moaste,... adevar sau pura traditie!?

[Dumitru73]

În prealabil postat de ioanna

100-1, welcome back :)

Intrebare pentru ortodocsi: vi s-a intamplat sa vi se pretinda bani pentru pomelnic? Adica daca n-ati platit sa nu fiti pomeniti, pomelnicul sa nu fie primit?

te referi la liturghia de duminica, ori la vreun acatist sau maslu?
din câte ştiu, pomelnicele se pun pe o tavă la pangar, asta dacă ajungi la timp.
şi nu stă nimeni să vadă dacă ai pus şi bani în grămadă.

[ioanna]

Dumitru73: Nu ma mai refer la nimic. Mi-ar place insa ca lumea sa se fereasca sa mai spuna ca dau bani ca sa se roage preotii; o dam pe simonie si numai aruncam o umbra urata asupra bisericii noastre. Donatiile le faci pentru cheltuielile inerente ale vietii de parohie/manastire, dar nu ca sa se roage.

[Dumitru73]

În prealabil postat de iana

Tu esti suparat pe sistem si pe unii oameni (care ne fac sa generalizam uneori). In rest, ce sa zic, cea mai mare dovada a faptului ca tu chiar crezi este dorinta ta de a crede "cred Doamne ajuta necredintei mele".

sunt convins aproape 100% că nu există.
asta nu îmi ia dreptul să spun, asemeni unui om de ştiinţă al cărui nume nu l-am reţinut, "ar fi frumos, dar nu are cum".

[Dumitru73]

În prealabil postat de ioanna

Dumitru73: Nu ma mai refer la nimic. Mi-ar place insa ca lumea sa se fereasca sa mai spuna ca dau bani ca sa se roage preotii; o dam pe simonie si numai aruncam o umbra urata asupra bisericii noastre. Donatiile le faci pentru cheltuielile inerente ale vietii de parohie/manastire, dar nu ca sa se roage.

aşa ne spune logica şi canonul, nu şi practica.

[adam000]

În prealabil postat de costel

Nu postez pe forum de dragul de a posta. Ideea aceasta am gasit-o la parintele Constantin Coman in una din predicile sale. Imi pare rau ca nu te-a multumit raspunsul meu, poate se va folosi cineva de raspunsul meu.

Multumesc! Iata, eu m-am folosit de raspunsul tau. Procedeaza in continuare asa, ca faci bine!

[adam000]

În prealabil postat de Dumitru73

si cu toate astea asta este practica.
cam la toate mănăstirile la care am dat pomelnice, se facea calculul. atât costă pomenirea viului, atât a mortului. ai x vii şi y morţi. cât ai dat? îi pomenim atâtea zile.

În prealabil postat de ioanna

Comunicarea cu Dumnezeu(rugaciunea) nu e conditionata de bani. Daca se intampla asta, atunci e o cadere mare din har. Unde mai merg eu, nu s-au luat niciodata bani odata cu pomelnicile, cine dorea putea insa lasa o suma in cutia milei la finalul slujbei.

Eu as propune altceva, ca exercitiu practic anti-astfel-de-sminteli (nu de alta, dar sintem multi care pe la inceput de drum am avut astfel de dezamagiri cand am dat de realitatea practica de pe alocuri si poate ca ne-am smintit din cand in cand in felul asta - eu in mod cert, pina cand mi-a dat prin cap sa fac urmatorele lucruri, care merita incercate de toti ce trec prin astfel de ispite) :

1) cand vezi ca cineva din preajma ta la pomelnice nu are bani sa puna la pomelnic si careva ii sugereaza sau chiar cere sa puna o anumita suma minima (gen 1 leu/zi pt a fi pomeniti), da-i TU bani celui ce nu are sa puna la pomelnicul sau, ca sa ajuti sa se roage cineva si pentru cei de pe acel pomelnic, facand astfel o milostenie a ta in fata Lui Dumnezeu si ferind astfel un om ca sa nu se sminteasca de vreun om al bisericii care ii cere bani pt pomenire si sa nu il puna pe fuga (ci din contra, facand astfel ca acela care nu a avut bani sa traga concluzia ca "uite ce buni si frumosi sufleteste sint credinciosii in biserica, deci e un loc placut pt ca sint oameni buni si placuti" si sa vrea sa mai vina si alta data - sa intorci tu un om care altfel ar fi fost, poate, pus pe fuga, sa il faci sa vina la biserica), iar dpdv psihologic sa faci un om fericit ca nu a trebuit sa se intoarca acasa cu pomelnicul nepomenit ca nu a avut bani.

Ar fi ideal ca in orice imprejurare, sa incercam cat putem de mult ca prin faptele noastre sa acoperim noi raul, pacatul sau neplacerile produse de altii din jurul nostru asupra semenilor, ca sa incercam sa implinim acel indemn al Mantuitorului ca trebuie sa prisoseasca dreptatea noastra daca vrem sa intram in Imparatia Cerurilor.
In realitate e greu, foarte greu, pt ca atentia nostra este rareori tintita pe aceasta porunca in viata de zi cu zi si rar ne aducem aminte (ca necesita un efort intens si constant) sa avem si aceasta in vedere (in atentia noastra). Insa cum vom putea sa punem in practica in mod onest indemnul de a nu raspunde la rau cu rau (caci asta e mai greu, cand noua ni se face un rau si sintem direct implicati emotional), daca nu am fi in stare mai intai sa faptuim ceva mai usor, anume sa raspundem cu bine fata de un rau facut altuia (situatie mai usoara pt noi, pt ca nu sintem direct implicati emotional). Macar pe acestea mai usoare sa le facem si sa ne antrenam cu ele, daca vrem sa avem vreodata speranta de a le face pe cele grele.

2) ca sa nu te ia mandria dupa aceea (ca vai ce fapta mareata ai facut), gandeste-te daca TU ai citi o lista de 100 de nume in fiecare zi, nelimitat cantitativ (sa nu refuzi nicio lista, oricate ti s-ar da la citit), pentru suma de 1 leu/zi de lista??? Nu te gandi la rugaciune (care nu se masoara in bani), ci intreaba-te doar de fapta cititului unor sute de liste cu mii de nume pt 1 leu/zi/lista! Eu doar in priviinta cititului unor astfel de liste de nume (deci numai fapta cititului), nu as face-o pt 1 leu/zi si in orice caz nu as avea rabdare, ci ar fi chin sa citesc mii de nume, ore in sir, zi de zi. In concluzie oamenii aia sint de admirat numai pt ca fac asta, ceva ce eu nu as face. Deci sa nu judecam si sa nu ne mandrim cu micile noastre fapte virtuoase facute atat de rar!

[ioanna]

Multi ne putem folosi de raspunsul d-voastra, e puternic si plin de invataminte. Pe de alta parte trebuie intelesi si cei care nu mai merg la o parohie din cauza unor dezamagiri legate de oameni ai bisericii , pentru ca fapta buna a altuia ce-l alina pe moment, incurajeaza in continuare unele practici, cu care el nu e impacat sufleteste si decat sa se “sminteasca”, evita ispita pana cand o va putea infrunta, migrand spre alt loc, asa cum sunt intelesi cei care nu-si aleg ca duhovnic un preot din parohia de care apartin, ci cauta in alta parte.

M-a impresionat ce ne-a spus Glykis:http://www.crestinortodox.ro/forum/s...43&postcount=2

Draga Alex, sunt pe fuga, asa ca nu iti scriu decat ce vad eu, aproape duminical, in biserica mea. Am mai scris si pe alt fir. Un handicapat (nu o spun peiorativ, e un om care a suferit probabil un accident cerebral si care a ramas cu grave sechele locomotorii, semipareza, in fine...), deci un om stramb si mut, care nu mai poate articula cuvintele, vine la slujba. Cum intra in biserica, roaga pe cineva prin semne sa ii scrie un pomelnic. Pe el il cheama Florin, o stiu toti. Pentru morti se sforteaza sa articuleze numele mamei sale, Maria. Cu hartia scrisa de cine se nimereste in mana, face un mic tur al bisericii, necerand nimic. Primeste 2-3-4 lei. Cu putina milostenie primita se duce la pangar si isi cumpara, prin semne, doua lumanari si o prescura. Si se duce la altar si da pomelnicul, cu banii pe care ii primeste de la oameni. Si daca prinde si cutia milei, neaparat tine sa puna acolo un leu, din ce a primit de la altii. Si e atata bucurie pe fata lui!

Si omul acela, handicapat, face milostenie si da liturghie pentru el si pentru mama sa. Din ce? Din banii primiti ca milostenie de la altii.

Oare nu ati remarcat ca topicul este despre moaste?
Aiti deviat discutia de mai multe pagini...
Reveniti va rog la topic, caci sunteti off-topic cu discutiile acestea despre "cine se roaga si pe cati bani"!
Pe toate topicurile se intampla la fel. Oare nu se poate pastra o ordine?

În prealabil postat de Miha-anca

Oare nu ati remarcat ca topicul este despre moaste?
Aiti deviat discutia de mai multe pagini...
Reveniti va rog la topic, caci sunteti off-topic cu discutiile acestea despre "cine se roaga si pe cati bani"!
Pe toate topicurile se intampla la fel. Oare nu se poate pastra o ordine?

pai revenind la topic...a aparut ieri in ziarul Libertatea un articol potrivit caruia mana sf.Nicolae din Bucuresti nu este autentica....nimeni nu a mai comentat nimic despre asta pe nicaieri..nu ca ar conta..pt ca pana la urma credinciosii vin sa-l cinsteasca pe sf.Nicolae oricum..dar ar fi posibil ca de atatea sute de ani sa fi fost totul o inselare? sau totul e doar o cautare dupa senzational si intrigi?


si apropo de cele zise cu rugaciunea, e normal sa dai preotului bani sa se roage.."dati cezarului ce e al cezarului, si lui dzeu ce e al lui dzeu"..oricum nu-ti cere nimeni un salariu intreg(nu ma refer la serviciile platite unde fiecare da cat considera sau la cele gen cununie,inmormantae,notez unde suma e fixa)..suma e simbolica..eu nu am mai practicat de mult..dar bunica imi tot zicea ca atunci cand mergi la biserica, te duci la icoana din centrul bisericii sa te inchini..apoi dai leturghie ( o lumanare aprinsa si o suma de bani).

[rainrainbow]

În prealabil postat de consuela

in primul rand moastele sunt singura dovada a invingerii mortii, nu dispar nicodata, nu isi modifica forma, emana miros placut, ceea ce nici oamenii dandu-si cu cele mai grozave parfumuri nu reusesc daca nu se spala periodic. Moastele nu se spala nicodata. E destul de evindent ca e o minune orice bucatica de moaste.

Siluan Athonitul povesteste in ,pelerinul rus, cum a fost vindecat cu oase de om topite.atunci si dat seama de puterea moastelor.

Hristos a inviat!vrem si noi inviere (la sfarsitul vremurilor).