Casnicia - razboiul duhovnicesc al mirenilor?

[cristiboss56]

În prealabil postat de CelMandru

Frate, iartă-mă! Aş vrea să spun şi eu un cuvânt la cele postate de tine. Iartă-mă, căci n-am îndrăznit până acum să o fac, de teama de a nu te mâhni, de a creea vrajbă, şi din stima pe care ţi-o port! Nici acum nu ştiu dacă fac bine, dar ăsta e unul din momentele când mai risc şi eu.

Îţi mulţumesc pentru cuvintele culese din învăţătura Sfinţilor Părinţi. Sunt de un folos inimaginabil, şi tare mi-e teamă că nu le-am înţeles complet, darămite să şi aplic cele scrise.

Întrebarea mea pentru tine, frate, este: Dacă mie mi se pare că un frate o ia pe cărarea întunecată a mândriei şi a slavei deşarte, spunând o poveste siropoasă, eu ce fac?

Ce fac mai întâi? Stau şi mă analizez pe mine însumi, să văd dacă nu cumva eu sunt cel ce e greşeşte, defăimând, fiind invidios şi mândru? Sau îl atenţionez pe frate de pericolul ce-l pândeşte, ori îl mustru cu asprime, cu impresia că o fac spre îndreptarea lui?

În ambele cazuri pot să mă înşel. Dar mai degrabă caut să văd dacă nu cumva eu mă aflu în delir, înstrăinat de realitate, dornic de a mă afirma ca şi povăţuitor. Mai degrabă mă judec pe mine decât pe celălalt. Mai degrabă cer ajutorul duhovnicului, pentru a mă învăţa cum să procedez în astfel de situaţii.

Iartă-mă dacă am spus ceva ce ai mai spus şi tu, frate. Poate n-am înţeles firul discuţiei, şi am căzut şi eu în slava asta deşartă. Dacă aşa o fi, iartă-mă că am îndrăznit să-ţi răspund! Şi sper să învăţ din greseala făcută! Maica Domnului să te miluiască, frate!

Nu vreau sa ne indepartam si mai mult de subiectul acestui thread binevenit si de folos , dar am sa-ti spun cu mult drag niste cuvinte . In rest ar fi bine sa mergem in discutii la Topicul Pocainta , unde este un thread despre Slava Desarta . Esti unul dintre cei multi de aici care imi aduce multa liniste cand te citesc cu toate ca "numele" tau e spre aceasta slava nenorocita si perfida . Aceasta slava este lipita extrem de bine de mandrie , iar rezultatul , finalitatea , ca sa-i spun astfel , este trufia . Aceasta slava are darul de a schimba firea omului , si multi dintre noi cad in aceasta slava , dar important sa conastientizam aceasta si sa ne indepartam de ea . Sti ce spun Sfintii Parinti , ca si atunci cand postesc , ma slavesc in desert , iar atunci cand inchei postirea si nevrand sa arat aceasta altora , cad din nou in slava desarta . Daca ma imbrac frumos sa ies in evidenta , savarsesc slava desarta , iar de ma imbrac saracacios , din nou ma mandresc , si iar cad . " Omul plin de slava desarta este un crestin idolatru , in afara arata ca slujeste lui Dumnezeu , dar in realitate urmareste sa placa oamenilor . Cel cuprins de acest pacat este tot omul care vrea sa le arate pe ale sale . . . ". Deci , te rog sa fi atent la cele scrise , caci nu-mi place sa scriu mult , dar o fac pentru tine de asta data , si cad voit in Slava Desarta , si imi asum aceasta , acum si aici .
Vai , vai , ce nenorocit am fost , prin cate am trecut . . . , bla , blauri , citite nu odata , ci de zeci de ori pe acest forum ! Cate marturisiri la minut , cate "regrete" , cate vorbe mari aruncate in stanga si dreapta , spre smintirea unui incepator , si nu numai . Te intreb pe tine , draga frate , cui foloseste cuvantul "sincer" , dar lipsit de o dorinta clara de indreptare , sau de o mentinere in mlastina pacatului . Slavit fie Domnul . . . , Domnul cu voi . . . , Hristos in mijlocul nostru . . . Amin de mii de ori , cuvinte ce nu stau bine deloc atunci cand sunt rostite fara acoperire duhovniceasca , spre smintire si slava desarta . Daca stiu ca am multe de indreptat si sunt in pacate mari , aleg mai mult tacerea ! Eu asa cred ca-i mai corect .
Te rog sa-mi ierti trcerea brusca de la una la alta , dar cu siguranta le vei intelege , daca nu acum , cu siguranta ceva mai incolo . Nu am voie , nu am dreptul sa imit sfintenia si cuvantul ei , atata timp cat sunt slujitor la doi stapani ! Ma intelegi , frate ? Cand vezi astfel de frati , sa-i tragi de maneca , sa-i atentionezi , dar nu inainte ca tu insuti sa fi scapat de pacatele in care se balacesc ei ! Pot ajuta , sau indrepta pe un fumator , pe un hot , pe un desfranat , inclusiv pe unul ce se masturbeaza , atata timp cat eu insumi sunt un hot , un fumator , un desfranat ? Pot vorbi eu ca un sfant , atata timp cat sunt frate cu dracul ? Pot fi eu oare doar teoretician in ale credintei , fara sa indrept cele pacatoase si puturoase din mine ? Pot fi eu dascal , fara a avea habar de abecedar ? Ia uite ce spune Ion Sinaitul : "Smerit cu adevarat este cel a carui iubire nu se imputineaza de cei care rad de el . Multe si neobisnuite mbie pe robul ei . In Biserica pe cei trandavi ii face ravnitori , pe cei fara voce ii face placuti la cantare , pe cei lenesi ii face priveghetori . Cand cei stapaniti de slava desarta sunt cinstiti , devin mandri , si cand sunt dispretuiti , tin minte raul" , si reactioneaza , se supara ca sunt certati , mustruluiti mai tare , si asta lesne se vede pe aici . N-ai observat , cata multumire , cate bla-blauri , auzi cand cineva ii adreseaza altcuiva felicitari , multumiri , laude , iar cand indrazneste cineva sa mustre , sa certe , sa atentioneze , i se pune bata in mana , e considerat vrajmas ! Ce pacaleala , pentru cei pacaliti , sa crezi ca aici e vorba de rautate ! ! !
Scriam de halucinatii in postarea de ieri , pai sa sti ca ea exista , si nu-i inventia mea , e inventia diavolului ce-l stapaneste pe omul pacatos , cazut in pacate mari , si care teologiseste vrute si nevrute spre placul auditoriului , al cititorului , al consumatorului de vorbe frumoase , si cam atat ! Sa-l mustri frate , sa-l certi , daca tu ai scaopat de acestea , caci ai obligatia sa-ti iubesti aproapele , si asta nu se face ascunzand mizeria sub covor !
Ia sa mai vedem ce spun Sfintii parinti : "Cand diavolul trufiei ii stapaneste pe robii sai , atuci li se arata fie in somn , fie cand sunt treji , sub infatisarea unui sfant sau unui inger . Si inseala , aratandu-le , chipurile , descoperirile unor taine sau ale altor harisme . Astfel , acesti nefericiti dupa ce sunt inselati de diavol, isi pierd cu desavarsire ratiunea. . . " N-ai vazut cate stari sunt descrise de unii , stari de bine , icoane care-i privesc , ingeri care umbla prin vazduh , se simt sfinti dintr o data . . . ! Cata inselare . . . . !
Omul trufas se aseamana cu rodia , asta tot un adevarat Sfant Parinte a spus , care in timp ce pe dinauntru este putreda , pe ddeasupra este stralucitoare la vedere . Cel mandru nu are nevoie de diavol ca sa-l lupte , pentru ca el insusi a devenit diavol si cel mai grav , propriul sau vrajmas !
Da frate , sa-ti iubesti aproapele , si sa-l ajuti in indreptarea sa , iar de nu intelege , ii mai repeti , si iar si iar , il zgudui , si cand se va trezi , iti va multumi cu siguranta , iar de nu va fi asa , tu ti-ai facut datoria de frate , si de restul se va ocupa Dumnezeu !
Ma opresc , momentan aici , dar voi reveni cu mult drag pentru tine si nu numai , dar te rog sa ma ierti ca nu-mi place a scrie atat de mult . Inchei interventia mea cu un cuvant al Sfantului Ioan Sinaitul :
"Cei mai multi dintre noi spunem ca suntem pacatosi , si poate ca si credem. Ceea ce descopera insa smerenia adevarata in inima , este dispretul si umilirea din partea celorlalti " . . . , suntem extrem de departe , dar nu este imposibil in ajunge acolo unde ne-am propus , numai sa stim cea ce ne-am propus , nu numai teoretic , dar si practic !
Doamne ajuta !

[lore86]

Domnule Cristian, cuvintele sunt frumoase si alese cu grija. Mult adevar se regaseste in ele. Dar atentie mare! atunci cand ne credem mai tari, mai indreptatiti sa dam sfaturi atunci cadem! Cred ca cea mai strasnica lupta e aceasta, cea cu acest duh al uraciunii.
Cred ca doar in Lumina lui Hristos ne vedem starea de pacatosenie si atunci suntem prea preocupati de noi insine ca sa vedem pacatele celorlalti.

Zic asta, desi la mine lucrurile stau altfel. Duhul mandriei ma chinuie cumplit de multi ani, iar atunci cand intalnesc alt om mandru devin agitata si ii vad din prima pacatul. Vorba aia, duhurile se recunosc.
Sa am ierti, poate altii lupta mai usor cu acest duh(ca sunt convinsa ca in toti exista, rar sunt oamenii care ajung la aceasta despatimire).
Si un alt lucru care l-am observat la mine, atunci cand judec pe cineva ajung sa cad in acelasi pacat, chiar daca pana atunci nu l-am mai practicat niciodata.Ei,are Domnul caile Lui de a ne smeri!

Sa ma ierti, poate cuvintele nu ti se potrivesc. Am crezut totusi potrivit sa le spun.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de lore86

Si un alt lucru care l-am observat la mine, atunci cand judec pe cineva ajung sa cad in acelasi pacat, chiar daca pana atunci nu l-am mai practicat niciodata.Ei,are Domnul caile Lui de a ne smeri!

Sa ma ierti, poate cuvintele nu ti se potrivesc. Am crezut totusi potrivit sa le spun.

Asa s-a si intimplat pe threadul ,,Preoti fara har " in care ai fost luata stintific dar sustinut la ,,buseala" de catre userul Marius D.
Ai vazut ce inseamna sa voiesti sa raspunzi din tot sufletul tau, din toata constiinta si convingerea ta si cu toata stinta iar celalalt nici habar sa nu aibe ? Sa nu vrea sa stea macar un minut sa judece la ceea ce ai postat , la semnificatiile totale pe care le poate avea postarea ta , la ceea ce vrei sa spui defapt prin post ? Ai vazut ce inseamna si ce gust are ????
Jenanta postura in care te-a atras userul competitor si imbatabila schema lui logica, nu aveai ce sa ii zici, dar nu te-a scapat din asta decit fuga ta !
Exemplul este formidabil de graitor si prin mila lui Dumnezeu venit exact la timp , tocmai ca sa poti face legatura si sa poti pricepe ca de multe ori iti ingadui sa mergi cu ideatia si unde nu este treaba ta .
Bine ar fi ca din aceasta intimplare sa poti intelege ceva , ca vad ca sti cu ce meteahna te ispiteste lucifer (de a cadea in acelasi pacat ...) si sa poti trece de stadiul constatativ al situatiei, sa poti sa si savirsesti dreptatea .

Stiu ca nu iti place ce iti spun dar te-am luat drept prototip deoarece asemeni atitudinii tale mai sunt o multime de useri care au ca trasatura evidenta (cea care se vede cel mai evident) graba si superficialitatea in a da raspunsuri altora desi ei se considera mult iubitori de aproapele si cocosati de cita smerenie duc in spate .
Realitatea este insa un pic alfel !

Si daca tu nu poti potrivi cuvintele(la om si la situatie) cred ca constientizind aceasta lipsa nu vei cere niciodata nici altora , in raport cu tine , sa faca mai mult decit tu insuti poti face . Nu de alta , dar ca sa nu vorbim de Hristos in van.
De aceea si amintesc invatatura Domnului de fiecare data cind am ocazia : ,,...oamenii se judeca dupa fapte si nu dupa vorbe" ca din vorbe suntem mari de tot dar din fapte ... nici pe departe !

Tare neplacut acest paradox , dar ma jenez sa il mai comentez :,,...poate cuvintele nu ti se potrivesc. Am crezut totusi potrivit sa le spun." Adica, nu merge , dar eu fortez situatia ! Nu-i nimic , multi fac intocmai si inca nu s-a rasturnat pina acum forumul !

De data aceasta voi spune cateva cuvinte, revenind la topic, din postura de copil al familiei mele de provenienta. Am precizat de la inceput, de cand am intrat pe forum, ca provin din familie crestin ortodoxa.
Bunicul mamei mele a ridicat biserica si scoala din satul meu natal.
Fiica lui, bunica mea despre care voi aminti mai jos, a invatat sa citeasca, pe la 1900, pentru a citi tatalui ei din Biblie, el fiind analfabet. Bunica ii citea seara, la lumanare si duminicile, pe zi, de cand avea ea 7-8 ani.
Sotul bunicii era slab practicant insa un om cu inima mare, pomenit si azi de catre batrani pentru inclinatia lui spe milostenie. Bunica il certa ca era nesocotit, isi dadea si camasa de pe el pentru un sarman. Dar iii placea sa mai si bea, sa mai si fumeze... Altminteri om de casa, cunoscut ca mare crescator de cai si bun gospodar. A murit de inima rea, la scurt timp dupa ce i-au luat comunistii caii, pentru CAP. El si bunica au avut 11 copii dar au crescut si un copil orfan de tata, mama acestuia fiind bolnava psihic.
Mama a fost cea mai mica din toti copiii, a nascut-o bunica la peste 45 ani. Ea a ramas la casa parinteasca, a fost cea mai apropiata de biserica, in casa noastra a trait ultimii ani bunica, pana la moarte. Mama ducea copiii la biserica in fiecare saptamana, fiind invatatoare. tata era membru de partid si director de scoala dar nu o impiedica pe mama sa duca pe copii la biserica. Se facea ca nu vede, desi directivele de partid erau clare.
In familia noastra mama se ocupa de educatia noastra crestina. In primul rand era exemplul personal. A fost o femeie de o bunatate inimaginabila, mereu vesela desi a trait mari nenorociri. Spunea mereu ca atata vreme cat Il iubeste pe Dumnezeu trece peste orice necaz cu zambetul pe chip. Asa si facea.
Apoi, nu cunosc vreo seara din copilarie fara rugaciuni, noi copiii si mama, la icoana Preasfintei Nascatoare cu Pruncul. Tarziu, cand aveam eu 40 ani si nu stiam nici o rugaciune si ma luptam prin fundurile iadului, ziceam o singura rugaciune, care imi ramasese mie in suflet din miile de rugaciuni cu mama si sora mea. Acea rugaciune mica m-a salvat de la moarte, consider.
Cand bunica s-a mutat la noi (avea 90 de ani) am asistat pentru prima data la conduita unui om evlavios. Dimineata la ora 5, cine avea chef sa se scoala, o gasea pe bunica in genunchi, la pravila ei, dupa usa din bucatarie. Acolo tinea mama candela si o icoana mica. Bunica se trezea usor, sa nu deranjeze (ii era groaza ca ne sta pe cap si vroia sa plece acasa la ea ca sa nu ne faca vreun deranj cu prezenta ei), merge tiptil in bucatarie si se ruga. Aproximativ jumatate de ora. Apoi citea din Scriptura. Mereu facea asa.
Seara avea alta pravila, rugaciuni si lectura. Totdeauna insotea rugaciunile cu matanii. Matanii mari, se intelege, cu zecile, desi era foarte batrana si avea o serioasa problema cu spatele - noi ii ziceam, copii rautaciosi, "cocosata".
Cand ne certam, mai ales eu cu mama, caci o necajeam mult fiind foarte nazdravan, bunica punea capul in piept si mainile in poala, se aduna in sine. Nu stiu ce facea, dar cand ridica ochii era mereu inlacrimata. Cred ca suferea.
Pe mine ma ruga mereu sa nu mai fumez, ca il manii pe Dumnezeu. Dar cred ca in secret vorbea de fapt cu moshul ei care fusese toata viata fumator. O vreme m-am tinut sa nu fumez dar am reluat gandindu-ma ca ii rapesc placerea de a-l mai boscorodi pe tataia, prin mine.
O vreme sora mea facea rugaciuni impreuna cu bunica, seara. Citeau din Ceaslov, din Psaltire, pana la miezul noptii.
Sora mea se ruga aproape neincetat. Vacantele si le petrecea la manatiri. A fost fiica duhovniceasca a Parintelui Galeriu, are multe amintiri vii din plimbarile cu Parintele pe malul lacului (nu stiu care, dar ea mereu aminteste de un lac unde se plimba cu Parintele si punea intrebari la care primea raspunsuri pe care nu si le mai aminteste... Era copila...).
Tata, fiind foarte bolnav si pensionar de tanar, a inceput sa mearga la biserica impreuna cu mama, pe timpul bolii. Mama il ducea de mana, tata nu putea merge singur. Imi amintesc cum veneau de la biserica tinindu-se de mana, tata iradiind fericire, mama fiind usor abatuta, mereu, langa el (tata a paralizat aproape complet, cand avea 39 ani, in urma unui accident vascular cerebral si a trait mai mult prin spitale, 8 ani de chin nespus, doarece a fost cobaiul preferat al interventiilor novatoare ale neurochirurgului de renume mondial Constantin Arsene...).
La noi acasa bunica, sora mea si mama tineau toate praznicele, toate sarbatorile. Toate posturile.
Eu nu am tinut nimic niciodata, pana la varsta de 40 ani. Decat cartile in ghiozdan, pixul si carnetelul in buzunar si vreun pachet de tigari pe undeva, cand am avut.
In familie eu am fost ateul, chinuitorul, prigonitorul.
Dar, ca sa imi iau putin apararea, pentru ca totusi am fost mult indragit in familie, cand a fost necazul mare mi-am luat cumva revansa. Cu bunica in special, in ultimele saptamani de viata chinuita a (a murit de cancer la stomac), eu am stat neincetat sa o slujesc. Ceilalti cazusera, nu mai rezistau. Bunica, pe care o chinuisem toata viata cu rautatile mele de baiat nazdravan (asa zicea mama, ca nu sunt rau, sunt doar nazdravan si ca urmare ii ruga pe toti sa ma ierte...), bunica mi-a spus cel mai frumos cuvant din cate am auzit despre mine. In ultima ei zi de viata, pe patul de moarte, cu ochii ei inlacrimati mereu... Cuvantul ei pentru mine ma insoteste mereu de atunci. M-a cucerit pentru todeauna.
La noi in familie se practica milostenia. Bunicii au hranit, zice lumea, juma de sat, ei fiind tarani instariti.
Mama a fost cea mai blanda si mai darnica femeie pe care o cunosc.
Doar eu am iesit mai stramb, mai zurbagiu, mai ticnit.
Desi nu am fost catehizat acasa, desi nu am fost niciodata constrans sa ma rog sau sa citesc din Biblie sau sa merg la biserica, traind intre oameni pe care ii consider crestini adevarati din acest popor de crestini adevarati, cum a fost poporul nostru si cum nu cred ca mai este (doar firimituri au mai ramas, asa cred), eu ma consider totusi un om pe cale de a deprinde, cu ajutorul lui Dumnezeu, vietuirea crestina. Asa am fost sadit acasa, asa voi si creste, prin Mila Domnului si cu ajutorul, printre altii, al vostru aici pe forum.
Sa ma iertati pentru cuvantul lung.
Domnul sa va binecuvinteze pentru tot binele pe care il faceti!

Intelectul nostru e structurat dialectic; adică: orice idee apare în câmpul luminos al conştiinţei, trezeşte, prin inducţie, şi ideea contrară. De aceea, să nu te miri că: plecând să realizezi o idee, te poţi trezi făcând exact contrariul ei.

Dupa cum, pornind sa eliberezi un sentiment (incomplet constientizat), te trezesti ca ridici o doctrina. Cu ziduri groase, de piatra, in spatele carora duhneste a tot mucegaiul...
Ca sa vezi, ce ti-e si cu intelectul asta total necunoscut de psihologi!... Mare mister, mare...

În prealabil postat de ovidiu b.

Intelectul nostru e structurat dialectic; adică: orice idee apare în câmpul luminos al conştiinţei, trezeşte, prin inducţie, şi ideea contrară. De aceea, să nu te miri că: plecând să realizezi o idee, te poţi trezi făcând exact contrariul ei.

Nu stiu la ce inductie te referi cand vorbesti despre suflet, eu o asociez cu lectiile de fizica, psihicul avind alta natura decat obiectele studiate de fizica, de fizica electricitatii si magnetismului...
Interessant ca ai adus in discutie o idee agreata de psihologia cognitiva in ultimii ani, e vorba despre un model al teoreticienilor englezi numit "modelul Co-ex", dupa care, spun aici fff concis, informatiile sunt structurate in memoria noastra afectiva pe cupluri bipolare, un afect negativ fiind conexat cu unul pozitiv, asa cam ca o gantera cu doua bile la capat, una alba una neagra...
In fine, e un model, o intreaga teorie sprijnita pe date empirice.
Cateva trimiteri din experientale practice (citez din autori, acum nu spun din practica mea): in sedinta de hipnoza, un client care practica relaxarea pe imagini pozitive, devine dintr-odata agitat si capata acces la un continut terifiant, conexat in adancul inconstientului cu imaginea pozitiva.
Un altul, in stare emotionala pozitiva, traind chiar beatitudinea pe fondul muzicii de relaxare imprumutata de la prietenii nostri orientali, se ridica in picioare si ii da in cap terapeutului cu o vaza de flori (terapeutul a supravietuit si a povestit scena).
Him... mistere, mistere....
Mai bine ne vedem de oile noastre, ca in psihologie trebe niste ani buni si grei de studiu si formare practica. Haideti sa ne vedem mai bine de-ale noastre...

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Nu vreau sa ne indepartam si mai mult de subiectul acestui thread binevenit si de folos , dar am sa-ti spun cu mult drag niste cuvinte . In rest ar fi bine sa mergem in discutii la Topicul Pocainta , unde este un thread despre Slava Desarta . Esti unul dintre cei multi de aici care imi aduce multa liniste cand te citesc cu toate ca "numele" tau e spre aceasta slava nenorocita si perfida . Aceasta slava este lipita extrem de bine de mandrie , iar rezultatul , finalitatea , ca sa-i spun astfel , este trufia . Aceasta slava are darul de a schimba firea omului , si multi dintre noi cad in aceasta slava , dar important sa conastientizam aceasta si sa ne indepartam de ea . Sti ce spun Sfintii Parinti , ca si atunci cand postesc , ma slavesc in desert , iar atunci cand inchei postirea si nevrand sa arat aceasta altora , cad din nou in slava desarta . Daca ma imbrac frumos sa ies in evidenta , savarsesc slava desarta , iar de ma imbrac saracacios , din nou ma mandresc , si iar cad . " Omul plin de slava desarta este un crestin idolatru , in afara arata ca slujeste lui Dumnezeu , dar in realitate urmareste sa placa oamenilor . Cel cuprins de acest pacat este tot omul care vrea sa le arate pe ale sale . . . ". Deci , te rog sa fi atent la cele scrise , caci nu-mi place sa scriu mult , dar o fac pentru tine de asta data , si cad voit in Slava Desarta , si imi asum aceasta , acum si aici .
Vai , vai , ce nenorocit am fost , prin cate am trecut . . . , bla , blauri , citite nu odata , ci de zeci de ori pe acest forum ! Cate marturisiri la minut , cate "regrete" , cate vorbe mari aruncate in stanga si dreapta , spre smintirea unui incepator , si nu numai . Te intreb pe tine , draga frate , cui foloseste cuvantul "sincer" , dar lipsit de o dorinta clara de indreptare , sau de o mentinere in mlastina pacatului . Slavit fie Domnul . . . , Domnul cu voi . . . , Hristos in mijlocul nostru . . . Amin de mii de ori , cuvinte ce nu stau bine deloc atunci cand sunt rostite fara acoperire duhovniceasca , spre smintire si slava desarta . Daca stiu ca am multe de indreptat si sunt in pacate mari , aleg mai mult tacerea ! Eu asa cred ca-i mai corect .
Te rog sa-mi ierti trcerea brusca de la una la alta , dar cu siguranta le vei intelege , daca nu acum , cu siguranta ceva mai incolo . Nu am voie , nu am dreptul sa imit sfintenia si cuvantul ei , atata timp cat sunt slujitor la doi stapani ! Ma intelegi , frate ? Cand vezi astfel de frati , sa-i tragi de maneca , sa-i atentionezi , dar nu inainte ca tu insuti sa fi scapat de pacatele in care se balacesc ei ! Pot ajuta , sau indrepta pe un fumator , pe un hot , pe un desfranat , inclusiv pe unul ce se masturbeaza , atata timp cat eu insumi sunt un hot , un fumator , un desfranat ? Pot vorbi eu ca un sfant , atata timp cat sunt frate cu dracul ? Pot fi eu oare doar teoretician in ale credintei , fara sa indrept cele pacatoase si puturoase din mine ? Pot fi eu dascal , fara a avea habar de abecedar ? Ia uite ce spune Ion Sinaitul : "Smerit cu adevarat este cel a carui iubire nu se imputineaza de cei care rad de el . Multe si neobisnuite mbie pe robul ei . In Biserica pe cei trandavi ii face ravnitori , pe cei fara voce ii face placuti la cantare , pe cei lenesi ii face priveghetori . Cand cei stapaniti de slava desarta sunt cinstiti , devin mandri , si cand sunt dispretuiti , tin minte raul" , si reactioneaza , se supara ca sunt certati , mustruluiti mai tare , si asta lesne se vede pe aici . N-ai observat , cata multumire , cate bla-blauri , auzi cand cineva ii adreseaza altcuiva felicitari , multumiri , laude , iar cand indrazneste cineva sa mustre , sa certe , sa atentioneze , i se pune bata in mana , e considerat vrajmas ! Ce pacaleala , pentru cei pacaliti , sa crezi ca aici e vorba de rautate ! ! !
Scriam de halucinatii in postarea de ieri , pai sa sti ca ea exista , si nu-i inventia mea , e inventia diavolului ce-l stapaneste pe omul pacatos , cazut in pacate mari , si care teologiseste vrute si nevrute spre placul auditoriului , al cititorului , al consumatorului de vorbe frumoase , si cam atat ! Sa-l mustri frate , sa-l certi , daca tu ai scaopat de acestea , caci ai obligatia sa-ti iubesti aproapele , si asta nu se face ascunzand mizeria sub covor !
Ia sa mai vedem ce spun Sfintii parinti : "Cand diavolul trufiei ii stapaneste pe robii sai , atuci li se arata fie in somn , fie cand sunt treji , sub infatisarea unui sfant sau unui inger . Si inseala , aratandu-le , chipurile , descoperirile unor taine sau ale altor harisme . Astfel , acesti nefericiti dupa ce sunt inselati de diavol, isi pierd cu desavarsire ratiunea. . . " N-ai vazut cate stari sunt descrise de unii , stari de bine , icoane care-i privesc , ingeri care umbla prin vazduh , se simt sfinti dintr o data . . . ! Cata inselare . . . . !
Omul trufas se aseamana cu rodia , asta tot un adevarat Sfant Parinte a spus , care in timp ce pe dinauntru este putreda , pe ddeasupra este stralucitoare la vedere . Cel mandru nu are nevoie de diavol ca sa-l lupte , pentru ca el insusi a devenit diavol si cel mai grav , propriul sau vrajmas !
Da frate , sa-ti iubesti aproapele , si sa-l ajuti in indreptarea sa , iar de nu intelege , ii mai repeti , si iar si iar , il zgudui , si cand se va trezi , iti va multumi cu siguranta , iar de nu va fi asa , tu ti-ai facut datoria de frate , si de restul se va ocupa Dumnezeu !
Ma opresc , momentan aici , dar voi reveni cu mult drag pentru tine si nu numai , dar te rog sa ma ierti ca nu-mi place a scrie atat de mult . Inchei interventia mea cu un cuvant al Sfantului Ioan Sinaitul :
"Cei mai multi dintre noi spunem ca suntem pacatosi , si poate ca si credem. Ceea ce descopera insa smerenia adevarata in inima , este dispretul si umilirea din partea celorlalti " . . . , suntem extrem de departe , dar nu este imposibil in ajunge acolo unde ne-am propus , numai sa stim cea ce ne-am propus , nu numai teoretic , dar si practic !
Doamne ajuta !

Despre Slava Desarta, care iata face in cobntinuare ravagii , poti citi pe threadul de profil :http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=2762

În prealabil postat de cristiboss56

Despre Slava Desarta, care iata face in cobntinuare ravagii , poti citi pe threadul de profil :http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=2762

Frate, cu ochelarii pentru gasit raul, vezi numai raul, toate par sucite si slava desarta.
Pune, fii bun si ochelarii pentru lucruri bune... ceva-ceva tot vei gasi pe-acolo, sper... E vorba despre niste oameni din tara asta, daca stiam pe altii mai bine ziceam de ei, dar topicul e despre familie si ce ar fi de folos din viata de familie a unor crestini. Eu nu sunt ca ei, dar ei erau buni, asta-i tot.
Doar fii bun si fratia ta, altceva nici nu-ti cer, doar putina ingaduinta sau, cum parca ii spun crestinii, un strop de mila... milostenie?... dragoste.... AMIN+

[cristiboss56]

În prealabil postat de ioan cezar

Frate, cu ochelarii pentru gasit raul, vezi numai raul, toate par sucite si slava desarta.
Pune, fii bun si ochelarii pentru lucruri bune... ceva-ceva tot vei gasi pe-acolo, sper... E vorba despre niste oameni din tara asta, daca stiam pe altii mai bine ziceam de ei, dar topicul e despre familie si ce ar fi de folos din viata de familie a unor crestini. Eu nu sunt ca ei, dar ei erau buni, asta-i tot.
Doar fii bun si fratia ta, altceva nici nu-ti cer, doar putina ingaduinta sau, cum parca ii spun crestinii, un strop de mila... milostenie?... dragoste.... AMIN+

Eu am crezut ca ti-ai dat seama , sau ca ai constientizat ca vizita pe care ti-am facut-o acasa la tine a fost in acest spirit de iubire -milostenie ! Vezi cum te-a lovit slava desarta si datorita tie am fost lovit si eu pentru a-ti reaminti niste lucruri . Ce sunt cu frustrarile astea , Ioane ?