|
#251
|
||||
|
||||
De ce ne îmbolnăvim! Despre durerile oamenilor
Extras din cartea Tinerii, Familia și Copiii Născuți în Lanțuri de Arsenie Boca
http://hermanvlad.wordpress.com/2010...ile-oamenilor/
__________________
† "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul". † |
#252
|
|||
|
|||
o lumina in intuneric
In 1945 s-a terminat cel de-al doilea razboi mondial si peste tara noastra a venit tavalugul comunist.S-a instaurat un regim ateu,si activitatea parintelui ARSENIE BOCA nu era pe placul celor care au luat puterea in Romania.In iulie 1945,parintele a fost arestat la Manastirea Bistrita de Valcea si apoi anchetat 2 sapt. la Rm.Valcea si Bucuresti.Credinciosii care veneau la Sambata erau tristi,dar parintele si-a continuat aici activitatea pana in 1948.Parintele avea o atitudine corecta fata de toata lumea,fara deosebiri.La el,politicul nu avea ce cauta.El se lega de viata omului,pe care o dorea crestineasca.Nu putem spune ca era bland.Era sever,dar stia sa se poarte apropiat cu cei care veneau sincer la Sambata.La inceput ii lua mai aspru,pe urma,daca isi dadea seama ca sunt putin derutati,se mai imblanzea.Si atunci omul stia si de respect,si sa puna in aplicare sfaturile pe care le primea.Nu era cum spun unii,foarte dur.Era foarte aspru doar in predici,cand vorbea impotriva relelor oamenilor.
|
#253
|
|||
|
|||
clipa intalnirii cu IISUS
Daca numeroasele marturii despre vindecari si alte fapte miraculoase petrecute chiar si dupa moartea parintelui la mormantul sau de la manastirea Prislop,sunt adevarate,atunci din paginile adunate cu harnicie in dosarele de urmarire ale Securitatii invatam-acum cand stim ca ultimii 30 de ani i-a petrecut ca un laic,ca in toata aceasta perioada nu i s-a mai ingaduit sa slujeasca-un lucru esential,anume ca vesmintele pe care le purtam la un moment dat sau locul pe care-l ocupam in Biserica nu au,in cele din urma,nici o insemnatate.Ceea ce ramane,ne spune tot parintele Arsenie,in cuvinte care ne duc cu gandul la scrierile Sf.Simeon Noul Teolog sau la marturia Sf.Siluan:,,A fi crestin insemneaza mai mult decat apartenenta ta doctrinara la crestinism.A crede in IISUS inseamna mai mult decat semnifica vorbele.Iata ce insemneaza:a te stramuta din tine in El;inseamna a-L face pe El inima ta;inseamna sa ai un moment,o clipa in viata ta in care te-ai intalnit real cu IISUS,-clipa pe care sa nu-ti ajunga viata intreaga de-a o desfasura intre oameni.De altfel,acesta si e semnul ca esti convertit al lui IISUS:ca te-ai dedicat Lui irevocabil.Toata vremea ta viitoare nu-i decat desfasurarea clipei acelea,decizia,a careibogatie nu se mai termina.''
|
#254
|
|||
|
|||
Cand aveti nevoie de ajutorul parintelui ARSENIE BOCA scrieti pe o hartie dorinta si o ardeti la candela si rugativa la Maica Domnuluio si la parinte, iar ajutoul va veni grabnic!
|
#255
|
|||
|
|||
Citat:
Ce rost mai are sa facem miting-uri ? ! ! !.....
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti " |
#256
|
||||
|
||||
Crezi ca se roaga cineva sa scape tara de saracie, infractionalitate, mizerie si coruptie? Prea putini... Toti se roaga, daca se roaga, pentru ei, sa le fie lor bine.
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. |
#257
|
|||
|
|||
Arsenie zian boca
[COLOR=#990000]În toamna aceasta se împlinesc 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Arsenie Boca, pe care evlavia populară îl numește deja “Sfîntul Ardealului” și care se află și în atenția Comisiei de Canonizare a Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Altădată l-am evocat mai pe larg, chiar [/COLOR]pe acest blog[COLOR=#990000]. De data aceasta mă rezum la un scurt secvențial biografic, spre dreapta pomenire a unei vieți exemplare întru Hristos, poate fără egal în monahismul românesc al secolului XX.[/COLOR] [COLOR=#990000]“Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Cînd își urmează destinul, au apărarea lui Dumnezeu. Cînd și-l trădează, să se gătească de pedeapsă!” (Părintele Arsenie Boca)[/COLOR] [SIZE=5][COLOR=#38761d]O VIAȚĂ DE SFÎNT[/COLOR] [/SIZE] 1910: Se naște la 29 septembrie, la Vața de Sus, jud. Hunedoara, Zian, fiul lui Iosif Boca și al soției sale Cristina. 1929: La 10 mai, în curtea Liceului “Avram Iancu” din Brad, șeful de promoție al absolvenților din acel an, Zian Boca, planta, în cadru festiv, un gorun ce avea să se numească, prin hotărîrea tuturor celor de față, “Gorunul lui Zian”. Cel ce se născuse în inima Ardealului, aproape de Țebea, unde veghează “Gorunul lui Horea”, săvîrșea un gest simbolic, pe care abia astăzi îl putem cîntări în toată semnificația lui: nu departe de gorunul marelui mucenic al istoriei neamului nostru se sădea gorunul celui ce avea să fie, sub numele călugăresc de Arsenie (în gr.: “cel plin de bărbăție”), marele mărturisitor harismatic al credinței strămoșești și marele înnoitor în duh al monahismului românesc. 1933: După absolvirea Institutului Teologic din Sibiu, Mitropolitul Nicolae Bălan îl trimite cu bursă la Academia de Arte Frumoase din București, unde va urma și studii de Medicină. 1935: Este hirotonit, pe 29 septembrie, diacon celib. 1939-1940: După terminarea Academiei de Arte Frumoase, își începe ucenicia în monahism, petrecînd trei luni în Sfîntul Munte Athos. Se spune că acolo ar fi dat de un duhovnic aspru, care i-a zis: “Mă, tu nu ești în stare de nimic! Nici la măturat nu ești bun!”, la care tînărul și-a spus în sinea lui: “Aici e de mine, la ăsta stau!”. Încă din prima tinerețe se simte la el vocația asumată a celui ce mai tîrziu avea să proclame: „Măi, nu toți cei din lume se prăpădesc, nici toți cei din mănăstire se mîntuiesc... Unii dintre călugări nu sînt călugări, ci cuiere de haine călugărești... De vrei să te faci călugăr, fă-te ca focul!”. În același an este închinoviat la Sîmbăta de Sus, pentru ca în anul următor să fie tuns în monahism și să înceapă ceea ce s-a numit “mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sîmbăta”. 1942: Este hirotonit preot, pe 10 aprilie. De Rusalii, vor descinde la Sîmbăta de Sus Ion și Maria Antonescu, cu dorința expresă de a-l cunoaște pe Părintele Arsenie. 1944-1947: Îl leagă o frumoasă prietenie spirituală de Principesa Ileana a României (viitoarea Maică Alexandra), pe care o vizitează la Bran și care-l vizitează la Sîmbăta. 1945-1948: Este în mai multe rînduri anchetat de Securitatea comunistă (la Rîmnicu Vîlcea, Brașov, Făgăraș), fiind acuzat de legături cu liderul legionar Nicolae Petrașcu (originar chiar din Sîmbăta de Sus) și de promovarea unui așa-zis "legionarism religios" (într-un document al Securității figurează și sintagma "legionarism rustic"!). 1948: În 25 noiembrie este adus la Prislop de către Mitropolitul Nicolae Bălan. 1949: În 14 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci, este hirotesit protosinghel. 1950: Se încheie activitatea sa ca stareț, Prislopul devenind mănăstire de maici. Rămîne la Prislop ca duhovnic (stareță fiind Maica Zamfira Julieta Constantinescu, cu care mai tîrziu va fi pe nedrept bănuit că s-ar fi căsătorit). 1951-1952: Ridicat în noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1951, este dus la Canal, dîndu-i-se drumul abia în anul următor, cînd se întoarce la Prislop. 1955-1956: Este din nou anchetat de Securitate (Timișoara) și face 6 luni de detenție. 1959: Prin actul Episcopiei Aradului nr. 2407/1959, este îndepărtat din mănăstire, iar maicile sînt obligate "să intre în lume". Fără a fi caterisit, i se interzice să mai slujească și chiar să mai poarte haina monahală. Este angajat la Biserica “Sfîntul Elefterie” din București, ca pictor secund pe lîngă meșterul Vasile Rudeanu. 1961: Este angajat la Atelierul de Pictură al Patriarhiei, de la Schitul Maicilor. 1968: Iese la pensie, neîncovoiat de vremuri. Începe pictura bisericii parohiale de la Drăgănescu, nu departe de București. 1969-1989: După izgonirea de la Prislop, obștea de maici se reorganizează la Sinaia, unde Părintele Arsenie și-a avut și el, pînă la moarte, chilia și atelierul de pictură, în care se retrăgea la răstimpuri. Securitatea nu renunță să-l urmărească în mod constant, pînă la 7 octombrie 1989, cînd este scos oficial de sub "supravegherea informativă". 1988: După ce mai înainte suferise un preinfarct, face și o paralizie parțială (fața și piciorul stîng), fiind în mai multe rînduri internat în spital, la București. 1989: Se mută la Domnul pe 28 noiembrie și este înmormîntat, pe 4 decembrie, în cimitirul Mănăstirii Prislop, în prezența unei impresionante mulțimi de credincioși. Principalele scrieri rămase de la Părintele Arsenie (care multă vreme circulaseră “pe sub mînă”, în dactilograme, uneori fără semnătura sa) s-au editat după 1990, de la Cărarea Împărăției sau Cuvinte vii și pînă la volumul antologic Părintele Arsenie Boca – mare îndrumător de suflete din secolul XX. O sinteză a gîndirii Părintelui Arsenie în 800 de capete, realizat de Ioan Gânscă (cu sprijinul vrednicului de pomenire Părinte Arhimandrit Teofil Părăian), sau la Semințe duhovnicești. Un caiet al Părintelui Arsenie Boca, editat recent sub egida revistei Lumea credinței. Cuvîntul lui ne petrece peste vămile vremilor și ne descoperă poarta de lumină a Împărăției, amintindu-ne mereu că “Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Cînd își urmează destinul, au apărarea lui Dumnezeu. Cînd și-l trădează, să se gătească de pedeapsă!”. |
#258
|
|||
|
|||
Gand
Citat:
|
#259
|
|||
|
|||
Citat:
|
#260
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Parintele Arsenie Boca | Carmen FUNIERU | Biserica Ortodoxa Romana | 141 | 20.01.2014 16:22:05 |
PR. ARSENIE BOCA | cristina83 | Mari Duhovnici si predicile lor | 70 | 17.01.2013 14:14:43 |
7 intamplari cu Arsenie Boca | florisca | Generalitati | 13 | 31.08.2010 20:40:31 |
|