Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Nimeni nu poate inainta in intelepciune niciun milimetru fara Invatator.
Nimeni nu are intelepciunea in el insusi.
Insa trebuie sa distingem cu claritate intre invatatorul interpretativ si cel definitiv.

Cel interpretativ poate fi o icoana fizica sau o icoana a mintii,
Poate fi o forma din lume sau o forma a mintii.

Invatatorul definitiv care potenteaza interpretarea este intotdeauna Dumnezeu.

El sta in spatele tuturor invatatorilor.
Este invatatorul a Toate,
Este, in fapt, Unicul Invatator,

Care se arata in orice forma alege sa se arate,
Care invata asa cum vrea El sa invete.

[florin.oltean75]

Care este rolul binecuvantarii?

Binecuvantarea face diferenta dintre filosofia religioasa/trairea religioasa concepute cu o minte obisnuita - umana si intelesurile/trairile vazute prin prisma luminii dumnezeiesti.

Binecuvantarea are doua functii de baza.

Prima vindecator-corectiva iar cea de a doua supra-cognitiva.


Binecuvantarea vindeca atat traume superficiale, cat si traume profunde, pregatind calea pogorarii Extazului Domnului.

Binecuvantarea este o picatura de nectar dumnezeiesc, este o picatura de extaz vindecator.

Fara aceasta picatura nu exista nicio cale de maturare a cognitiei si supra-cunoasterii Adevarului.


Binecuvantarea este esentiala si din punct de vedere cognitiv.

Aceasta fractiune de minte dumnezeiasca asista mintea umana in elucidarea principalelor aspecte ale caii:

• compasiunea (trairea acesteia din perspectiva divina),
• mandria divina (identificarea corecta a slavei divine),
• adevarul ultim al realitatii (eu in particular, fenomene in general).

De aceea, cel intelept se straduie din rasputeri sa obtina binecuvantarile, caci stie ca prin fortele sale proprii nu poate realiza nimic.


Vajrayana, Binecuvantarea

[florin.oltean75]

Fiecare trebuie sa-si numere zilele pana in momentul mortii,
Si sa se gandeasca bine ce face cu fiecare zi pe care o mai are de trait.


Hinayana, Cugetarea la moarte

[florin.oltean75]

Nu te imbata cu zilele vietii tale,
Ci foloseste-le cu intelepciune,
Avand in minte, tot timpul, gandul mortii proprii.

Hinayana, Cugetarea la moarte

[florin.oltean75]

Cel ce se bizuie, cu totul, pe Invatator, nu pe sine,
Atinge "usurimea" - forma suprema de relaxare.

Unul ca acesta urca din profunzime in profunzime,
Ca si cum ar pasi, in zbor, pe norii cerului.


Vajrayana, Increderea in Invatator

[florin.oltean75]

Cel ce nu se teme de moarte,
Nu a intrat inca pe calea ce duce spre libertate.

Cel ce nu are moartea in fata ochilor sai,
Nu se roaga din inima.

Frica de moarte are doua fete,
Prima este frica de procesul insusi,
A doua este frica de destinatie.

Non-virtutile, otravurile rezidente in noi,
Deschid larg portile intunericului.

Hinayana, Frica de moarte

[florin.oltean75]

Viata samsarica,
Se aseamana cu un tren in viteza,
Care nu opreste in nicio statie.

Hinayana, Cele patru fluvii neintrerupte ale suferintei

[florin.oltean75]

Lucreaza ziua,
Stiind ca seara vei muri.

Hinayana, Practica refugiului

[florin.oltean75]

Toata Buddhadharma este inclusa in practica Refugiului,
Esenta Buddhadharmei este pur si simplu Refugiul.

Ceea ce face diferenta fundamentala
Dintre caile lumesti si cele spirituale,
Este Refugiul.

Cine se roaga fara sa realizeze Refugiul,
Face o lucrare lumeasca.

Cine perfectioneaza virtutile fara Refugiu,
Este asemeni negustorilor care fac afaceri.

Binecuvantarea este fiica buna a Refugiului.

Refugiul este cheia care deschide poarta spiritualitatii.
Binecuvantarea este lumina care lumineaza calea spirituala.


Fara Binecuvantare toata faptura este oarba.


----------------------

Refugiul hinaianic are doua cauze,
Frica si bizuirea pe Invatator (Dumnezeu).

Refugiul mahayanic are trei cauze,
Frica, bizuirea pe Invatator si Bodhicitta (Compasiunea Lucratoare pentru toata faptura).

-----------------------------------------


Bizuirea pe Invatator este Una, dar are doua fatete.

Cea statica - denumita si "incredintare" sau "lasare in voia Invatatorului" sau "starea de impoderabilitate/fara de grija"

Cea dinamica - denumita si "urmarea Invatatorului" sau "Lucrul cu Puterea Celuilalt"

--------------------

Bizuirea pe Invatator este fiica buna a Credintei.

---------------------------------


Arborele Credintei se hraneste din trei radacini:

1.Credinta Existentiala - credinta in Existenta Lui Dumnezeu (Invatatorului)

2.Credinta Calitatilor – credinta care percepe Calitatile Lui Dumnezeu, mai este denumita “credinta aspirationala” pentru ca este inflacarata de frumusetea calitatilor

3.Credinta Puterii – credinta in cele Cinci Puteri Fundamentale ale Lui Dumnezeu


Daca una dintre cele trei radacini se usuca, tot arborele se usuca.
Astfel ca…
Fara credinta nu este bizuire,
Fara bizuire nu este refugiu,
Fara refugiu orice actiune
Este doar ratacire fara contenire in samsara.

----------


Credinta Puterii are cinci radacini:

1.Credinta in Puterea de a Proteja a Lui Dumnezeu (de intunericul lumilor inferioare, in general, si de pericolele imediate, in particular)

2.Credinta in Puterea de a Purifica (trupul lumesc il preschimba in trup de foc)

3.Credinta in Puterea de a Vindeca ( caderile din virtute, bolile mintii si bolile trupului)

4. Credinta in Puterea de Spulbera toate Obstacolele (fie lumesti, fie demonice – pana la atingerea iluminarii – se numeste “Deschizatorul Caii”)

5.Credinta in Puterea de a Lumina Calea ( sau Conduce Mintea prin Intelegeri)

[florin.oltean75]

Pofta (lacomia) trage sufletul in jos,
In forme lipsite de ratiune.
Dupa moarte sufletul se lipeste ca un magnet de ele,
Fara putinta de alegere,
Iar suferinta va fi mare.


In schimb, renuntarea la poftele lumesti
Este ca un zbor spre bolta cerului.
Spatiul va fi vast,
Iar sufletul usor, usor.

Despre pericolele samsarice