si de ce. Deci practic Dumnezeu stie si daca noi ne mantuim pana la urma si daca nu ne mantuim, si stie toata viata noastra cum o sa fie, practic. Dumnezeu stie si cand imi da o boala, si ce o sa imi faca acea boala, si de ce o sa imi faca acel lucru acea boala? Stie cand o sa fiu suparat si cand o sa fiu vesel? Cand o sa zbier pe cineva sau cand o sa ii zambesc cuiva?

Deci nu inteleg prea bine cum sta treaba asta, ma poate cineva lamuri?

Nu gandi prea mult, ca iar devi ateu :)) sau cine stie ce altceva.

Atotstiinta, omniscienta, omnipotenta creeaza paradoxuri. Sunt teme filozofice. Vrei explicatii filozofice?

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Wryetui

Este un lucru neclar pentru mine. Daca pacatuiesc, si stiu ca am pacatuit si imi pare rau si stiu ca imi pare rau, iar ma spovedesc, se va bucura Dumnezeu de mine atunci? Dar daca peste 4 ani fac acelasi pacat, dar eu nu stiu asta pentru ca inca nu am trait acel timp, dar Dumnezeu fiind atotstiutor stie deja cum voi pacatui si de ce. Deci practic Dumnezeu stie si daca noi ne mantuim pana la urma si daca nu ne mantuim, si stie toata viata noastra cum o sa fie, practic. Dumnezeu stie si cand imi da o boala, si ce o sa imi faca acea boala, si de ce o sa imi faca acel lucru acea boala? Stie cand o sa fiu suparat si cand o sa fiu vesel? Cand o sa zbier pe cineva sau cand o sa ii zambesc cuiva?

Deci nu inteleg prea bine cum sta treaba asta, ma poate cineva lamuri?

S-ar putea sa pleci de-aici mai confuz decum ai intrat...
Toate au un sens si o noima. Atat timp cat Dumnezeu ne mai da cate o boala sau un necaz, inca mai vede in noi puterea de a ne indrepta si mantui. Revenirea cu buna-stiinta in locul de unde-ai plecat (repetarea aceluiasi pacat), dupa ce te-ai cait, inseamna o batalie pierduta in fata urzelilor celui viclean. Daca sustii ca constientizezi situatia, si stii bine unde vei ajunge, trebuie sa fie slabiciunea mult peste puterile tale, de n-o poti invinge. Totusi, daca ai cunoaste cu adevarat, dragostea lui Dumnezeu pentru tine, ai intelege ca evitand aceasta repetare, vei primi un dar care te va urmari toata viata si care va fi de fapt primul intre nenumaratele care vor urma. Nu degeaba Dumnezeu ingaduie ispititorului sa te momeasca. El stie ca tu ai potential sa-ti invingi slabiciunea, chiar daca NU SINGUR, ci cu si prin mila Lui, totusi, poti castiga. Alege sa-ti pui nadejdea in mila Lui si spune NU gandurilor viclene, oricat ar suna de dulce in ureche!!!

[Wryetui]

Deci Dumnezeu nu a lasat viata la intamplare? Adica daca ies pe strada si ma intalnesc cu X persoana ii din voia lui Dumnezeu, adica, toate ce se intampla in viata noastra oricat de marunte ar fi, precum daca arunc ambalajul de la ciocolata la cos sau pe jos sau orice, este datorita faptului ca Dumnezeu vrea asa? (pare absurd dar sunt confuz). In mare, tot ce facem este pentru ca Dumnezeu vrea sa o facem? Asta nu ar insemna ca El ne incalca voia libera?

În prealabil postat de Wryetui

Deci Dumnezeu nu a lasat viata la intamplare? Adica daca ies pe strada si ma intalnesc cu X persoana ii din voia lui Dumnezeu, adica, toate ce se intampla in viata noastra oricat de marunte ar fi, precum daca arunc ambalajul de la ciocolata la cos sau pe jos sau orice, este datorita faptului ca Dumnezeu vrea asa? (pare absurd dar sunt confuz). In mare, tot ce facem este pentru ca Dumnezeu vrea sa o facem? Asta nu ar insemna ca El ne incalca voia libera?

Ce ti-am zis eu ca creezi paradoxuri :))

Este o mica contradictie intre liber arbitru si a spune ca totul este cum vrea Dumnezeu. Liberul arbitru presupune ca evenimentele care se desfasoara in lumea asta sunt consecinte ale alegerilor noaste, sau ale altora. Iar in functie de aceste evenimente pe care le alegi tu (sau altii), esti judecat dupa moarte.

Daca Dumnezeu ar interveni in viata oamenilor, conceptul de liber arbitru ar fi spulberat instant. In Biblie se povesteste in Iesire ca Dumnezeu a intervenit in gandirea faraonului egiptean, si practic l-a facut sa nu le dea drumul evreilor, ca mai apoi, sa fie pedepsit pentru ceva ce n-a fost vina lui.

Liberul arbitru este cel mai apropriat de realitate: principiul cauza-efect guverneaza lumea, iar interventia divina a fost numai la crearea Universului, cand s-a creat acest mecanism cauza efect (tot de Dumnezeu). Aceasta este viziunea deista, la care ma afiliez eu.

Daca e sa presupunem ca orice lucru se intampla in lumea asta pentru ca vrea Dumnezeu, atunci nu se poate zice ca avem un liber arbitru, ci ca suntem sclavii unei puteri mult superioare noua. Asta ar insemna ca judecata de apoi nu isi prea are rostul, avand in vedere ca nimic din ce ai facut nu a fost alegerea ta, ci a lui Dumnezeu.

Un alt lucru este atotstiinta limitata la informatie si atat. Dumnezeu poate sa stie abosolut tot ce se petrece in universul acesta, sa stie inca dinainte sa te nasti ce si cum o sa faci, dar el nu intervine in asta, pentru ca s-ar contrazice cu notiunea de liber arbitru.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Ce ti-am zis eu ca creezi paradoxuri :))

Este o mica contradictie intre liber arbitru si a spune ca totul este cum vrea Dumnezeu.

Nu este nici o contradictie.Contradictia daca exista se afla in mintea noastra.

Liberul arbitru presupune ca evenimentele care se desfasoara in lumea asta sunt consecinte ale alegerilor noaste, sau ale altora. Iar in functie de aceste evenimente pe care le alegi tu (sau altii), esti judecat dupa moarte.

Dap

Daca Dumnezeu ar interveni in viata oamenilor, conceptul de liber arbitru ar fi spulberat instant.

Dumnezeu nu intervine in alegerile pe care le fac oamenii, insa daca omul
Ii cere ajutorul, Dumnezeu intervine si o face pt ca omul insusi prin liberul-arbitru a decis sa ceara ajutorul lui Dumnezeu.Iar in acest caz Dumnezeu
intervine in viata omului, tocmai pt ai respecta liberul-arbitru care a decis
care are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

Daca liberul-arbitru al tau, ar incalca liberul-arbitru a altei persoane, iar
persoana respectiva este spovedita si impartasita si cere ajutorul lui
Dumnezeu pt a o scoate din problemele cauzate de liberul tau arbitru
ia sa vezi cum Ii vei simti prezenta lui Dumnezeu in viata ta.Dar il vei
simti pe acel Dumnezeu Justitiar, si te va judeca pentru toate cele facute
cu fapta si/sau cu mintea de cand te-ai spovedit ultima data.

De aceea, unora ,in viata lor, cand vin belele, nu vine una ci vin multe si
toate deodata.Cunosc cazuri reale.Am cunostiinte care au patit-o si de
atunci s-au jurat ca n-o sa mai nedreptateasca pe nimeni in viata lor.
Am fost martor la cele intamplate in viata lor.
Crede-ma, you're not gonna like it.

In Biblie se povesteste in Iesire ca Dumnezeu a intervenit in gandirea faraonului egiptean, si practic l-a facut sa nu le dea drumul evreilor, ca mai apoi, sa fie pedepsit pentru ceva ce n-a fost vina lui.

Fii mai clar, unde si cum ? Pune versetele.

Liberul arbitru este cel mai apropriat de realitate: principiul cauza-efect guverneaza lumea, iar interventia divina a fost numai la crearea Universului, cand s-a creat acest mecanism cauza efect (tot de Dumnezeu).

Dumnezeu este oriunde si intervine oriunde doreste El si cand vrea El.
Ce spui tu mai sus , este ca si cum ti-ai creea o casa, si apoi nu mai calci
in aceea casa.(adica ce ai spus mai sus este erezie).Pai de ce creezi o casa ?
Ca s-o locuiesti, ca sa fii acolo. Of, of, mai, mai.

Daca e sa presupunem ca orice lucru se intampla in lumea asta pentru ca vrea Dumnezeu, atunci nu se poate zice ca avem un liber arbitru, ci ca suntem sclavii unei puteri mult superioare noua.

Ce faci tu prin viata n-are nici o legatura cu ce face Dumnezeu.Dumnezeu are
treaba sa, are planul sau, si merge mai departe indiferent de ce cred oamenii
sau ce fac oamenii.
Culmea este ca Dumnezeu, chiar ti-a spus in Biblie ce plan are.Iar in Apocalipsa iti descrie si epilogul aventurii fintei numita "om" prin acest
univers.
Problema este ca in Apocalipsa se intampla cam ce vrea omul sa se intample.
Practic omul prin alegerile sale si comportamentul sau isi sapa singur groapa
si isi construieste singur chinurile sale.

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Nu este nici o contradictie.Contradictia daca exista se afla in mintea noastra.

Multe lucruri se afla in mintea noastra complicata...

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Dumnezeu nu intervine in alegerile pe care le fac oamenii, insa daca omul
Ii cere ajutorul, Dumnezeu intervine si o face pt ca omul insusi prin liberul-arbitru a decis sa ceara ajutorul lui Dumnezeu.Iar in acest caz Dumnezeu
intervine in viata omului, tocmai pt ai respecta liberul-arbitru care a decis
care are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

Pai si cum este posibil ca Dumnezeu sa intervina in viata unui singur om fara sa o influenteze viata celor din jur? Da, acel om a "ales" sa fie ajutat de Dumnezeu, dar consecintele interventiei lui Dumnezeu influenteaza liberul arbitru al tuturor persoanelor afectate de acea inteventie.

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

te va judeca pentru toate cele facute
cu fapta si/sau cu mintea de cand te-ai spovedit ultima data.

Cine hotaraste ce pacate sunt iertate la spovedanie si care nu sunt iertate? (un pic off topic).

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

De aceea, unora ,in viata lor, cand vin belele, nu vine una ci vin multe si
toate deodata.Cunosc cazuri reale.Am cunostiinte care au patit-o si de
atunci s-au jurat ca n-o sa mai nedreptateasca pe nimeni in viata lor.
Am fost martor la cele intamplate in viata lor.
Crede-ma, you're not gonna like it.

Pana acum toate evenimentele pe care le-am observat atat in viata mea cat si in vietile altora au rezultat in urma altor evenimente, in concordanta cu principiul liberului arbitru.

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Fii mai clar, unde si cum ? Pune versetele.

Mai exact Iesirea 4:21

Si a zis Domnul catre Moise:
"Cand vei merge si vei ajunge in tara Egiptului, cauta sa faci inaintea lui faraon minunile ce ti-am poruncit. Eu insa voi invartosa inima lui si nu va da drumul poporului."

Nici nu apucase faraonul sa se pronunte in vederea eliberarii evreilor, ca Dumnezeu l-a si facut sa spuna "nu" orice s-ar intampla.

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Ce spui tu mai sus , este ca si cum ti-ai creea o casa, si apoi nu mai calci
in aceea casa.

Ce spui tu aici n-am mai auzit pana acum. Deci Dumnezeu n-a creat universul pentru oameni, ci pentru El insusi? Avea el nevoie de un univers, de o "casa"?

Pai daca a facut-o pentru El, noi ce mai cautam aici?

Eu o vad asa: Ai construit o casa pentru o familie de oameni saraci care sa le ofere absolut orice vor, fara sa fie nevoie de vreo interventie viitoare a ta. Tu stii ca acea familie se poate descurca acum de una singura si nu mai are nevoie de nimic de la tine. Eventual ii mai vizitezi sau te mai interesezi de ei, dar nu intervii in vietile lor pentru ca nu ai de ce. Cam asa vad eu lucrurile.

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Iar in Apocalipsa iti descrie si epilogul aventurii fintei numita "om" prin acest
univers.

Nu inteleg de ce oamenii inca considera apocalipsa o carte valida. A fost introdusa in Biblie crezant ca a fost scrisa de Ioan apostolul, cand de fapt nu este asa.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de Wryetui

Deci Dumnezeu nu a lasat viata la intamplare?

Nope.

Adica daca ies pe strada si ma intalnesc cu X persoana ii din voia lui Dumnezeu, adica, toate ce se intampla in viata noastra oricat de marunte ar fi, precum daca arunc ambalajul de la ciocolata la cos sau pe jos sau orice, este datorita faptului ca Dumnezeu vrea asa? (pare absurd dar sunt confuz).

Nope.Dumnezeu n-are nici o legatura cu faptul ca tu arunci sau nu hartia la
cos.Dumnezeu are legatura insa cand liberul tau arbitru incalca liberul arbitru
aproapelui.

In mare, tot ce facem este....

pentru ca noi vrem sa le facem.
Liberul arbitru inseamna si asumarea responsabilitatilor ce provin din liberul
arbitru.
Adica Dumnezeu ti-a dreptul sa faci tot ceea ce vrei dar in acelasi timp esti
si responsabil pentru actiunile tale asupra ta dar si asupra altora.
In esenta liberul arbitru inseamna sa faci tot ce doresti dar sa-ti asumi si
consecintele asupra celor facute de tine(si cele bune si cele rele).
De aceea in Apocalipsa, Hristos spune clar:

"
Cine este nedrept, să fie în continuare, cine este intinat sa se întineze şi mai departe; cine este fara prihana sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cine este sfânt, să se sfinţească si mai departe. Iata, Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul, primul şi ultimul."

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Wryetui

Adica daca ies pe strada si ma intalnesc cu X persoana ii din voia lui Dumnezeu, adica, toate ce se intampla in viata noastra oricat de marunte ar fi, precum daca arunc ambalajul de la ciocolata la cos sau pe jos sau orice, este datorita faptului ca Dumnezeu vrea asa?

Ca regula generala, nu Dumnezeu hotareste nici daca te intalnesti pe persoana X, nici daca arunci sau nu hartia la cos. Totusi, El stie dinainte si daca te vei intalni, si daca vei arunca hartiile la cos. Numim acest lucru "prestiinta lui Dumnezeu".

Nu este de loc rar ca Dumnezeu sa intervina in vietile noastre prin lucruri, persoane, fenomene care par simple potriveli. Conform bancului in care un sofer se roaga intens sa gaseasca un loc liber intr-o parcare aglomerata. Cand pleaca o masina chiar din fata lui, eliberand locul, el spune "Multumesc, Doamne, dar nu mai e nevoie: am gasit singur". Numim acest lucru "puterea proniatoare a lui Dumnezeu".

In mare, tot ce facem este pentru ca Dumnezeu vrea sa o facem? Asta nu ar insemna ca El ne incalca voia libera?

El vrea sa ne mantuim, ne pregateste, ne ofera sanse, dar nu ne obliga. Daca ne-ar obliga, nu am mai avea nici merit, nici vina.

In mod cu totul exceptional, un lucru sau un altul ne poate obliga sa facem. Vorbim, in asemenea cazuri, de miracole, fiindca legile firii facute de Dumnezeu sunt suspendate, temporar, tot de El. De exemplu, putem sa cadem in genunchi in fata unei icoane, chiar daca nu vrem asta. Numim un astfel de lucru "actiune la comanda divina".