Masoneria in BOR? Rotary Club alta fata a masoneriei-repostat

[tot-Laurentiu]

@Kronos

Tu confunzi iubirismul cu dragostea.
Iubirismul este ca o boala psihica nu are nici o legatura cu dragostea cea adevarata...

Dragostea fara Adevar este lipsita de orice continut,

Pentru ca "dragostea nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de Adevar" iti spune Sfantul Apostol Pavel in epistola catre Corinteni...

A avea dragoste adevarata pentru cineva inseamna sa-i doresti mantuirea, dar pentru asta este nevoie si de dreapta credinta Ortodoxa...

[Kronos]

Dragostea față de o închipuire a minții e lipsită de conținut și nenaturală. Nu poți să iubești cu adevărat ceva ce nu cunoști cu adevărat. Poți doar să-ți imaginezi cum ar fi să iubești.

[antiecumenism]

http://ramailiber.ro/apologetica/Pr....ru_dreapta.htm

Afurisania impotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului 1815)


„Prin urmare, spunem că, oricine fiind imbrăcat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Inger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricâti se alătură cu grăbire acestei slujbe drăcesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmează in mândria si rătăcirea lor, să fie afurisiti si dati anatemei de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh. După moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinând si tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vânzătorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, până la sfârsitul vietii lor, nimic nu vor dobândi. Fie ca lucrările si mestesugurile lor să fie blestemate si să se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor stărui in răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urâcioasa lor erezie, si se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântati si iertati de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată si nedespărtită, Unul Dumnezeu in fiintă, si de către noi, smeritii Săi slujitori.”
(Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815)

[AlinB]

În prealabil postat de Kronos

Și evident nu ai înțeles mare lucru. Ce garanție ai că ai crede în Dumnezeul cel adevărat?

Evident, unele pe care tu nu le ai.
Dar le poti avea si tu.
E un proces personal.

Aici exagerezi de dragul de-a mă contrazice. Sunt atâția oameni care sunt atei, fără să fi ucis pe cineva, și fac atât bine umanității cât pot și cât știu.

A ucide nu e singurul pacat si poate nici cel mai mare.
E usor sa folosesti ignoranta ca scuza.
Ba unii chiar prefera ignoranta tocmai pentru asta - pentru a o avea ca scuza.
E o iluzie dar ..

Nu poți spune despre un ateu că e credincios din moment ce contrazice însăși semantica cuvântului. Ateismul se referă strict la credința sau necredința într-o divinitate. Că un ateu are propriile convingeri asemenea credinciosului e altceva și așa cum am mai scris, fiind de aceeași părere cu tine în această problemă, doua lucruri aparent opuse sunt identice în natură, diferite doar în sens.

Are convingeri asemeni credinciosului, adica unele axiomatice = credinta.
Ca nu le are si vizavi de o divinitate e un punct secundar.

Și ateii, și credincioșii cred că au dreptate și încearcă să-i determine pe ceilalți să adere la propriile convingeri.

Și catolicii, și ortodocșii cred în același Dumnezeu.

Nu chiar. Perspectiva difera.

Diferența care a dus la schismă a fost de ordin politic (cine roade osul cel mare), nicidecum dogmatic.

Cele dogmatice au apărut pe parcurs cu scopul de a face ruptura definitivă.
[/quote]

Parerea ta, bazata pe o cunoastere superficiala a problemei.
Teologia a devenit divergenta inca inainte de 1054.

Cu toate acestea catolicii au pornit niște cruciade sângeroase, iar noi i-am avut pe legionarii noștri care, la fel, au ucis în numele Domnului.

Aceeasi ignoranta si gandire superficiala.
Daca eu ucid in numele tau, tu esti vinovat sau cum?

Sau daca un roman omoara, atunci toti romanii sunt vinovati sau cum?

[AlinB]

În prealabil postat de Kronos

Dragostea față de o închipuire a minții e lipsită de conținut și nenaturală. Nu poți să iubești cu adevărat ceva ce nu cunoști cu adevărat. Poți doar să-ți imaginezi cum ar fi să iubești.

Sa intelegem ca un copil nu isi poate iubi parintii pana nu ii cunoaste suficient sau cum?

[Kronos]

Evident, unele pe care tu nu le ai.
Dar le poti avea si tu.
E un proces personal.

E un proces personal, deci unul subiectiv. Nu contest existența minunilor acolo unde totul pare să se sfârșească și că poate ai avut parte de miracole în viața ta, dar de minuni nu au parte numai ortodocșii. Că pe ale lor ei le numesc autentice și pe cele din secte sau chiar alte culte le etichetează „înșelări drăcești” e doar o problemă de perspectivă. Dar și perspectiva e subiectivă și, asemenea proceselor personale, nu poate fi luată drept adevăr suprem. Cum evoluția ta spirituală te-a convins că te închini adevăratului Dumnezeu, la fel de convins e și un evreu sau un musulman de relația spirituală cu „adevăratul” Dumnezeu din prisma propriei evoluții.

Nu chiar. Perspectiva difera.

Și așa cum am mai spus, perspectivele sunt subiective, dar ele sunt cele care ne definesc realitatea. Pentru un catolic crescut în religia aceasta de mic Dumnezeul lui e la fel de real și adevărat ca cel al unui ortodox.

Parerea ta, bazata pe o cunoastere superficiala a problemei.
Teologia a devenit divergenta inca inainte de 1054.

Recunosc, cunoștințele mele sunt sumare. Însă cele mai la îndemână exemple de diferențe de ordin dogmatic care-mi vin în minte sunt filioque, azimile, botezul la 7 ani și purgatoriul. Diferențe ce țin de ritualuri, de nunață, dar care nu influențează în niciun fel comportamentul moral și esența spirituală a credinciosului pentru că nu ritualurile sunt cele care definesc personalitatea creștinului, ci mesajul propovăduit, și mesajul este același.

Aceeasi ignoranta si gandire superficiala.
Daca eu ucid in numele tau, tu esti vinovat sau cum?
Sau daca un roman omoara, atunci toti romanii sunt vinovati sau cum?

Evident că nu. Asta încercam și eu să te conving cu privire la ceea ce ai scris înainte:

Si un criminal in serie este capabil sa treaca o babuta strada.
Asta nu inseamna ca e bun.

Doar pentru că un criminal în serie e ateu, nu înseamnă că toți ateii sunt criminali sau că nu sunt capabili de bine. Și am mai adăugat că doar pentru că ești credincios nu înseamnă că ești neapărat bun.

Nu am scris nicăieri că toți ateii sunt buni sau toți credincioșii sunt răi, ci că scursuri sunt peste tot. Însă tu te-ai grăbit să-mi dai exemplul cu criminalul ca și cum aș fi lăsat de înțeles că necredincioșii sunt de fapt niște sfinți cu toții, deși nu am făcut-o. Ignorant poate că sunt, dar momente de superficialitate ai și tu.

Sa intelegem ca un copil nu isi poate iubi parintii pana nu ii cunoaste suficient sau cum?

Un copil abandonat care crește la un orfelinat nu-și va iubi niciodată părinții precum un copil care a crescut în sânul familiei și care a avut un contact fizic cu ei. Atâta timp cât nu ai acest contact fizic, totul e doar o născocire a imaginației. Copilul acela ar putea cel mult să iubească ideea de părinți sau propria închipuire a unor părinți ipotetici. Dar modelul său imaginat nu înseamnă că și corespunde cu modelul real. De fapt, sunt șanse mari să nu.

[antiecumenism]

Declaratie Oficială a Bisericii Greciei privind masoneria (1933)


"Episcopii Bisericii Ortodoxe a Greciei in sedinta din 12 octombrie 1933, s-au ocupat de studierea si examinarea societătii secrete internationale - Francmasoneria. Au ascultat cu atentie expunerea introductivă a Comisiei celor patru episcopi ce au alcătuit-o din insărcinarea primită de la Sfântul Sinod in precedenta sa sedintă; de asemenea pozitia Facultătii de Teologie a Universitătii din Atena si in mod special părerea in aceasta problemă a profesorului Panag Bratsiotis. De asemenea au luat in considerare informatiile asupra acestei chestiuni apărute in Grecia sau in străinătate.
"Francmasoneria nu este o societate filantropică sau o scoală filosofică, ci constituie un sistem mistagogic ce aminteste de vechile credinte păgâne din care provine si a căror continuare si rod este. Acest lucru nu este numai recunoscut de membrii proeminenti ai lojelor, ba ei chiar declară acest lucru cu mândrie, afirmând literal: "Francmasoneria reprezintă supravietuirea credintelor antice si poate fi numită păstrătoarea lor"; "Francmasoneria izvorăste din misterele egiptene"; "umilul atelier al Lojei Masonice nu reprezintă altceva decât pesterile si intunericul cedrilor Indiei, necunoscutele adâncuri ale Piramidelor, criptele măretelor temple ale lui Isis; in misterele grecesti ale Masoneriei, mergând pe strălucitoarele drumuri ale intelepciunii deschise de marii initiati Prometeu, Dionisos si Orfeu, se află formularea eternelor legi ale universului!" Această legătură intre Masonerie si vechile credinte idolatre este mărturisită de toate ritualurile ce sunt interpretate in timpul initierilor. Ca si in ritualurile vechilor credinte idolatre unde viata si moartea zeului erau imitate, in această repetare imitativă a zeului, initiatul murind o dată cu moartea patronului cultului, care intotdeauna era o persoană mitologică personificând Soarele sau natura care moare iarna si invie primăvara, tot astfel se intâmplă si in cea de-a treia treaptă a initierii in Masonerie, când este repetată moartea lui Hiram – patronul Masoneriei, repetare in care initiatul este supus acelorasi lovituri, cu aceleasi instrumente si in aceleasi zone ale corpului ca si Hiram. După cum mărturiseste un important francmason, Hiram este "ca si Osiris, ca si Mithra, ca si Bachus una din personificările Soarelui. " Astfel Masoneria este, cum s-a si recunoscut, o religie foarte diferită, separată si străină de credinta crestină. Acest lucru este arătat fără nici o indoială de faptul că ea are propriile-i temple cu altare pe care slujitorii lor le numesc "ateliere ce nu pot avea mai putină istorie si sfintenie decât Biserica" si le caracterizează ca fiind temple ale virtutii si intelepciunii unde Fiinta Supremă este adorată si unde este invătat adevărul. Isi are propriile ceremonii religioase, ca ceremonia adoptării - botezul masonic, ceremonia recunoasterii conjugale - căsătoria masonică, ritualul mortii, consacrarea templului masonic si altele. Isi are propriile initieri, propriul ceremonial ritual, are ordine ierarhică proprie si o disciplină bine intemeiată. Din existenta agapelor masonice, a sărbătoririi solstitiilor de vară si de iarnă se poate concluziona că Masoneria este o religie fiziolatră (adorarea naturii). Este adevărat că la prima vedere Francmasoneria se impacă cu oricare altă religie pentru că nu dă nici o importantă religiei căreia initiatul ii apartine. Acest lucru se explică prin caracterul sincretic pe care il posedă, chiar acest caracter dovedind că ea isi are rădăcinile in vechile credinte idolatre care acceptau spre initiere pe adoratorii oricăror alti zei. Dar ca si credintele idolatre, in ciuda aparentului caracter de tolerantă si acceptare a zeilor străini, prin acest caracter sincretic subminează si treptat zdruncină increderea in celelalte religii astfel incât Francmasoneria, care incearcă să inglobeze treptat intreaga omenire si care promite perfectiunea morală si cunoasterea adevărului, astăzi vrea să se ridice in pozitia unei super-religii, privind la celelalte religii (neexceptând crestinismul) ca fiindu-i inferioare. Astfel induce adeptilor săi ideea că numai in lojele masonice se taie si se slefuieste piatra cea necuprinsă si neinteleasă. Si faptul că numai Francmasoneria creează o fraternitate excluzând orice alte legături (ce sunt considerate de Masonerie ca fiind inferioare, chiar când e vorba de Biserica crestină) dovedind fără tăgadă pretentiile sale de supra-religie. Aceasta inseamnă că, prin initierea masonică, crestinul ajunge frate cu musulmanul sau cu budistul, in timp ce crestinul neinitiat in Masonerie devine pentru el un străin. Pe de altă parte, Francmasoneria prin continua exaltare a cunoasterii si prin incurajarea liberei cugetări "nepunând nici o stavilă căutării adevărului" (după cum afirmă in Constitutia si riturile sale), si chiar mai mult, prin adoptarea asa-zisei etici naturale se arată a fi in opozitie totală cu religia crestină. Crestinismul propovăduieste credinta inainte de toate, ingrădind ratiunea omenească cu granitele trasate de revelatia dumnezeiască, conducând la sfintenie prin mijlocirea harului dumnezeiesc. Cu alte cuvinte, Crestinismul fiind o religie a revelatiei, cu dogmele si adevărul său, cere mai inainte de toate credintă si isi intemeiază morala pe harul dumnezeiesc; francmasoneria acceptă numai adevărul natural si aduce adeptilor săi libera cugetare si investigarea realitătii numai cu ajutorul ratiunii. Isi bazează morala numai pe fortele naturale ale omului si are numai scopuri omenesti. Incompatibilele contradictii dintre Crestinism si Francmasonerie sunt clare. Este firesc faptul că diferite denominatiuni crestine au luat pozitie impotriva Francmasoneriei. Nu numai Biserica Catolică, pentru propriile-i motive, a infierat prin numeroase enciclice papale miscarea masonică, ci si comunitătile luterane, metodiste sau presbiteriene au declarat-o ca fiind incompatibilă cu crestinismul. Mai mult ca oricare, Biserica Ortodoxă, păstrând in integralitatea sa tezaurul credintei crestine, i s-a impotrivit de fiecare dată când chestiunea Francmasoneriei a fost ridicată. De curând, Comisia Inter-Ortodoxă, intrunită la muntele Athos si la care au luat parte reprezentantii tuturor bisericilor autocefale ortodoxe, au caracterizat Masoneria ca fiind "un sistem anticrestin, subversiv". Adunarea Episcopilor greci in sedinta mai sus mentionată a ascultat si a acceptat următoarele concluzii care au fost formulate pe baza cercetărilor si a discutiilor de către Prea Sfintia Sa Arhiepiscopul Hrisostomos al Atenei:
Francmasoneria nu poate fi compatibilă cu crestinismul atâta timp cât ea rămâne o organizatie secretă actionând si propovăduind in ascuns, glorificând rationalismul. Francmasoneria acceptă in rândurile membrilor săi nu numai crestini ci si iudei si musulmani. Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis să facă parte din această organizatie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar să fie atrasă atentia acelora care au intrat in Masonerie fără gânduri ascunse si fără să se fi lămurit ce este intr-adevăr Masoneria, să rupă orice legătură cu ea, crestinismul fiind singura religie care invată adevărul absolut si care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si intr-un singur glas episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declară că toti fiii credinciosi ai Bisericii trebuie să se ferească de Francmasonerie. Cu nestrămutată credintă in Domnul nostru Iisus Hristos intru care avem răscumpărarea, prin sângele Lui si iertarea păcatelor dupre bogătia darului Lui, pre care l-a prisosit intru noi, intru toată intelepciunea si priceperea (Efeseni I, 7-8) intru adevărul revelat de El si propovăduit de Apostoli, nu prin cuvinte intelepte ci impărtăsindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curătati si mântuiti spre viată vesnică, nu trebuie să decădem din harul lui Hristos devenind părtasi la inchinarea păgânească. Este impotriva firii să apartii lui Hristos si in acelasi timp să cauti usurare si perfectiune morală in afara Lui. Acestea fiind spuse, toti cei care au luat parte la initierile masonice, de acum trebuie să rupă orice legătură cu lojele si activitătile masonice, asigurându-se astfel de reinnoirea legăturilor, slăbite de ignorantă, cu Dumnezeul si Mântuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteaptă cu dragoste acest lucru de la cei initiati in loje, fiind incredintată că multi dintre ei au primit initierea masonică nestiind că prin aceasta ei au trecut la altă religie, ci au făcut-o din ignorantă crezând că nu au făcut nimic potrivnic credintei părintilor lor. Incredintându-i dragostei, si in nici un caz ostilitătii sau adversitătii fiilor credinciosi ai Bisericii, Adunarea Episcopilor ii indeamnă să i se alăture in rugăciune ca Domnul Iisus Hristos Calea, Adevărul si Viata să-i lumineze si să-i intoarcă la adevărul de care prin ignorantă s-au depărtat."

[AlinB]

În prealabil postat de Kronos

E un proces personal, deci unul subiectiv. Nu contest existența minunilor acolo unde totul pare să se sfârșească și că poate ai avut parte de miracole în viața ta, dar de minuni nu au parte numai ortodocșii. Că pe ale lor ei le numesc autentice și pe cele din secte sau chiar alte culte le etichetează „înșelări drăcești” e doar o problemă de perspectivă. Dar și perspectiva e subiectivă și, asemenea proceselor personale, nu poate fi luată drept adevăr suprem. Cum evoluția ta spirituală te-a convins că te închini adevăratului Dumnezeu, la fel de convins e și un evreu sau un musulman de relația spirituală cu „adevăratul” Dumnezeu din prisma propriei evoluții.

Și așa cum am mai spus, perspectivele sunt subiective, dar ele sunt cele care ne definesc realitatea. Pentru un catolic crescut în religia aceasta de mic Dumnezeul lui e la fel de real și adevărat ca cel al unui ortodox.

Corect.
Bine ai venit in lumea naturii umane.
Si totusi printre tone de subiectivism exista si lucruri reale, nu crezi?

Recunosc, cunoștințele mele sunt sumare. Însă cele mai la îndemână exemple de diferențe de ordin dogmatic care-mi vin în minte sunt filioque, azimile, botezul la 7 ani și purgatoriul. Diferențe ce țin de ritualuri, de nunață, dar care nu influențează în niciun fel comportamentul moral și esența spirituală a credinciosului pentru că nu ritualurile sunt cele care definesc personalitatea creștinului, ci mesajul propovăduit, și mesajul este același.

De Papa ai uitat? Loctiitorul lui Hristos pe Pamant?
Asta iarasi face o diferenta substantiala.
Si in spatele celor de ordin dogmatic, a caror finete probabil iti scapa, se ascund niste ambitii..
Iar ambitiile, mai ales de genul asta si la nivelul asta intra in conflict cu morala propovaduita..

Doar pentru că un criminal în serie e ateu, nu înseamnă că toți ateii sunt criminali sau că nu sunt capabili de bine.

Inseamna ca ai inteles bine in ce directie te indreptai cu "logica"..

Și am mai adăugat că doar pentru că ești credincios nu înseamnă că ești neapărat bun.

Deja folosesti o notiune pe care nu o putem defini la fel ("bun").

Nu am scris nicăieri că toți ateii sunt buni sau toți credincioșii sunt răi, ci că scursuri sunt peste tot. Însă tu te-ai grăbit să-mi dai exemplul cu criminalul ca și cum aș fi lăsat de înțeles că necredincioșii sunt de fapt niște sfinți cu toții, deși nu am făcut-o. Ignorant poate că sunt, dar momente de superficialitate ai și tu.

Da, exact asa am perceput mesajul tau.
O comparatie aiurea lunad un exemplu aiurea.

Dar cum am zis, problema se centreaza in jurul notiunii de "bun", perceputa fara doar si poate diferit.

Un copil abandonat care crește la un orfelinat nu-și va iubi niciodată părinții precum un copil care a crescut în sânul familiei și care a avut un contact fizic cu ei.

Serios?
De fiul risipitor ai auzit?
Si copii cara au crescut fara parinti dar au fost nerabdatori sa-i intalneasca, nu sunt doar literatura.

Atâta timp cât nu ai acest contact fizic, totul e doar o născocire a imaginației.

Serios?
Doi oameni care nu s-au intalnit (fizic) nu se pot iubi?
Iarasi, sunt exemple gramada si nu doar literatura.

Copilul acela ar putea cel mult să iubească ideea de părinți sau propria închipuire a unor părinți ipotetici.

Contactul exista, doar ca el nu e fizic..

Dar modelul său imaginat nu înseamnă că și corespunde cu modelul real. De fapt, sunt șanse mari să nu.

La oameni, poate ca da. :)

[antiecumenism]

Dialog cu dr. Florin Matrescu, autorul cartii “Holocaustul Rosu”

http://www.librariasophia.ro/carti-H...n-so-4855.html

“Doctorul Florin Matrescu provine dintr-o familie de luptatori anticomunisti. Personalitate puternica, în timpul regimului comunist, Florin Matrescu avea sa intre în conflict cu directorul Spitalului Municipal Bucuresti, socrul lui Sorin Oprescu. Atunci a hotarât sa plece în Germania Federala, unde avea sa fie medic peste 20 de ani. Acolo a continuat sa dezavueze dictatura comunista din România. Prin eforturi deosebite si pe banii lui. A contribuit la organizarea rezistentei anticomuniste din Germania, iar dupa caderea sistemului bolsevic, s-a întors în tara.
. Pe data de 7 septembrie 2006, Florin Matrescu, împreuna cu alti intelectuali români, a realizat la Cluj un autentic proces al comunismului. Actiune care, din nefericire, nu s-a bucurat de atentia cuvenita din partea presei si a prietenilor lui Vladimir Tismaneanu, inchizitorul “epocii de aur”. N-a înteles atunci ca “tot noi” trebuie sa facem rechizitoriul “holocaustului rosu”…

- Domnule doctor Florin Matrescu, ati realizat o carte fundamentala pentru întelegerea istoriei moderne si contemporane a României, a Europei si chiar a lumii. De ce i-ati spus “Holocaustul Rosu”?
- Întrebarea este legitima pentru ca aceasta sintagma îmi apartine, fara lipsa de modestie. Nu a fost asa de greu sa gasesc aceasta sintagma. Nu cred ca este rezultatul cautarii mele, cât al faptului ca am avut curajul sa folosesc acest termen care era rezervat în exclusivitate “holocaustului negru” sau “holocaustului nazist” si de aici paralela cu ceea ce au facut comunistii mi s-a parut absolut fireasca.
………………………………………
Juramântul masonic

- Ati vorbit de juramântul masonic în societatea americana. La ce va referiti?
- La un lucru foarte simplu.
Nu exista America fara masoni. Este statul masonic ideal. În nici un alt stat din lume, lojile masonice nu exercita o influenta mai mare în tot ce se numeste viata politica, economica, financiara, sociala. În calatoriile mele prin toata lumea, nu am vazut nici un oras în care, în centrul localitatii sa fie temple masonice de rit scotian, etalate precum catedralele în Europa crestina. Am vazut la intrarea în orasul Sedona din Arizona, pe o placa de lemn, ziua si locul unde au loc întrunirile lojii. Este de notorietate. Un stat care se pretinde crestin are peste 400 de religii si culte. Vicepresedintele Dick Cheney a fost fotografiat când depunea juramântul: avea cele doua coloane masonice ale templului lui Solomon în spate.
- Mai este valabil astazi juramântul masonic, de care vorbeste Nicolae Paulescu, ritualul cu tapul pe care ciracul, legat la ochi si în patru labe, trebuie sa-l sarute sub coada?
- Fara îndoiala. Multi americani obisnuiti cred ca tara lor este crestina, dar ei stiu ca trebuie sa faca si compromisuri ca sa promoveze într-o functie. Trebuie sa ai un anumit loc în ierarhia masonica, altfel nu poti promova în Statele Unite. Acasa, americanul poate sa fie un bun tata de familie, sa-si doreasca sa aiba copii, sa-si creasca familia conform moralei crestine. Exista deci o duplicitate pe care noi am trait-o în comunism.
- O asemenea duplicitate a început sa se exporte si în România dupa 1990.
- Exact. Nu este o acuza la adresa poporului american, un conglomerat de natiuni, unde putem gasi orice stare de fapt, ca în orice tara.
Cu siguranta însa, politica americana se face la nivelul lojilor. Într-un interviu, Dan Lazarescu spunea ca nu poporul american îsi alege presedintele, ci lojile din Washington si Baltimore. Procesul electoral nu are nimic de-a face cu democratia. Asa cum George Bush si John Kerry au facut parte din loja “Oasele si Craniul”. Democratia este un joc pentru multime. În realitate, hotarârea apartine lojilor. Ce se întâmpla cu pax americana nu are nici o legatura cu ce crede poprul american despre politica. Am fost în America de sase ori. Am înteles ca pe Coasta Atlanticului este ingerinta lojilor de stânga sau a Marelui Orient. Coasta Pacificului e controlata de masoneria de dreapta, are tot o politica straina poporului american, pe care-l gasim în orasele mici, în ferme, acolo unde oamenii nu sunt contaminati de politica.


Cupola Ocultei
- Nu este falsa disjunctia masonerie de dreapta – masonerie de stânga?
- În parte, da. Între ei, exista, prin definitie si prin regulamente, o armonie, cuvânt auzit frecvent în televizor, un semnal care arata ca în subteran noi ne întelegem si putem discuta orice tema din politica lumii. Concurenta apare numai atunci când vine vorba de aria de actiune si influenta, de teritoriu. Deci o adevarata lupta între ei apare numai când se creeaza grupuri de interese. În subsol, acolo unde se întâlnesc cei de gradul 33 de Rit Scotian sau Marele Orient, este o concordanta totala. De fapt, la masa dintre cele doua ordine care guverneaza lumea, are loc o împartire a teritoriului. O sa spuneti ca este o fabulatie; e dreptul dumneavoastra.
- În perioada interbelica, s-au realizat studii care arata ca Loja B’nai B’rith de la New York ar fi capacul universal pentru toate aceste jocuri, cu aparenta de stânga sau de dreapta. Care este adevarul?
- Este o afirmatie incorecta ca B’nai B’rith ar fi vârful ierarhiei. Noi stim ceva despre ierarhia masonica mondiala dupa aparitia descrierii piramidei masonice a unui individ, John Todd, care a fost mason de gradul 33 si a facut parte din Tribunalul Rotschild – o grupare de 13 – forul suprem al masoneriei mondiale. El a atras atentia ca pe dolarul american se afla treptele piramidei masonice, care detin puterea mondiala suprema. Cam doua treimi din aceasta piramida o formeaza asa numitii iluminati: ei detin puterea efectiva a masoneriei mondiale – cam 5000 de persoane. Estimari relative din literatura de specialitate. B’nai B’rith este ordin exclusiv kazar. Nu are nici o legatura cu evreii. Kazarii sunt o populatie turcica, trecuta la mozaism, în secolele VIII-IX. Are cam 500.000 de membri în lume si se încadreaza în treptele superioare ale masoneriei a lui Todd, deci nu se afla în vârful piramidei. A doua mentiune: exista însa structuri masonice în care kazarii au o reprezentare prevalenta, dar nu avem spatiu aici. La întrebarea cât de puternic este ordinul kazar în structura masoneriei mondiale, raspunsul este: covârsitor.
- Asadar, masoneria este implicata în toate procesele politice mondiale, inclusiv în construirea comunismului, a epocii de aur.
- Din cartea dumneavoastra rezulta clar ca de experimentul comunist tot masonii se fac vinovati si tot ei l-au distrus, pe principiul “Eu te-am facut, eu te omor!”. Este aici o anume continuitate?- Fara îndoiala! Asta pentru ca a intervenit altceva. Este continuitate, dar cu alte mijloace. Mai întâi afirmatia ca nu exista doctrina masonica de dreapta. Chiar lojile de Rit Scotian din care fac parte familiile regale din Europa sau Ritul Scotian din America, mult mai de dreapta decât Marele Orient.
- Nu este tot o iluzie întretinuta? Am întâlnit masoni români care pretind ca fac parte din loja de dreapta “Bujor Sion”…
- Nu, nu este o iluzie. Este în parte si un act de manipulare. Eu trebuie sa demonstrez alegatorului ca am ceva cu dreapta sau ca sunt opus stângii macar. Altfel, cum s-ar întâmpla ca în loji masonice de dreapta au intrat o multime de ofiteri de securitate? Prin urmare, este un joc politic.
Experimentul comunist are legatura cu ideologia masoneriei, care este atee si internationalista. Deci nu are cum sa fie de dreapta.
- Daca parcurgem toate etapele, de la Revolutia Franceza pâna la constructia europeana actuala, care este scopul politic discret al masoneriei?
- Nici nu mai este discret pentru cei care citesc. Am facut comunismul fiindca este foarte apropiat de ideologia masoneriei, care tinde spre un guvern mondial si un stat masonic unic. Iar pasii catre acest stat masonic unic sunt Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale Europei. Iar ce va urma este un guvern mondial cu dependinta politica socialista sau comunista, conform ritualurilor masonice. Prin urmare ne îndreptam spre un guvern mondial, care nu va avea alaturi Biserica, în calitate de sfatuitor. Ne îndreptam catre un stat care tinde catre distrugerea natiunilor, a familiei si a religiei. Se doreste concentrarea puterii într-un singur centru sau în câteva centre de putere. De aceea, internationalistii, mondialistii, globalistii nu sunt în nici un caz de dreapta. Ei doar mimeaza un joc al dreptei. Problema vizeaza doar concentrarea puterii."

[antiecumenism]

Consumismul
- În aceasta lupta teribila pentru putere, care mai este adversarul redutabil al masoneriei?
- Nationalismul.


- Sa întelegem ca se pregateste un imperiu mult mai subtil, mai pervers decât comunismul, un imperiu al consumismului?
- Un imperiu mondial, iar consumismul si datoria – traitul “înainte” pe carti de credit – a te face dator, a te împovara pâna la sfârsitul vietii pentru casa, pentru masina, pentru studiile copiilor – pe de o parte, este singura sansa a oamenilor tineri, pe de alta parte îi împovareaza tot restul vietii cu rate lunare si vor avea foarte putin spatiu de respiratie. Iar dobânzile de la leasing, de la credite, care sunt uriase, în comparatie cu averile acumulate, nu fac decât sa-i îndatoreze pe tineri. Anumite drepturi ale omului se reduc si mai mult. În comunism, îmi era frica sa vad daca nu s-a oprit masina neagra a Securitatii în fata casei, ca sa-l aresteze pe tata, pe bunicul sau pe un vecin. Masina neagra dispare acum. Cei care vorbesc limbajul politic corect sau care se comporta politic corect vor fi oamenii viitorului, pe care mondialistii se sprijina. Este o varianta a lui homo sovieticus.
Strategia

- De ce mondializarea este perceputa de unii observatori drept marea revansa, ultima, fata de toate natiunile lumii?
- Fara îndoiala ca este o perceptie corecta. Asa cum masoneria a contribuit si la faurirea statului român. Dar atunci ne aflam în momentul în care se lucra la erodarea imperiilor, a regatelor si trebuiau stimulate statele nationale. Deci acceptarea statelor nationale era un pas fiindca dusmanul numarul unu al masonilor atunci erau imperiile. În acel context, România si-a dobândit independenta nationala. Dupa ce-am terminat imperiile, am ajuns la faza în care avem în fata natiunile. Întâi monarhiile, pe care, daca nu le-am terminat, le distrugem din interior prin compromiterea familiilor regale. Printesa Diana a fost transformata, dintr-o posibila purtatoare a coroanei regale britanice, într-o femeie de proasta calitate. În familiile regale din Suedia, Danemarca, Norvegia, au patruns prin casatorii – probabil dirijate – componenti ce nu fac cinste acestor familii. Cuvântul “regalitate” nu mai trezeste respect total si supunere ca oameni dati de Dumnezeu pentru conducerea natiunii. Monarhia devine un dusman de baza, dar din ea n-a ramas mare lucru. Sa nu uitam ca seful de la London City, care este mare mason, merge înainte, iar regina Elisabeta a II-a vine dupa el. Prin urmare, regii ramasi au putere consultativa, drepturile lor s-au redus foarte mult. Regele Spaniei colaboreaza mult cu prim-ministrul, are discutii private, dar hotarârile guvernului socialist nu se luau de acord cu regele. Socialistii fac tot ce se spune de la lojile superioare. De aceea, si regelui Mihai, care face si el parte din Ritul Scotian, nu i s-a dat dreptul sa ramâna în România. Am convingerea ca asa a fost. Când s-au adunat un milion de oameni în fata lui, putea sa ramâna în România. Dar se hotarâse sa nu mai fie regalitate. Dupa distrugerea monarhiilor, se anihileaza natiunile. Acesta este procesul la nivel macroscopic. La scara microscopica, institutiile care ne sunt adversare si care trebuie sa dispara sunt Biserica, Armata si Familia. Aceasta erodare continua arata planul foarte clar al unei institutii ce nu are a face cu morala noastra crestina.

………..
- Înseamna ca nu trebuia sa aruncam cartile de marxism, în care se scria ca banii vor disparea, natiunile vor disparea…
- Sigur ca da, se lucreaza deja. Se vor implanta cipuri sub piele si vom arata în fata cititorului electronic si vom beneficia de cumparaturi în toate magazinele. Fara bani. Cartea de credit este o etapa intermediara. Dupa cum numerele recente de înmatriculare ale masinilor sunt urmarite prin satelit. Nu sunt povesti.
Masoneria si democratia

- Se alimenteaza deja discret iluzia ca numai intrând în masonerie poti sa ai parte de afaceri manoase, de cariera stralucita, numai asa poti sa ai acces la functii în stat, chiar la recunoasterea valorii artistice a operei…- În parte, este valabil. Pare de necrezut, dar eu, care sunt un om foarte obisnuit, am primit invitatia sa fac parte din loja Paneuropa, în care se afla Otto de Habsburg, ultimul urmas al dinastiei. Am refuzat si am fost admonestat într-o situatie îngrozitoare de un mason din New York. Cum de mi-am permis sa refuz?! Mi-a cerut chiar si scrisoarea înapoi. I-am restituit-o. Am refuzat de patru ori sa fac informari pentru Securitate pentru a putea pleca în strainatate, tot asa am refuzat si intrarea în masonerie. Fiindca o consider la fel de pernicioasa. Daca noi, românii, dorim sa ne însusim democratia, sa construim un stat democratic, o facem în speranta sa ne putem exprima opiniile, sa nu mai vedem monstruozitatile de nedreptate sociala de astazi, sa avem un nivel de trai comparabil cu al statelor occidentale. Dar pentru asta nu trebuie platit tributul de a trece de la calitatea de membru de partid comunist la membru de loja. Fiindca asta echivaleaza cu tradarea sistemului nostru de educatie, a credintei noastre în Dumnezeu. Ar însemna sa subordonam interesele prin loja care îsi zice nationala unor loji internationale. Nu pot ca intelectual sa accept formularea masonica a laboratoarelor de idei. Întrunirile din loji se numesc “laboratoare de idei”. Sorin Rosca Stanescu îsi pune ca motto la editorial “Unele idei, înainte de a deveni evenimente, sunt pregatite în laboratoare”. Un cuvânt care nu e ales întâmplator. Si-atunci te-ntrebi ce rost mai au partidele? Din moment ce, parasind Parlamentul, Guvernul, Biserica, Tribunalul, Banca Nationala, ne întâlnim în loja, unde se iau realele hotarâri? Daca optam pentru o societate democratica deschisa, cu egalitate, fraternitate, cu libertate, atunci de ce va ascundeti, domnule? De ce va faceti adunarile în locuri inaccesibile publicului? De ce nu se iau notite, în afara de protocoalele încheieate, pe care nu le vede nimeni?

Pionul
- Din cartea dumneavoastra rezulta ca George Soros are un rol deosebit în construirea societatilor deschise. De ce-l preocupa un asemenea obiectiv?
- În momentul de fata, îl consider pe Soros principalul pion al jocurilor financiare mondiale. Este un om care aduce un folos urias pentru masonerie.
- Este un altruist?
- Asa zice el. Eu nu cred. El ofera o capcana foarte atractiva: bursele Soros. Foarte multi tineri straluciti din tarile ex-comuniste, încatusati de neociocoimea rosie, nu au nici o sansa de promovare. Trebuie sa plece. Putine firme îi cauta. Si atunci agentii lui Soros le fac aceasta oferta, care presupune completarea unui formular. Trebuie sa raspunda la întrebari privind atitudinea fata de Biserica, de familie, monarhie, fata de principiile morale. Numai o parte sunt apoi racolati ca bursieri si dintre acestia aproape toti intra în mecanismul masoneriei mondiale. Initial, în lojile de tineret, apoi li se dau functii tot mai mari. Cazul lui Mihai Razvan Ungureanu, ministrul de Externe, este cunoscut. Tot Iasiul stie ca este mason, ca a beneficiat de numeroase burse de care nu au beneficiat alti tineri. Ei trec din burse-n burse, iar copiii nostri sunt prosti!
- Nu ati primit nici un avertisment elegant din partea discretilor lumii?
- N-am primit, probabil pentru ca nu ma considera o persoana atât de importanta, încât sa strice glontul pe mine. Iar eu nu sunt un veleitar. Pot cugeta si asta am facut toata viata si am avut curajul s-o fac în scris. Nimeni nu-mi poate lua dreptul de a spune adevarul si de a ma oferi tarii mele pentru un guvern care ar avea realmente nevoie de sfaturile mele. Mai ales în domeniul sanitar, pentru învatamântul medical superior, dar niciodata încolonat în organizatiile lor.”