|
#11
|
||||
|
||||
Multi oameni nici n-ar trebui sa faca copii, in primul rand. Dar la noi, la romani, mai intai il turnam, apoi ne gandim cu ce-l crestem.
__________________
Quidquid latine dictum sit, altum sonatur. User vechi: hmiron. User si mai vechi: scrabble. |
#12
|
||||
|
||||
Citat:
Rugaciunea unui copil trist “Doamne, în seara asta, te rog ceva special… Transformă-mă într-un televizor, ca să-i pot lua locul. Mi-ar plăcea să trăiesc cum trăiește televizorul în casa mea. Cu alte cuvinte, să am o cameră specială, unde să se reunească toată familia în jurul meu. Fă să fiu luat în serios. Să fiu în centrul atenției, așa încât toți să mă asculte fără să mă întrerupă sau să discute. Mi-ar plăcea să mi se dea atenția deosebită care este acordată televizorului atunci când ceva nu funcționează… Și să-i țin de urât tatei când se întoarce acasă, chiar și atunci când vine obosit de la muncă. Și mama, în loc să mă ignore, să stea cu mine când e singură și plictisită. Iar frații și surorile mele să se certe ca să poată sta cu mine… Și să distrez toată familia, chiar dacă uneori nu spun nimic. Mi-ar plăcea să simt că lasă totul deoparte ca să stea câteva minute alături de mine. Doamne, nu-ți cer prea mult. Doar să trăiesc cum trăiește orice televizor.” |
#13
|
|||
|
|||
Citat:
|
#14
|
||||
|
||||
Citat:
Draguta poza :) Nu stiu cine a scris acest material,insa nu inclin nici spre cealalta extrema aceia in care copiii sunt centrul atentiei,al universului,al buricului. Cum adica sa nu-l intrerupa nimeni cand vb?Dar cine se crede copilul acela,vreo personalitate? Copiii trebuiesc iubiti dar trebuie sa-si cunoasca si lungul nasului!
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#15
|
||||
|
||||
Citat:
Am vazut de multe ori aceasta tendinta a desconsiderarii persoanei, evidentiata in faptul ca omul prefera sa se uite la televizor in loc sa caute si sa pretuiasca prezenta unei alte persoane. Oare de ce? |
#16
|
|||
|
|||
Pentru ca e mai comod.
E mai comod sa credem ca avem intimitatea asigurata, cand, de fapt nici nu stim ce este ea (deoarece o confundam cu sexul sau cu dragalaseniile dulcici). Intimitatea e o cucerire, pentru obtinerea careia e nevoie sa dam jos toate mastile, incet, incet. Televizorul ofera o alternativa calduta pentru a ne refugia in lumi unde responsabilitatea noastra este nula. Eventual ne imaginam ca suntem implicati (imaginatia si avatarurile ei...) in mijlocul evenimentelor. Pe cand intimitatea e o confruntare reala. Cu noi si limitele noastre, cu disponibilitatea de a jertfi iubitor etc. Eu am aruncat televizorul la ghena acum 3 ani, primind imediat eticheta de diliman, "doar" pentru ca fiul meu cel mic isi pierduse si acuitatea vizuala si o parte din minti stind ore-n sir la televizor (inclusiv noaptea, pe ascuns). Astazi sunt multumit si multumesc lui Dumnezeu pentru ca am facut, fie si in ceasul al 12-lea, acel gest. |
#17
|
|||
|
|||
Citat:
Psihopatii de azi sunt fostii copii rasfatati de parintii egoisti si iresponsabili. |
#18
|
|||
|
|||
Copii si parinti
Citat:
Din cartea: Ne vorbeste Parintele Porfirie (Sfantul Munte Athos) De-as fi avut ochii deschisi in urma cu 25 de ani, sau chiar si mai incoace, 10-15 ani, tot nu era tarziu...Ne rugam acum, dar parca nu se clinteste nici o frunza in adierea rugaciunii noastre de parinti. Doamne ajuta.
__________________
"...prin rugăciunea lui, a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă" |
#19
|
||||
|
||||
Eu propun sa ne sfatuim reciproc despre cum ar trebui sa ne crestem copilasii asa incat iubirea de Dumnezeu sa fie cea mai importanta valoare din viata lor (ma refer la scara valorilor). Sfaturi practice, lucruri marunte dar foarte importante pentru viata lor duhovniceasca.
|
#20
|
||||
|
||||
Sa incercam sa rezolvam atat cat putem, probleme copiilor nostri. Sa actionam atunci cand simtim ca este nevoie. Trebuie sa invatam sa ne cunoastem copiii, sa ii tratam diferit in functie de propriile lor nevoi.
Toate problemele si patimile de mai tarziu prind radacini inca din copilarie. Furia, violenta, lacomia, egoismul ....etc. toate isi au radacinile in copilarie. Din pacate, acasa parintii nu mai au timp de proprii lor copii... Alearga dupa bani ca sa poata supravietui dar uita ca intreaga lor avere pamanteasca ar trebui sa fie copiii. Anul acesta am predat limba engleza la clasele a III-a si a IV-a deoarece titularul s-a detasat in Bucuresti si ei au ramas fara profesor. Clasa a IV-a este o clasa "problema". Am tot incercat sa comunic lucruri mai personale cu ei insa nu voiau sa discute asa ceva de teama ca ceilalti vor rade de problemele lor. A avut loc un incident neplacut, cu tatal unei fete rrome care fusese injunghiat. Ceilalti copii au inceput sa rada de ea si aceasta suferea foarte tare. Dupa ce am cunoscut mai bine situatia ei, am comunicat-o si colegilor. Aceasta fetita a fost abandonata de mama deoarce tatal era violent si a plecat in Spania. Fata a fost apoi adusa la Timisoara de tata ca sa o trimita mamei dar fara sa se vada fata in fata. Mama n-a mai venit sa o ia si aceasta a crescut pe unde a putut. Tatal s-a mai schimbat pe parcurs si cand a aflat ca este inca in Timisoara a mers sa o aduca acasa. Stefania face curatenie, calca, spala, gateste... Tot ce ar trebui sa faca o mama. Aceasta a inceput printre lacrimi sa le spuna colegilor cum mama sa i-a spus la telefon ca nu vrea sa o mai vada niciodata, cum tata vine uneori noatea beat si o bate pe ea si fratele ei... si multe alte probleme. Toti copiii erau inmarmuriti... Una din colege a inceput sa planga si am intrebat-o daca e impresinoata sau daca are anumite probleme. Mi-a spus ca si mama ei este plecate in Spania de un an si ca ii este teama ca familia se va destrama. "Nu am nevoie de lucrurile ei, nu imi trebuie nimic.... vreau doar sa vina acasa... sa fim o familie." Usor-usor fiecare copil a inceput sa isi spuna problemele... Unul nu avea locuinta si statea intr-o cladire dezafectata, altul parinti care lucrau pana seara si nu aveau timp nici sa vada carnetul de note plin cu calificative de FB. Am realizat ca acesti copii au nevoie sa fie ascultati. Nimeni nu ii intreba care sunt dorintele lor. Noi oare ne ascultam destul copiii? Stim ce pasiuni, idei, dorinte au? Educatia morala si religioasa trebuie sa inceapa in familie si sa fie continuata in scoala. Sa ne ajute Domnul sa reusim sa ne cunoastem copiii, sa ne cunoastem pe noi insine si apoi sa ajungem sa Il cunoastem si pe El! |
Tags |
grija fata de copiii |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Voi ce ati fi facut? | delia31 | Generalitati | 59 | 17.05.2010 11:13:36 |
24 s-a facut 16 ore | cozia | Generalitati | 10 | 22.07.2008 01:23:32 |
ce e de facut? | iuda | Biserica Ortodoxa in relatia cu alte confesiuni | 43 | 04.01.2008 01:37:46 |
|