![]() |
![]() |
|
#261
|
|||
|
|||
![]()
Adrian-admin, cred ca este timpul sa punem lacatul pe acest topic.
Se pare ca masurile de austeritate impuse de Basescu ii afecteaza psihic pe unii rau de tot. |
#262
|
||||
|
||||
![]()
Aici cred ca vorbesti din propria-ti experienta, nu-i asa?
|
#263
|
|||
|
|||
![]() Citat:
iar noi ne schimbăm împreună cu ele.” "BINELE trebuie sa-l creem din RAU. IN ACEST LOC nu-l putem obtine din nimic altceva" Fratii Strugatzkii BINELE ESTE NUMAI HRISTOS ! IAR TIMPURILE NU SE SCHIMBA ! BINELE NU-L CREEZI TU ! POTI DOAR SA TE INCHINI LUI ! SE VEDE CA ESTI EVREU ! NU TE LASI DE HULA ! RUSINE ! |
#264
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Dar tu cum il cinstesti pe Hristos? Bestemand? |
#265
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Capitolul 3 1. Toate își au vremea lor, și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui. 2. Nașterea își are vremea ei, și moartea își are vremea ei; săditul își are vremea lui, și smulgerea celor sădite își are vremea ei. 3. Uciderea își are vremea ei, și tămăduirea își are vremea ei; dărâmarea își are vremea ei, și zidirea își are vremea ei; 4. plânsul își are vremea lui, și râsul își are vremea lui; bocitul își are vremea lui, și jucatul își are vremea lui; 5. aruncarea cu pietre își are vremea ei, și strângerea pietrelor își are vremea ei; îmbrățișarea își are vremea ei, și depărtarea de îmbrățișări își are vremea ei; 6. căutarea își are vremea ei, și pierderea își are vremea ei; păstrarea își are vremea ei, și lepădarea își are vremea ei; 7. ruptul își are vremea lui, și cusutul își are vremea lui; tăcerea își are vremea ei, și vorbirea își are vremea ei; 8. iubitul își are vremea lui, și urâtul își are vremea lui; războiul își are vremea lui, și pacea își are vremea ei. 9. Ce folos are cel ce muncește din truda lui? 10. Am văzut la ce îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 11. Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar și gândul veșniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârșit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. 12. Am ajuns să cunosc că nu este altă fericire pentru ei decât să se bucure și să trăiască bine în viața lor; 13. dar și faptul că un om mănâncă și bea și duce un trai bun în mijlocul întregii lui munci, este un dar de la Dumnezeu. 14. Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat și nimic de scăzut, și că Dumnezeu face așa pentru ca lumea să se teamă de El. 15. Ce este, a mai fost, și ce va fi, a mai fost; și Dumnezeu aduce iarăși înapoi ce a trecut. 16. Am mai văzut sub soare că în locul rânduit pentru judecată domnește nelegiuirea, și că în locul rânduit pentru dreptate este răutate. 17. Atunci am zis în inima mea: „Dumnezeu va judeca și pe cel bun și pe cel rău; căci El a sorocit o vreme pentru orice lucru și pentru orice faptă.” 18. Am zis în inima mea că acestea se întâmplă numai pentru oameni, ca să-i încerce Dumnezeu, și ei înșiși să vadă că nu sunt decât niște dobitoace. 19. Căci soarta omului și a dobitocului este aceeași; aceeași soartă au amândoi; cum moare unul, așa moare și celălalt, toți au aceeași suflare, și omul nu întrece cu nimic pe dobitoc; căci totul este deșertăciune. 20. Toate merg la un loc; toate au fost făcute din țărână, și toate se întorc în țărână. 21. Cine știe dacă suflarea omului se suie în sus, și dacă suflarea dobitocului se pogoară în jos în pământ? 22. Așa că am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decât să se înveselească de lucrările lui: aceasta este partea lui. Căci cine-l va face să se bucure de ce va fi după el? |
#266
|
|||
|
|||
![]()
evreico ! Tu stii ca moise si ilie s-au inchinat lui hristos pe muntele taborului ! Iar voi ati ramas cei mai prosti dintre evrei ! Desi recunosc ca mai ales pentru voi venise mantuitorul ! Voi l-ati omorat ! Si-l omorati iar si iar ! Noi il cinstim cu tot sufletul ! Este fiul lui dumnezeu pe care il huliti voi si dumnezeu adevarat !
|
#267
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#268
|
|||
|
|||
![]()
Ecleziastul
Capitolul 4 1. M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; și iată că cei apăsați varsă lacrimi, și nu este nimeni să-i mângâie! Ei sunt pradă silniciei asupritorilor lor, și n-are cine să-i mângâie! 2. Și am găsit că morții, care au murit mai înainte, sunt mai fericiți decât cei vii, care sunt încă în viață. 3. Dar mai fericit decât amândoi am găsit pe cel ce nu s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec sub soare. 4. Am mai văzut că orice muncă și orice iscusință la lucru își are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este o deșertăciune și goană după vânt. 5. Nebunul își încrucișează mâinile, și își mănâncă însăși carnea lui. 6. Mai bine o mână plină de odihnă, decât amândoi pumnii plini de trudă și goană după vânt. 7. Am mai văzut o altă deșertăciune sub soare. 8. Un om este singur singurel, n-are nici fiu, nici frate, și totuși munca lui n-are sfârșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății, și nu se gândește: „Pentru cine muncesc eu, și-mi lipsesc sufletul de plăceri?” Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău. 9. Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor. 10. Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, și cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice! 11. Tot așa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzească dacă e singur? 12. Și dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; și funia împletită în trei nu se rupe ușor. 13. Mai bine un copil sărac și înțelept decât un împărat bătrân și fără minte, care nu înțelege că trebuie să se lase îndrumat; 14. căci el poate să iasă din temniță ca să domnească, măcar că poate chiar să se fi născut sărac în împărăția celui din urmă. 15. Am văzut pe toți cei vii, care umblă sub soare, înconjurând pe copilul, care avea să urmeze după împărat și să domnească în locul lui. 16. Fără sfârșit era tot poporul, în fruntea căruia mergea el. Și totuși, cei ce vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci și aceasta este o deșertăciune și goană după vânt. |
#269
|
|||
|
|||
![]()
tara arde si baba se piaptana...
|
#270
|
|||
|
|||
![]()
Ecleziastul
Capitolul 5 1. Păzește-ți piciorul, când intri în Casa lui Dumnezeu, și apropie-te mai bine să asculți, decât să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu știu că fac rău cu aceasta. 2. Nu te grăbi să deschizi gura, și să nu-ți rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, și tu pe pământ, de aceea să nu spui vorbe multe. 3. Căci, dacă visurile se nasc din mulțimea grijilor, prostia nebunului se cunoaște din mulțimea cuvintelor. 4. Dacă ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlinești, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlinește juruința, pe care ai făcut-o. 5. Mai bine să nu faci nici o juruință, decât să faci o juruință și să n-o împlinești. 6. Nu lăsa gura să te bage în păcat, și nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: „M-am pripit.” Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, și să nimicească lucrarea mâinilor tale? 7. Căci, dacă este deșertăciune în mulțimea visurilor, nu mai puțin este și în mulțimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu. 8. Când vezi în țară pe cel sărac năpăstuit și jefuit în numele dreptului și dreptății, să nu te miri de lucrul acesta! Căci peste cel mare veghează altul mai mare, și peste ei toți Cel Prea Înalt. 9. Dar un folos pentru țară în toate privințele, este un împărat prețuit în țară. 10. Cine iubește argintul, nu se satură niciodată de argint, și cine iubește bogăția multă, nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune! 11. Când se înmulțesc bunătățile, se înmulțesc și cei ce le papă: și ce folos mai are din ele stăpânul lor decât că le vede cu ochii? 12. Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puțin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă. 13. Este un mare rău, pe care l-am văzut sub soare: avuții păstrate spre nefericirea stăpânului lor. 14. Dacă se pierd aceste bogății prin vreo întâmplare nenorocită, și el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâini. 15. Cum a ieșit de gol din pântecele mamei sale, din care a venit, așa se întoarce, și nu poate să ia nimic în mână din toată osteneala lui. 16. Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; și ce folos are el că s-a trudit în vânt? 17. Ba încă, toată viața lui a mai trebuit să mănânce cu necaz, și a avut multă durere, grijă și supărare. 18. Iată ce am văzut: este bine și frumos ca omul să mănânce și să bea, și să trăiască bine în mijlocul muncii lui, cu care se trudește sub soare, în toate zilele vieții lui, pe care i le-a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui. 19. Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere și bogății, și i-a îngăduit să mănânce din ele, să-și ia partea lui din ele, și să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu. 20. Căci nu se mai gândește mult la scurtimea zilelor vieții lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Preotul roman | omnipod | Preotul | 21 | 09.03.2012 19:52:15 |
Dictionar forum | Melissa | Generalitati | 38 | 10.02.2011 10:26:18 |
A fi roman,o rusine | mihailt | Generalitati | 129 | 05.09.2010 19:52:32 |
Dictionar al scriitorilor romani (pentru cei interesati) | LapetiteMoc | Generalitati | 0 | 27.04.2010 11:38:20 |
Episcop roman rapit de k.G.B. | praxis | Intamplari adevarate | 2 | 18.11.2008 01:48:05 |
|