Sfaturi pentru tanari casatoriti

[Mirean]

În prealabil postat de mirelat

stii, se spune ca trebuie sa mananci un sac de sare alaturi de cineva pana sa ajungi sa il cunosti cu adevarat.

chiar n-am vrut sa rad de tine, doar glumeam si eu un pic legat de precautiile pe care le recomandai. din cate scrii tu pe aici pe forum, am vazut ca esti dintr-o bucata si stiu ca nu te-ai suparat. :)

legat de pisalogeala cu "ma iubesti" - eu si acum il mai stresez pe sotul meu cateodata :D

Ieratare, mirelat. Eu am fost cel care am adus in discutie "rasul".
Scuze pentru ironie 7th_Brigade_TzHL, nu am spus cu rautate. M-a amuzat modul cum ai pus problema - putin naiv (in sensul pozitiv), dar, la o (re)citire mai atenta, deloc superficial!

[costel]

Eu imi aduc aminte mereu de momentul in care preotul ii ia de mana pe cei casatoriti si merge cu ei, tinundu-i de mana, in jurul tetrapodului, aratand ca iubirea lor trebuie sa fie neintrerupta. De acum mersul unuia devine si mersul celuilalt, de acum ei trebuie sa aibe in viata un mers comun. E un aspect de care nu trebuie sa uite.

[diana_ghiorghe]

Eu am un singur sfat pentru tinerii casatoriti: NU VA CERTATI DIN LUCRURI MARUNTE! E sfatul pe care l-am primit si eu de la un parinte si care mi-a dat de gandit! Cat adevar!

[Demetrius]

În prealabil postat de diana_ghiorghe

Eu am un singur sfat pentru tinerii casatoriti: NU VA CERTATI DIN LUCRURI MARUNTE! E sfatul pe care l-am primit si eu de la un parinte si care mi-a dat de gandit! Cat adevar!

Într-adevăr.
Însă oamenii mărunți se ceartă din lucruri mărunte, deci NU VĂ CERTAȚI DELOC ȘI VEȚI FI PREAMĂRIȚI.


P.S. Te rog să nu te superi, nu te contrazic, doar răspund și eu.

[Ekaterina]

În prealabil postat de diana_ghiorghe

Eu am un singur sfat pentru tinerii casatoriti: NU VA CERTATI DIN LUCRURI MARUNTE! E sfatul pe care l-am primit si eu de la un parinte si care mi-a dat de gandit! Cat adevar!

Un sfat foarte folositor, multumim ca ni l-ati impartasit. Pe mine m-a sfatuit o doamna, colega de serviciu, sa ma multumesc cu ceea ce face in casa (se referea la treburile gospodaresti) sa-l incurajez sa-mi fie alaturi si sa mai preia din treburi. Este tare frumos ca sotii sa invete sa se gospodareasca impreuna, sa se ajute, sa-si imparta sarcinile, vad in acest lucru o dovada de iubire.

[Ekaterina]

"Nu grabi lucrurile. Roaga-te lui Dumnezeu sa-ti dea rabdare. Acordati-va unul altuia timp sa va maturizati. Casnicia nu este un simplu ritual. Este o creatie.

Multe cupluri fac greseala sa creada ca atunci cand spun “da” in fata preotului, toate sunt implinite. Considera ca, daca urca impreuna treptele bisericii, au urcat si scara care duce in al noulea cer.

Casnicia nu schimba, ca prin farmec, omul nedesavarsit in om desavarsit. Fiecare om are lipsurile lui. Acest lucru sunt obligat sa ti-o spun – este valabil si pentru Petre si pentru tine. Ca sa raspunda cineva la o astfel de provocare, este o chestiune de maturitate. Fiecare dintre noi am fost candva indragostiti de imaginea ideal a aceluia pe care l-am visat a fi partenerul desavarsit de viata. Daca fiecare dintre voi continua sa pastreze in minte acea imagine ideal pe care si-a construit-o cu ajutorul fanteziei, atunci sa se pregateasc sa traiasca adevarate deziluzii".

Fragmente din cartea Scrisori Caterinei, sfaturi unei tinere casatorite.

[Mihnea Dragomir]

Trei sfaturi.

Pentru tinerii care încă nu sunt căsătoriţi, dar iau în considerare posibilitatea căsătoriei: Discutaţi pe îndelete lucrurile care par că nu ar avea importanţă acum dar este de aşteptat să aibă mai târziu. De exemplu, în cazul soţiei mele şi al meu, bine am făcut că am stabilit de la început unele lucruri, dar rău am făcut că au existat unele pe care nu le stabilisem, ori pe care fiecare dintre noi, deşi în alt chip, le considera de la sine înţelese. Exemple: cum veţi face cu banii ? Fiecare îşi va păstra banii lui, alcătuindu-se un fond comun pentru mâncare, întreţinere şi alte cheltuieli comune, ori se vor pune toţi, la mijloc ? În euforia iubirii, asta nu pare important, şi totuşi multe certuri pleacă de la bani. Sau, dacă sunt amândoi credincioşi: ce înţelege fiecare, exact, din învăţătura Bisericii despre o problemă sau alta ? Spre exemplu, ministerul bărbatului de cap al familiei se poate să fie înţeles diferit, şi de aici pot apărea deosebiri de vederi. Sau, dacă unul este credincios şi celălalt nu este: ce înseamnă, exact, că soţul necredincios nu îl va împiedica pe cel credincios în exerciţiul credinţei lui ? Aici, contează amănuntele. Vor ţine amândoi post, sau unul da şi altul nu, şi dacă e aşa fiecare îşi va găti pentru el, sau cum ? Şi aşa mai departe.

Pentru tinerii care nu sunt căsătoriţi, dar au luat deja hotărârea şi acum pregătesc nunta: un lucru esenţial este să nu luaţi cele neesenţiale în serios: veţi fi printre cei care nu vă veţi simţi bine la propria nuntă. Spre exemplu, eu am fost aşa de stressat, încât am fost bolnav. Motivul ? Se petreceau lucruri grave, bunăoară, îmi amintesc bine, nu erau gata cocardele, adică floricelele acelea de doi lei care se înfig în piept invitaţilor. Oare dacă nu vor fi gata până la ora... vom mai putea face nunta ?

Pentru cei deja căsătoriţi: rugaţi-vă împreună. Degeaba mâncaţi împreună. Degeaba gătiţi împreună. Degeaba chiar dormiţi împreună. Dacă nu vă veţi ruga împreună, pierdeţi enorm din ceea ce ar trebui să fie uniunea spirituală. Şi tu, repede certăreţule, nu uita Rugăciunea Inimii şi obişnuiţi-vă să spuneţi des, ţinându-vă de mâini: "Isuse cu inima blândă şi smerită, fă inima noastră asemenea inimii Tale". Că Domnul Însuşi a spus: "Iată, Eu sunt blând şi smerit cu inima!".

[sophia]

Este f.greu in a da sfaturi altora.Fiecare trece in viata prin anumite situatii care il marcheaza mai mult sau mai putin si nu se potrivesc neaparat altora.

Mai sus se spunea sa se dicute inainte de casatorie anumite lucruri si se punea accent pe administrarea banilor. Poate ca unii acolo unele probleme ce duc la conflicte mari.

Eu spun asa:
1. Sa se discute totul inainte de casatorie. Si daca material s-or mai rezolva niste lucruri pe parcurs, altele in schimb nu prea se mai rezolva.
Ma refer la aspecte ne-financiare: probleme de sanatate, familie /parinti, frati, etc., copii, credinta, mod de viata, chiar sexuale.
- te casatoresti in general nu numai cu sotul/sotia, ci si cu familia si prietenii lui, cu lumea lui. Iar daca este din alta tara, este si mai greu.
- exista probleme de sanatate pe care unul sau celalalt le poarta o viata intreaga si e bine sa fie stiut, inteles si acceptat (anumite tare, boli genetice, sau cronice etc.)
- problema cu avea sau nu copii, cati si mai ales a putea avea copii.
Eu chiar spun sa-si faca fiecare un control inainte. De multe ori apar suprize si din pacate nu este crestin sa "probezi" inainte de casatorie.
Si este o suferinta(a nu putea avea copii) pe care o duci (de obicei femeia o duce) pana la moarte.
De aceea trebuie discutat: vrei copii, si daca nu se poate ce solutii accepti sau nu (adoptie, trtamente medicale), sau nu accepti deloc (sa nu ai copii, sau sa nu fie ai tai sau etc.) si atunci "la revedere"
Problema asta cu copiii, este f.spinoasa, poate duce la concflicte mari, chiar divort si din pacate solicita multa suferinta si compromisuri
La fel daca unul sau ambii parteneri sunt f. fertili si apare problema inversa: cati copii ne putem permite si cum ne ferim.

- problema sexuala - in orice casnicie este parte importanta, nelipsita si nepotrivirile pot duce pana la divort si situatii cumplite. Chiar si in situatia in care ambii pornesc de la zero, tot pot aparea probleme, poate chiat tocmai din acest motiv - lipsa de cunostinte, de experienta, nu stii cum sa reactionezi etc.
Nu intru in amanunt.

- problema profesionala - acceptare si intelegere a unor profesii, orare de lucru, etc. Unul e militar, altul politician, altul gastronom, sau are multe delegatii, preot sau politist. Cat sta pe acasa (cat il vezi), ce riscuri sunt etc., ce rol are partenerul, cum il sustine/reprezinta.

2. Ar fi buna si utila o consiliere medicala (pentru partea de sexuala si copii)
si una psihologica, si chiar una la preot (asa cum se face la catolici), ca sa stie tinerii ce ii asteapta, cum sa faca.
De fapt mare parte din aceste consilieri este bine sa fie facute de parinti, ca sa nu intre tinerii atat de nestiutori si nepregatiti in casnicie. Ca ei or stii multe in epoca actuala, dar nu si ce ii asteapta dupa casatorie: ce greutati, cum sa se poarte cu sot/sotie, copii, socri, etc., cum sa se organizeze, cum sa actioneze in anumite situatii etc.

Casnicia nu este numai cununia la sfat si la biserica, ea este viata de dupa. O viata de om.

Ceea ce ma deranjeaza pe acest forum, deci printre credinciosi, este ca se dau sfaturi cumva superficiale, in sensul de pana la usa bisericii, pana la cununia in biserica, eventual organizarea ei.
Atat este casnicia. Pe urma il/o lasam pe sot/sotie de izbeliste si ne ducem la Dumnezeu, la biserica. Din "eu" devine "noi" si mai apoi "eu si Dumnezeu/biserica": eu postesc (inclusiv trupeste), eu fac asa, eu fac copii, eu ma duc la biserica, eu stau singur(a) intr-o parte a bisericii, eu umblu asa, etc.
Ce e cu celalalt, nu mai conteaza.
Cam asa simt eu pe acest forum. Tendinta de a desparti cuplurile.

In concluzie: casnicia este un lucru cu mii de fatete si f.dinamic, mereu noutati, schimbare. Si parca in ultima vreme mereu mai dramatic si mai greu/trist (multe incercari). Si mai ales daca intram nepregatiti, naivi, fara o idee in minte, este tare greu,, este un soc.
Daca ai o vreme pe cineva (parinti, frati, bunici etc.) care sa te ajute si sa te protejeze/sfatuiasca e bine. Daca esti singur, este o cruce grea.

[philalex]

prea multe reguli....e mai comod necasatorit......si asa lumea e plina de bube....poate e mai bine in prietenie cu Domnul.....si renunti la lumesc....e o povara si casatoria.......si un mare stres astazi...tinerii nu prea au perspective...cand te obisnuiesti singur cam asa e....oricum omul e o fiinta rationala...poate sa dicearna ce e bun de ce e rau...

[Demetrius]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Pentru cei deja căsătoriţi: rugaţi-vă împreună. Degeaba mâncaţi împreună. Degeaba gătiţi împreună. Degeaba chiar dormiţi împreună. Dacă nu vă veţi ruga împreună, pierdeţi enorm din ceea ce ar trebui să fie uniunea spirituală...

Ce frumos!