Psalmii nepotilor lui David.

[Moroco]

Ce avem noi in burtica, pe stomac, plaman, inima, suflet? O necredinta, un creier si un pacat ce se satisface, simtind... vorbind vrute si nevrute in desert, dand lectii, porunci, indreptari si ii place acolo si se satisface. Pacat desfranat, stai in pacat acolo, in plaman, in artere si vene, in bronhii vine din stomac si ai pacat ce sta acolo ca o balta de muci si se face placere privind la femei, poftind, dorind, visand, judecand si dand pareri infailibile, bune sa te certi, sa afirmi si sa-ti simti o labordelatorie pe sistemul digestiv pana pe esofag, in ochi, pe limba, si tusesti si simti acolo o caldurica umeda, un mucus placut ce nu-lpoti tusi afara, ca o suma de plosnite ce te manca si te sug, ca o zeama buna, mare, dulce si cand colo, nu-i de bine, tu stai in pacat si simti placeri sexuale si vorbesti imitind ce vorbesc aia cand o fac, cand se dau unii altora, bei ce beau si manca aia cand o fac... si crezi ca ti-e bine la caldurica si ca-i bine ca parca-ti place la sufletel, ca profiti, inseli, cand tu esti pierdut si cazut in comoditatile interne care cer somn lung si placeri si multe lichide care sa-ti placa cand curg, cand se toarna, cand bolborosesc, cand umezesc, cand se odihnesc. Deci acolo avem bagat pacatul si acolo te leaga iadul prin pacat in iad, acolo se fac faptaele interne de care nu esti constient ca le faci, desfranand, pomenind organe, fiind curios, lingusind, halind, luand guri mari pline de josnicii, dandu-te mare si tare, mandrindu-te, hulind, blestemand, si-ti fac placere ca si filmele, ca si goliciunile, ca si frumusetile, ca si orice aliment iesit din carnariile animalelor, din inmultirea lor, unt, unsoare, branzet, oua, carne, uleiuri, sucuri, paini, aluaturi dulci, cozonace cu laptic si toate iti plac pentru ca pacatului din burtica ta ii plac si lui si va visati mari si celebri impreuna, va simtiti ca-n bordel, ca regii bordelului, ca stapanii jocului, trandavind, lenevind, glumind, povestind si simtind, simtind cum va e bine de la pacatul din burtica ce aluneca in sus si in jos pe esofag, pe vedere, prin inima si pe langa ca o placere, ca o femeie, ca o muza, ca o rima, ca o manea. Asta-i moartea si cu pacatu-l incepe ea si cu pacatul se termina vrand sa mai inmulteasca ceva ca sa supravietuiasca cand crapa. De aici vin relele si bolile, din necredinta si pacat interior, neluat in seama si nesimtit asa cum s-ar cuveni caci e primit acolo in burtica la loc de cinste si bagat la inima ca un pui, ca o avere se face mereu, parca esti in extaz, in orgasm perpetuu, in plumb. E moartea acel pacat tolanit, dabalat, comod, umed, zemos, si o neglijezi persistand in neglijenta si nepasare. Dar necredinta din tine e mai mare si ea se manifesta ca o putere lovitoare pentru aparare... revoltandu-te si atacand furios ca milatacandinvers, mereu invers oricat ai incerca sa ataci ceea ce-ti face rau, duhul rau, minciuna, e patima care patimeste in tine ca un atasament la averEU, averea facuta prin viclenii, talharii, profituri nedrepte, hotii, jocuri de noroc, mite, pile, privilegii, sinecuri asa ca necredinta dosului ce se ridica urand si lovind de frica mereu invers sa nu cumva sa-i iei nebunia, privilegiul, comoditatea, mandria, necredinta si deznadejdea.

Deci acolo in burtica la inima, pe stomac avem bordelutzul pacatului in care stai si stai si te simti bine ca fraierul ingamfat pana ai cedat... si te dai la u, la U, la necredinta, la dracu ca te ia, de parcaosa ai noroc, de parca te-ajuta blestemu, hula si injuratura, deparca te-ajuta fortele necurate ale raului sa castigi, sa te bucuri ca nebunul frenetic de victoria pierzarii, ca evident pierzi daca castigi fara sa respecti, calcand ce aveai de necalcat si de respectat.

[Moroco]

Ce avem noi in burtica, pe stomac, plaman, inima, suflet? O necredinta, un creier si un pacat ce se satisface, simtind... vorbind vrute si nevrute in desert, dand lectii, porunci, indreptari si ii place acolo si se satisface. Pacat desfranat, stai in pacat acolo, in plaman, in artere si vene, in bronhii vine din stomac si ai pacat ce sta acolo ca o balta de muci si se face placere privind la femei, poftind, dorind, visand, judecand si dand pareri infailibile, bune sa te certi, sa afirmi si sa-ti simti o labordelatorie pe sistemul digestiv pana pe esofag, in ochi, pe limba, si tusesti si simti acolo o caldurica umeda, un mucus placut ce nu-lpoti tusi afara, ca o suma de plosnite ce te manca si te sug, ca o zeama buna, mare, dulce si cand colo, nu-i de bine, tu stai in pacat si simti placeri sexuale si vorbesti imitind ce vorbesc aia cand o fac, cand se dau unii altora, bei ce beau si manca aia cand o fac... si crezi ca ti-e bine la caldurica si ca-i bine ca parca-ti place la sufletel, ca profiti, inseli, cand tu esti pierdut si cazut in comoditatile interne care cer somn lung si placeri si multe lichide care sa-ti placa cand curg, cand se toarna, cand bolborosesc, cand umezesc, cand se odihnesc. Deci acolo avem bagat pacatul si acolo te leaga iadul prin pacat in iad, acolo se fac faptaele interne de care nu esti constient ca le faci, desfranand, pomenind organe, fiind curios, lingusind, halind, luand guri mari pline de josnicii, dandu-te mare si tare, mandrindu-te, hulind, blestemand, si-ti fac placere ca si filmele, ca si goliciunile, ca si frumusetile, ca si orice aliment iesit din carnariile animalelor, din inmultirea lor, unt, unsoare, branzet, oua, carne, uleiuri, sucuri, paini, aluaturi dulci, cozonace cu laptic si toate iti plac pentru ca pacatului din burtica ta ii plac si lui si va visati mari si celebri impreuna, va simtiti ca-n bordel, ca regii bordelului, ca stapanii jocului, trandavind, lenevind, glumind, povestind si simtind, simtind cum va e bine de la pacatul din burtica ce aluneca in sus si in jos pe esofag, pe vedere, prin inima si pe langa ca o placere, ca o femeie, ca o muza, ca o rima, ca o manea. Asta-i moartea si cu pacatu-l incepe ea si cu pacatul se termina vrand sa mai inmulteasca ceva ca sa supravietuiasca cand crapa. De aici vin relele si bolile, din necredinta si pacat interior, neluat in seama si nesimtit asa cum s-ar cuveni caci e primit acolo in burtica la loc de cinste si bagat la inima ca un pui, ca o avere se face mereu, parca esti in extaz, in orgasm perpetuu, in plumb. E moartea acel pacat tolanit, dabalat, comod, umed, zemos, si o neglijezi persistand in neglijenta si nepasare. Dar necredinta din tine e mai mare si ea se manifesta ca o putere lovitoare pentru aparare... revoltandu-te si atacand furios ca milatacandinvers, mereu invers oricat ai incerca sa ataci ceea ce-ti face rau, duhul rau, minciuna, e patima care patimeste in tine ca un atasament la averEU, averea facuta prin viclenii, talharii, profituri nedrepte, hotii, jocuri de noroc, mite, pile, privilegii, sinecuri asa ca necredinta dosului ce se ridica urand si lovind de frica mereu invers sa nu cumva sa-i iei nebunia, privilegiul, comoditatea, mandria, necredinta si deznadejdea.

Deci acolo in burtica la inima, pe stomac avem bordelutzul pacatului in care stai si stai si te simti bine ca fraierul ingamfat pana ai cedat... si te dai la u, la U, la necredinta, la dracu ca te ia, de parcaosa ai noroc, de parca te-ajuta blestemu, hula si injuratura, deparca te-ajuta fortele necurate ale raului sa castigi, sa te bucuri ca nebunul frenetic de victoria pierzarii, ca evident pierzi daca castigi fara sa respecti, calcand ce aveai de necalcat si de respectat.

Adica pe imbuibare si in ingamfare sta trufia ”curatitoare” care cu nesimtire, neglijenta si nepasare se lauda ca o lada de gunoi, de plastic din pacura, defapt un burtoi de sharpe mare si crud, ce se detoneaza dupa ce strange acolo tot gunoiul psihologic si emotional, pftind, dorind, halind pedo-starli-baba-babuba engross ca sa genereze gunoi si mai mare, si mai mult cerand, vrand, sa lase apoi ”curat” dupa formula ”io am generat (gunoi) io m-am detonat (ca turbatool)”... stiind ca iubirea se bucura si iubeste curatenia adevarului luminos, senin, copilaresc, viu.

[Moroco]

Stii ce faci cand te-ntalnesti cu Dumnezeu (cu Domnul Iisus, cu Sfintii, cu Duhul, cu Tatal, cu psf. Maria, cu preotii, cu icoanele, cu Hristos Cuvantul, etc.) ? Te omori, te autodistrugi prin diferite forme de viclenie, desfranare, siretenie, nerozie, prostie, nesimtire, tupeu pilit, rautate inconstienta, pacat labordelator...

Sau de frica , dupa ce constati ca simtind chinurile mortii te-ai revoltat si ai acuzat ca alti-ti fac rau si simti ca iar te omoara, vii cu "solutia" prin care te duci cu pluta din rau in mai rau bucurandu-te ca naivii tzepuiti ce se incanta amagiti visand ca va fi bine devenind prin tradare amagitori, tzepuitori, ispititori, criminali, neredinciosi, pacatosi, singuri si capcauniuni.

Deci sau te omori si simtind chinurile mortii iti "rezulta" ca Dumnezeu iti face rau si-ti crezi nebunia asta caraind ca sa vrei sa mergi din rau in mai rau, ori stai tolanit in comoditati tot mai greu de gasit.

E foarte simplu deci sa fi prost mai ales ca joci toate inchipuirile puterii prostului ce se da mare si tare si care daca nu e si fudul, laudaros, "intelept"-limbut, parca nu e prost destul, tot mai vrea cu grozavie sa gresasca pilit si sa nu-i pese, vrea sa calce cu ingamfare si imbuibare...intarindu-se in sminteli tupeiste ca fierul, ca otelul, ca bolovanul, ca ashchia care nu sare departe de trunchiul de stejar din care s-a rupt si in care nu poti bate cuiul lui pepelea asa ca e bun sa te ascunzi acolo fix in nod, in tinutul Nod, suparat ca ai pierdut.. pe "nedrept".

[Moroco]

Stii ce faci cand te-ntalnesti cu Dumnezeu (cu Domnul Iisus, cu Sfintii, cu Duhul, cu Tatal, cu psf. Maria, cu preotii, cu icoanele, cu Hristos Cuvantul, etc.) ? Te omori, te autodistrugi prin diferite forme de viclenie, desfranare, siretenie, nerozie, prostie, nesimtire, tupeu pilit, rautate inconstienta, pacat labordelator...

Sau de frica , dupa ce constati ca simtind chinurile mortii te-ai revoltat si ai acuzat ca alti-ti fac rau si simti ca iar te omoara, vii cu "solutia" prin care te duci cu pluta din rau in mai rau bucurandu-te ca naivii tzepuiti ce se incanta amagiti visand ca va fi bine devenind prin tradare amagitori, tzepuitori, ispititori, criminali, neredinciosi, pacatosi, singuri si capcauniuni.

Deci sau te omori si simtind chinurile mortii iti "rezulta" ca Dumnezeu iti face rau si-ti crezi nebunia asta caraind ca sa vrei sa mergi din rau in mai rau, ori stai tolanit in comoditati tot mai greu de gasit.

E foarte simplu deci sa fi prost mai ales ca joci toate inchipuirile puterii prostului ce se da mare si tare si care daca nu e si fudul, laudaros, "intelept"-limbut, parca nu e prost destul, tot mai vrea cu grozavie sa gresasca pilit si sa nu-i pese, vrea sa calce cu ingamfare si imbuibare...intarindu-se in sminteli tupeiste ca fierul, ca otelul, ca bolovanul, ca ashchia care nu sare departe de trunchiul de stejar din care s-a rupt si in care nu poti bate cuiul lui pepelea asa ca e bun sa te ascunzi acolo fix in nod, in tinutul Nod, suparat ca ai pierdut.. pe "nedrept".

Starlibaba-starlibuba-starlirana, starlimamona furlatoare. Noaptea mintii, adica pofta rea a ochilor si trufia vietii mortii ca un foc negru in cerul gurii, un foc al rautatii strain de Dumnezeu, ca o starliciune a starliciuniunii sado-matzo-ochista a criuzimii pedo-mamoniaco-depresiva deznadajduita care joaca si imita starleala altor parbati lacoma de micutzi cruduti pana distruge toata iubirea si mila cu nepasare amenintzatoare infioratoare si ingrozitoare, acuzatoare si exechoolitoareoare mizerabila.