Femeia in Biserica ortodoxa (merita ea mai mult?)

[deja-vu]

Gnosticii urau trupul si partea materiala, dar ortodoxia aduce un echilibru si pune lucrurile in ordinea fireasca: materia nu e malefica iar trupul nu e rau, ba chiar e templu al lui Dumnezeu (prin el trece Duhul vietii, iar cand Acesta ne paraseste devenim pamant; doar in moastele sfintilor el ramane si dupa moartea fizica, semn ca acel trup s-a sfintit deplin). Duhul trebuie sa conduca trupul, capul sa conduca picioarele, barbatul sa conduca femeia iar preotul pe credinciosi (regele e uns de omul lui Dumnezeu sau de patriarh si ii datoreaza ascultare, nu invers!) Scopul nevointelor sihastrilor nu e mortificarea trupului, ci supunerea lui pt. ca el e precum un catâr indaratnic, mut si surd, ce nu asculta de vorba buna ci doar de infometare si constrangere, cum bine zicea Pr.Arsenie Boca.

Barbatul se mantuieste si se sfinteste prin truda de zi cu zi pt. intretinerea familiei, prin sudoarea muncii campului (de care fugim cat vedem cu ochii in prezent) cum zice Biblia, iar barbatul care nu-si implineste datoria fata de femeia si copiii lui pe drept cuvant e blestemat. Desi casatoria e automat o inhamare la cele lumesti, iar cei duhovnicesti trebuie sa se gandeasca bine inainte de a face acest pas pentru a nu-si lega viata de o fata prea trupeasca sau preocupata de trivialitati; pe de alta parte castitatea (calugaria) e calea celor care au trecut cu brio proba ascultarii de parinti si au o chemare puternica spre rugaciune si viata spirituala, dar smintelile in manastiri au ajuns atat de mari incat tot mai multi vor trebui sa-si duca in lume calugaria, sub ascultare de un duhovnic incercat. Un mare parinte zicea ca e bun de calugar cel care ar fi bun si de sot (adica de insuratoare), deci are destula responsabilitate si maturitate incat sa intretina si sa conduca cu succes o familie.

Dar sunt si oameni care in celibat isi pierd dragostea (pt. ca traiesc doar pt. ei), unii devin mizantropi (spaima eterna a elevilor: profesoara ramasa "fata batrana"), nu degeaba zice Biblia ca omul nu trebuie sa fie singur; deci impartind cu cineva totul inveti sa iubesti si cred ca asta e rostul principal al casatoriei, pe langa nasterea si cresterea copiilor. Nu e pt. oricine calugaria si mai ales nu e pt. cei cu rezerve mici de dragoste. Cand vad un calugar si mai ales ierarh incrancenat la adresa vreunui frate sau manios, imi zic: n-ar fi fost oare mai bine ca omul asta sa se insoare, sa aiba copii si sa invete iubirea, pornind de la ABC (de la cele trupesti) in loc sa se incumete la cele inalte, duhovnicesti?

Cu adevarat, caderea lui Adam n-ar fi fost deplina daca si-ar fi recunoscut barbateste greseala. Insa el si-a ascuns pacatul (fugind de marturisire, chipurile de teama sa nu fie vazut gol); ba mai mult, pierzandu-si nevinovatia dar dobandind tupeu si viclenie prin pomul cunoasterii, a indraznit sa-L acuze pe Insusi Dumnezeu ca datorita femeii pe care tocmai El i-a dat-o a cazut in pacat:
(Facere, 3:12) Zis-a Adam: "Femeia care mi-ai dat-o sa fie cu mine, aceea mi-a dat din pom si am mâncat".

Prin judecarea si acuzarea aproapelui (in locul propriei persoane) impreuna cu lipsa pocaintei s-a desavarsit caderea lui Adam, deci acolo sta primejdia duhovniceasca pt. barbat pana in ziua de azi. De aceea avem ca antidot porunca lui Hristos: "Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvântati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc", iar asta se aplica mai ales in dragoste si casatorie pt. ca are grija vrajmasul ca dragostea sa o transforme in ura, dusmani sa ni-i faca pe fratii si pe casnicii nostri, iar cele mai dureroase rani sa le primim de la persoana iubita.

In fine, ascultarea barbatului e fata de duhovnic si de Dumnezeu; in masura in care barbatul asculta de duhovnic, poate sa pretinda si el ascultare sotiei. Pe cat asculta ierarhii nostri de sfintii lor duhovnici si de Iisus, in aceeasi masura se cade sa ceara si ei ascultare. Nimeni nu e fara ascultare, deoarece fiecare are un duhovnic, cum zice Hristos: "Marturisiti-va pacatele unii altora".

Doamne ajuta-ne!

[Daniel777]

Prin ce virtuţi a întrecut Maica Domnului în strălucire ,toţi oamenii şi a ajuns mai înaltă decât toţi îngerii? Prin smerenie şi tăcere....Cunoaştem vieţile multor sfinţi,însă, datorită smereniei ei,viaţa MAICA DOMNULUI e mai puţin cunoscută.
Aşa încât ,vedem că smerenia şi tăcerea le înalţă cel mai mult pe femei.Însă sunt în ziua de azi,femei care vor să se înalţe prin multă părere de sine şi multă vorbire.Poate fi posibil acest lucru?!

[FiulRisipitor]

În prealabil postat de sophia

Am gasit astazi pe prima pagina a acestui site un articol superb, parca scris de mine (adica asa cum gandesc si eu), pe aceasta tema. Este scris de un preot.

http://www.crestinortodox.ro/editori...ra-feminitatii

Sophia, articoul este destul de bine scris, desi mie imi pare ca-i lipseste ceva... un ceva pe care eu nu-mi permit sa-l adaug. Pot spune numai ca parintele vorbeste acolo de cei care doar se numesc traditionalisti (de genul oamenilor care vin la biserica ca moda sau traditie) si nu cei care pastreaza traditiile lasate de Sfintii Parinti. Articolul l-am inteles. Dar nu am inteles ce-ti lipseste tie in biserica ortodoxa? In ce fel te simti tu (ca femeie) marginalizata?

[mihele_m]

In inima omului se produce fie apropierea de Dumnezeu ,fie indepartarea de El si, in acelasi timp ,pace si bucurie sau tulburare ,spaima ,apasare ,viata sau moarte duhovniceasca . De cele mai multe ori apropierea se produce cind avem necazuri si cind doar Domnul ,spre Care ne indreptam cu toata inima ,ne poate izbavi de ele . Asa ni se apropie inima de El . Indepartarea survine atunci cind nu ducem lipsa de nimic m cind ne bucuram din belsugul bunurilor pamintesti ,care il fac sa se trufeasca pe omul vechi ,trupesc. Inima omului pierde credinta si il uita pe Dumnezeu . Judecatorul si Binefacatorul sau, tocmai atunci cind omul devine avid de bogatie ,de slava , de faima si cind le-a obtinut pe acestea . Atunci uita de nemurirea sufletului , uita datoria de a-l iubi din toata inima pe Dumnezeu ,pe fiecare om ,ca pe sine insusi .

[Rodica50]

Eu cred ca odata ajunsa in Biserica, femeia este urmatoarea modelului Maicii Domnului- ea poate deveni pentru familia sa apostol, ducand cu ea roadele pe care le ofera Biserica. Sa avem mai multa incredere in femeia ortodoxa, odata ce a pasit pragul Bisericii ea moare pacatului si invie intru Hristos. Femeia este mama si citez un preot"O singura mama avem pe lume." iar in Cer pe Maice Domnului. Femeia credincioasa il sfinteste pe barbatul necredincios, lacrimile ei ajung staruitor la Dumnezeu pentru ajutorul familiei, al copiilor, al nepotilor sau pentru un necredincios. Femeia ortodoxa merita mai mult- priviti in biserici si veti vedea ca sunt cele mai numeroase in randul credinciosilor Si acolo invata jertfa.

În prealabil postat de sophia

Am gasit astazi pe prima pagina a acestui site un articol superb, parca scris de mine (adica asa cum gandesc si eu), pe aceasta tema. Este scris de un preot.

http://www.crestinortodox.ro/editori...ra-feminitatii

Domnul Preot Dr. Doru Costache are o parere foarte originala despre locul femeii in Biserica lui Hristos. Ca despre asta e vorba aici, nu. Este dreptul lui sa aiba o parere si este dreptul tuturor sa aiba pareri.
Dupa umila mea parere, articolul este o porcarie! Spune acolo ca eroismul maternal, devotamentul sotiei, rabdarea ei sunt sunt niste lucruri de nimic ("cam la atat se reduce mandria ....."). Chiar sunt de nimic? Eu zic ca nu. Sunt LUCRU MARE dar nu indraznesc sa ma mandresc cu asta. Pentru ca in opinia mea, si nu numai, o femeie este feminina doar atunci cand este discreta si prin tinuta ei vestimentara si prin atitudine. Discreta, adica, cu limita si rost la vorba, decenta in gesturi si vestimentatie. Iar in Biserica ceva mai mult decat in societate. Parerea mea este ca in ziua de azi, cand moda nu mai are limite in a dezbrac trupul, chiar si o basma pe cap pare exagerare. Dar nu este. Eu stiu cum ataca satana imaginatia usor excitabila a barbatilor. De aceea, din dragoste pentru aproapele nostru barbatul, nu vrem sa fim o ispita si in timpul rugaciunii. De aceea este bine ca prezenta noastra la biserica sa fie discreta. Sa fim imbracate decent, cu basmaluta care sa ne acopere frumosul par si ceafa gingasa cu zulufi seducatori, ori alunita dulce de dupa urechiusa roz... Rochita mulata si deasupra genunchilor gratiosi s-o lasam acasa sau cel putin sa acoperim frumosul decolteu rozaliu si dolofan, ori fregedele brate, ori umerii seducatori aplecati in rugaciune. Pai de-aia zic: de lemn sa fii ! Ce sa mai zic de fetele in pantaloni la biserca! Doamne fereste! Sau puternic parfumate, rujate, machiate, inelate, bratarate.. Este ispititoare femeia! chiar si cu un sac pe ea. Pentru ca-i femeie si pt ca este TOT pt. un barbat. E chin si alint. Este moarte si viata. Esi, barbatii sunt la mana noastra la orice minut. Ei traiesc prin noi! Noi ii putem odihni, noi ii putem chinui. Daca-i iubim suntem datoare sa le oferim liniste si posibilitatea sa se roage in pace, sa nu le dam prileju de a se sminti, macar in biserica. Sa stam deoparte, in spatele lor, cu basma pe cap si cu privire in jos. Nu-i greu, deloc pt ca scopul este maret. Si el se roaga pt mantuire dar nu cu ispita in coasta sau in nasul lui. Le datoram asta. De ce? pentru ca merita. Ei pot fi tatii nostri, fratii nosti, copii nostri. pt ca noi putem sa ne concentram la rugaciune mai usor, noi avem aceasta putere. Nu suntem asa usor de ispitit.
In mana / puterea noastra sta mantuirea barbatilor, pacea lor, odihna lor.
Sunt multe de spus dar ma opresc aici si sustin tot ce au spus Sfintii parinti despre locul femeii in Biserica. Femeile pot fi mantuirea sau osanda iubitilor nosti barbati. Si daca vrem ne putem mandri cu asta. Dar nu e de folos.
Cat despre locul / rolul femeii in societate... asta este alta poveste.

[sophia]

@Marilena -
1. De ce mereu se vine cu aceste exemple negative cand se vorbeste de femeie. De parca in biserica n-ar veni si fete si femei cuvvincios imbracate si ne-vopsite. Basmaua si pantalonii, ma rog aici este o discutie lunga si delicata.

2. Si de ce (culmea tot femeile ?!) se spune numai de ispitele la barbati si etc. ? Si tu spui ca femeia este asta si aia pentru barbat.
De ce nu se spune si accepta si inversul?
Crezi ca femeile nu au ispite? Nu te-ai uitat niciodata dupa un barbat mai dragut? Vazi un barbat, vezi chiar un preot sau calugar mai frumos, vezi macar niste ochi mai frumosi? Noi suntem de piatra?
Nu ti se pare ca ne rezumi/rezumati numai la a fi niste papusi, fara suflet, fara trairi, fara minte, fara nimic. Papusi care trebuie sa stea unde le pui, sa le imbracu cum vrei, sa taca, sa nu simta...

[Jane Says]

Pai ne-or mai fi plecand dar atunci nu ne mai uitam la ei, ne uitam la varfurile pantofilor sau la tivul fustei :D
Moment in care nu mai suntem ispitite nici nu mai reprezentam ispita (eye contact alea alea, lucruri pe care le facem uneori inconstient involuntar).

@Marilena -
1. De ce mereu se vine cu aceste exemple negative cand se vorbeste de femeie. De parca in biserica n-ar veni si fete si femei cuvvincios imbracate si ne-vopsite. Basmaua si pantalonii, ma rog aici este o discutie lunga si delicata.

2. Si de ce (culmea tot femeile ?!) se spune numai de ispitele la barbati si etc. ? Si tu spui ca femeia este asta si aia pentru barbat.
De ce nu se spune si accepta si inversul?
Crezi ca femeile nu au ispite? Nu te-ai uitat niciodata dupa un barbat mai dragut? Vazi un barbat, vezi chiar un preot sau calugar mai frumos, vezi macar niste ochi mai frumosi? Noi suntem de piatra?
Nu ti se pare ca ne rezumi/rezumati numai la a fi niste papusi, fara suflet, fara trairi, fara minte, fara nimic. Papusi care trebuie sa stea unde le pui, sa le imbracu cum vrei, sa taca, sa nu simta...[/quote]

Sigur ca in biserica vin, si vin multe fete si femei cuviincioase. Dar exemplele negative, cum le spui tu, de fapt nu sunt ele in sine negative ci efectul produs este negativ. Si dupa putinta noastra ar trebui ca macar cand suntem in biserica "toata grija cea lumeasca sa o
lepadam". Si eu as putea-o lepada daca n-as vedea ce bine s-a coafat doamna din stanga...( si eu ce par rar am...)sau daca n-as simti ce parfum de firma are fata din dreapta,oare cum ii zice? l-o fi luat de la dutty free, o fi fost scump? sau poate tamaia
miroase asa? Sau "ce rochie sexi, Doamne! de maine ma apuc de cura de slbire, nu mai mananc..."
Daca au femeile ispite??? O, si inca cate! Pai ce barbat e duhovnicul meu! mori, nu alta! Dar E PREOT! SI ma trasneste Dumnezeu pe loc daca dau voie imaginatiei s-o ia razna! Nici nu-mi ridic privirea spre dansul. Barbati, mireni frumosi? Sute si mii! Si ii admir dar reactia mea si cred ca a majoritatii femeilor este pe moment de admiratie. Ca sa ne "infierbantam", sa ne "smintim" noi avem nevoie de ceva mai mult. Nu ne este suficienta doar imaginea atragatoare, noua ne terbuie muuuuult mai mult sa cadem in ispita! Iar puterea noastra de stapanire este mai mare.
De fapt suntem noi suntem "ombiloco del mundo". Din pricina femeilor s-au iscat scandaluri, lupte, razbaoie, mai mari sau mai mici. Si sa sti de la mine, daca stam in umbra, tacute si discrete n-ar trebui sa ne suparam. Astfel suntem scutite de multime de neplaceri si ne da o nota de noblete, finete, eleganta mai seducatore decat orice gateli. O astfel de femeie este mai protejata de neplaceri. Nu este agatata de oricine si este privita cum mult mai mult respect decat o alta, plina de ea, desteapta nevoie mare, guresa si sfatoasa.
Tu nu vrei sa fi socotita o papusa fara minte, fara suflet si sa fie pusa la colt grosolan imbracata, umila si smerita. Foarte bine, fi cum vrei, iesi in fata, cere-ti drepturile, fi "barbata"!. E alegerea ta. Si in ziua de azi nu-ti intezice nimeni , dupa cum se vede, nici preotii emancipati, doctori in teologie.Ai fi chiar "trandy". Genul acesta de religiozitate futurista o fi pe placul multora. Treaba lor...
De fapt in cealalta postare vorbeam de locul femeii in Biserica. Aici am spus cate ceva despre atitudinea pe care, in opinia mea, ar trebui s-o avem in societate. Dar subliniez, este parerea mea. Nu este nevoie sa te revolti. Eu am acelasi respect pentru orice femeie. In ochii mei este surata mea draga si faptura lui Dumnezeu. O iubesc oricum ar fi: virtuoasa sau pacatoasa pentru ca, si pentru pacatoasa de mine si pentru ea de-o potriva s-a jertfit Hristos.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de costache marilena

Si eu as putea-o lepada daca n-as vedea ce bine s-a coafat doamna din stanga...( si eu ce par rar am...)sau daca n-as simti ce parfum de firma are fata din dreapta,oare cum ii zice? l-o fi luat de la dutty free, o fi fost scump? sau poate tamaia
miroase asa? Sau "ce rochie sexi, Doamne! de maine ma apuc de cura de slbire, nu mai mananc..."

Să înţeleg că aveţi ceva împotriva coafurii ? Sau credeţi că nu se cuvine ca femeile să se parfumeze ? Ori poate că purtarea unei rochii care ar sublinia graţia şi frumuseţea trupului este păcat ?

Eu cred că trupul este, ca şi sufletul, dar al lui Dumnezeu. Faptul că trupul are o poziţie secundă faţă de suflet nu înseamnă că trebuie să îl tratăm cu indiferenţă. Nici nu trebuie să credem că aceste două daruri ar fi asemenea talerelor unei balanţe, încât dacă am da importanţă trupului ar însemna automat că nu mai dăm sufletului. Neuitând nici o clipă să dăm întâietate sufletului, fiindcă acolo unde va fi sufletul va fi şi trupul, să ne îngrijim şi trupurile ca pe temple ale Duhului Sfânt.

Binecuvântează, Doamne, cele dinlăutrul meu !