Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Icoana și Moaştele Sfintei Împărătese Elena din Anassis, la Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor


Anul acesta, la Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor va fi adusă la București din Mitropolia de Corint din Grecia icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei, de o delegaţie a Bisericii Greciei condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

Sfintele Moaşte ale Sfintei întocmai cu Apostolii Elena din Anassis, precum şi două părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci sunt păstrate din anul 1987 în biserica Sfântului Nicolae – Aidonion, din cadrul Sfintei Mitropolii de Corint, Sikion, Zemeno, Tarsos şi Polifengos. Au fost duse acolo de către Părintele Iconom Dimitrie Zousia şi dăruite odată cu asumarea îndatoririlor sale de preot slujitor la această parohie, în data de 11 februarie 1987. Sfintele Moaşte, precum şi cele două părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, au fost primite de către părintele Dimitrie în ziua hirotoniei sale de la înaintaşul său, vrednicul de pomenire părintele Spiridon Filipopoulou, preot slujitor la Parohia Sfânta Treime – Gimnou vreme de 45 de ani, trecut la Domnul în anul 1952. Au fost păstrate de către părintele Spiridon, ca o moştenire sfânta pe care el o deţinea, într-o raclă de mici dimensiuni, alături de moaştele altor Sfinţi, primite de către acesta de la ieromonahii Nathanail şi Arsenie, vieţuitori ai mănăstirii „Maica Domnului Faneromeni” – Argolidos.

Astăzi, sfintele moaşte sunt păstrate în Biserica „Sfântul Nicolae” – Aidonion fiind aduse spre închinare în fiecare an cu ocazia hramului bisericii „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” Aidonon, în data de 21 mai, ziua prăznuirii sfinţilor.

Acestea constituie izvor de sfinţenie şi binecuvântare tuturor pelerinilor care cu credinţă se închină sfintelor moaşte.

[cristiboss56]

Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare


La Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor va fi adusă la București, anul acesta, din Mitropolia de Corint din Grecia, icoana istorică a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, de o delegaţie a Bisericii Greciei condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

Icoana Sfântului Împărat şi întocmai cu Apostolii Constantin (sec. XV - XVI), este astăzi păstrată în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint şi provine de la Schitul „Sfântului Constantin” din Gelini - Corint, aflat într-o peşteră.

Acesta este săpată într-o stâncă şi datează din anul 1011, având vedere spre golful Corint.

Spaţiul liturgic se află într-o adâncitură a stâncii, care a fost împărţit în trei segmente: a) naosul, b) pronaosul şi c) paraclisul. Mănăstirea a fost construită de către meşteri locali, iar construcţia acesteia este legată de săvârşirea mai multor minuni. Amintim una dintre acestea: Atunci când construiau biserica, unul dintre meşteri a căzut de la o înălţime foarte mare. Observând ceilalţi ce se întâmplase, s-au dus la locul respectiv ca să vadă ce s-a întâmplat. Spre mirarea lor, 1- au găsit viu şi nevătămat.

O altă minune care nu are legătură cu construirea mănăstirii, ci cu Sfântul Împărat Constantin, se spune că a avut loc înainte cu mulţi ani, în satul Panariti. Trăia în vremea aceea un om care a fost acuzat pe nedrept de către unul dintre consătenii lui. întrucât era sigur că va fi acuzat, a pornit pe drumurile satului ca să dea foc casei consăteanului său. Pe drum, a întâlnit un bărbat îmbrăcat în negru, călare pe un cal care i-a spus: „Nu face rău consăteanului tău întrucât mâine, cu ajutorul meu, vei fi găsit nevinovat". Aşa s-a şi întâmplat. Acesta într-adevăr nu a fost condamnat şi mirat fiind a întrebat numele bărbatului care 1-a ajutat să fie găsit nevinovat. Acela a răspuns: „Mă cheamă Constantin, iar casa mea se află într-o stâncă în Gelini". Tradiţia locală despre bărbatul călare se reflectă şi în realitate, icoana din mănăstire înfăţişând pe Sfântul Constantin călare.

Această icoană se află acum la Mitropolia de Corint, deoarece de multe ori hoţii au încercat s-o fure. Se spune că, împreună cu o icoană identică ce se află în Constantinopol, sunt unicele de acest fel. în Mitropolia de Corint se păstrează şi Sfânta Evanghelie a mănăstirii Sfântul Constantin, care este confecţionată din pergament, iar pe copertă sunt încrustate pietre preţioase, fapt pentru care aceasta este deosebit de valoroasă.

S-a decis păstrarea acesteia în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint, pentru că după furtul şi găsirea icoanei în luna august a anului 1986, schitul a fost părăsit de către ultimul călugăr vieţuitor, datorită vremurilor grele din acea perioadă.

Este vorba de o icoană despre care legenda spune că provine din Constantinopol, împreună cu alte icoane şi sfinte vase deosebit de frumoase aflate în schit. Sfântul Constantin cel Mare este înfăţişat călare într-o stare de contemplare. Are barba mică, poartă stema imperială, iar ochii sunt aţintiţi către inscripţia luminoasă de pe cruce: „Εν τούτω νίκα”. Poartă straie imperiale, mantia se pierde în urma sa, iar calul alb care merge la pas este oarecum uimit de viziunea călăreţului său.

Această icoană făcătoare de minuni a Sfântului Constantin cel Mare ne trimite cu gândul în urmă cu 1701 de ani, atunci când Sfântul Constantin, înainte de lupta cu Maxenţiu (28.10.312), a avut următoarea viziune: o cruce luminoasă pe cer cu inscripţia „Εν τούτω νίκα” şi în limba latina „in hoc signo vinces”, aducându-ne aminte de troparul sfântului care spune: „Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne……” făcând o legătură cu prezenţa acesteia în mitropolie precum şi faptul că Mitropolia de Corint a fost înfiinţată de către Sfântul Apostol Pavel

[cristiboss56]

Moaștele Sfântului Mare Mucenic Artemie la Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou


Moaștele Sfântului Mucenic Artemie vor fi aduse, anul acesta, de la Mănăstirea Căldărușani la Catedrala Patriarhală cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Un fragment din moaștele sale se află din prima jumătate a secolului al XVII-lea la Mănăstirea Căldărușani din București.

Sfântul Artemie, pomenit la 20 octombrie, a fost comandant în oastea Sfântului Constantin cel Mare şi a fost martor la toate marile lui înfăptuiri. A văzut pe cer semnul Crucii, a participat la lupta de la Pons Milvius în anul 312 şi, potrivit tradiţiei, a însoţit-o la Ierusalim pe Sfânta Elena, fiind de faţă la aflarea lemnului Sfintei Cruci.

După moartea Sfântului Constantin (†337), la porunca împăratului Constanţiu, Sfântul Artemie a aflat şi a adus la Constantinopol moaştele Sfinţilor Apostoli Andrei, Luca şi Timotei. Fiind apoi numit guvernator al provinciei Egiptului s-a străduit pentru dezrădăcinarea idolatriei şi creşterea Bisericii. Iar în timpul împăratului Iulian Apostatul, Sfântul Artemie a mers la Antiohia şi l-a mustrat pe împărat pentru lepădarea de Hristos şi pentru că nu a urmat credinţei şi purtării Sfântului Constantin cel Mare. De aceea, după ce a fost supus la chinuri, generalul Artemie a primit moarte mucenicească prin tăierea capului, în anul 362.

Moaştele Sfântului Artemie au fost mutate la Constantinopol, în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul - Oxia, unde erau foarte cinstite pentru darul minunat al tămăduirii bolilor, îndeosebi a diferitelor forme de hernie. Astăzi, părţi din moaştele sale se află la Mănăstirea Constamonitu, din Muntele Athos, dar şi în ţara noastră, la Mănăstirea Căldăruşani (Ilfov) şi în alte sfinte locaşuri.

[cristiboss56]

Mâine începe tradiţionalul pelerinaj prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în Capitală va avea loc procesiunea „Calea Sfinţilor“.

La ora 11:00, după oficierea Sfintei Liturghii, de la Catedrala patriarhală se va pleca în procesiune cu sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou pe bulevardul Regina Maria până la poalele Dealului Patriarhiei. Tot de la ora 11:00, de la Biserica „Sfântul Spiridon“ - Nou, vor fi aduse în procesiune sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Artemie, general în armata Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care se află spre cinstire la Mănăstirea Căldăruşani din apropierea Bucureştilor. Cele două procesiuni se vor întâlni la Sfânta Cruce din piatră de la baza Colinei Patriarhiei, unde, la ora 11:30, va avea loc întâmpinarea icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele sfintei, precum şi a icoanei istorice a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, aduse la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului. În continuare, icoanele Sfintei Împărătese Elena şi Sfântului Împărat Constantin cel Mare împreună cu sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Artemie şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi aduse în procesiune până la podiumul special amenajat în apropierea Catedralei patriarhale. Acolo vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhi ai Sfântului Sinod şi, apoi, vor fi aşezate spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de către cler şi credincioşi până marţi, 29 octombrie, după cum informează "Ziarul Lumina".

[cristiboss56]

Delegaţia Bisericii Ortodoxe din Grecia condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului, a ajuns la Bucureşti în această dimineaţă şi a adus Icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare.

Primirea a fost făcută de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox al românilor din Ungaria, înconjuraţi de preoţi, diaconi şi mireni.

După întâmpinarea delegaţiei a fost săvârşită o slujbă de Polihroniu în Salonul oficial al Aeroportului Henri Coandă din Bucureşti.

[cristiboss56]

Programul slujirii ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române la sărbătoarea Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir



La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS

La București, pe podiumul amenajat în curtea Catedralei Patriarhale, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Dionisie, Mitropolitul Corintului, împreună cu Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria, Preasfințitul Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei și Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei va sluji la Mănăstirea Stavnic, judeţul Iaşi.

Înaltpreasfințitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului va sluji în Parohia Sohodol, Protopopiatul Bran Zărnești.

Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului va sluji la Biserica „Sfântul Dumitru cel Nou” din cartierul clujean Gheorgheni.

Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei va sluji la Catedrala mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, împreună cu Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Înaltpreasfințitul Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord va sluji la Catedrala „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Nurenberg, Germania.

Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va sluji la Biserica „Sfântul Dimitrie” din Constanța.

Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor va sluji la capela Căminului de Bătrâni din Vatra Dornei, județul Suceava.

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei va sluji la Mănăstirea Dumbrava din județul Alba.

Înaltpreasfințitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului va participa la Sfânta Liturghie de la Catedrala arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei va sluji la Biserica „Sfinții Arhangheli” din Vadul Sorești, Protopopiatul Râmnicu-Sărat.

Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului va sluji la Mănăstirea Căldărușani, județul Ilfov.

Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului va sluji în Parohia Săvârșin, Protopopiatul Lipova.

Înaltpreasfințitul Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi va sluji la Parohia românească „Toți Sfinții” din Toronto, Canada.

Preasfințitul Corneliu, Episcopul Huşilor va sluji la Mănăstirea „Dimitrie Cantemir” din judeţul Vaslui.

Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei va sluji la Catedrala Episcopală din Oradea.

Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor va sluji la Biserica „Sfântul Dimitrie” din Slobozia.

Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului va sluji în Parohia Prundu, Protopopiatul Herești.

Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii va sluji în Parohia „Sfântul Dumitru - Jijila”, Protopopiatul Niculițel.

Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului va sluji în Parohia Lozna, Protopopiatul Jibou.

Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei va sluji în Paraclisul „Schimbarea la Față” din Carsoli, Italia.

Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor va sluji în Parohia Huţani, Protopopiatul Botoşani.

Preasfințitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului va sluji în parohia Vad, Protopopiatul Făgăraș I.

Preasfințitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului va sluji în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului va sluji la Biserica „Sfântul Dumitru - Narcisa” din Bacău.

[cristiboss56]

Pentru a veni în sprijinul celor care ajung zilele acestea în Capitala României pentru a se închina la sfintele moaște și nu au unde să rămână peste noapte, Arhiepiscopia Bucureștilor asigură locuri de cazare în două locuri din apropierea Pieței Unirii: Colegiul Național „Ion Creangă” și Colegiul Național „Mihai Eminescu”, informează TRINITAS TV.

Dacă numărul locurilor se ocupă, pelerinii se pot adăposti peste noapte și în bisericile din jurul Pieţei Unirii, deschise atât în timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii:

• Mănăstirea Antim, Str. Antim, nr. 2
• Mănăstirea Radu Vodă, Str. Radu Vodă, nr. 24
• Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” - Nou, Calea Şerban Vodă, nr. 2
• Biserica „Sfântul Mina” - Bariera Vergului, Str. C.F. Robescu, nr. 12
• Biserica „Sfântul Ioan” - Piaţă, Bd. 1848, nr. 99
• Biserica „Sfântul Antonie” - Curtea Veche, Str. Franceză, nr. 33
• Biserica „Sfântul Spiridon” - Vechi, Splaiul Unirii, nr. 1
• Biserica „Sfântul Gheorghe” - Nou, Bd. 1848, nr. 1
• Biserica „Sfântul Gheorghe” - Vechi, Calea Moșilor, nr. 38
• Biserica „Sfântul Nicolae” - Vlădica, Bd. Regina Maria, nr. 54
• Biserica „Sfântul Ilie” - Rahova, Str. George Georgescu, nr. 17-19
• Biserica “Sfânta Ecaterina”, Str. Sfânta Ecaterina, nr. 4
• Biserica “Bucur Ciobanul”, Str. Radu Vodă, nr. 33
• Biserica Flămânda, Str. Olimpului, nr. 17
• Biserica Slobozia, Strada Leon Vodă, nr. 3
• Biserica Domnița Bălașa, Str. Sfinții Apostoli nr. 60
• Biserica „Sfântul Stelian” - Lucaci, Str. Logofătu, nr. 96
• Biserica „Sfântul Ciprian” - Zlătari, Calea Victoriei, nr. 12

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte duminică, 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Sfântul Dimitrie cel Nou s-a născut la începutul secolului al XIII-lea, într-o familie de ţărani din satul Basarabi, în sudul Dunării, aparţinând în vremea aceea regatului Bulgariei. Sfântul Dimitrie a purtat din fragedă pruncie lupte acerbe pentru a dobândi o viaţă virtuoasă, în post şi rugăciune. Într-o zi, pe când se dusese cu animalele la păscut, a călcat pe un cuib acoperit de ierburi şi a strivit puişorii care se aflau în el. Profund mâhnit, s-a hotărât, spre pocăinţă, să lase desculţ timp de trei ani, fie iarna, fie vara, piciorul care strivise cuibul, faptă considerată de el a fi ca o crimă. Mai târziu, s-a ataşat unei comunităţi monastice, iar după ce a ucenicit cele ale ascultării, s-a retras în pădure, unde şi-a statornicit adăpostul într-o peşteră, aproape de râul Lom, neştiut de oameni şi aducând zi şi noapte rugăciunile şi lacrimile sale ca ofrandă lui Dumnezeu.
Cunoscând dinainte ziua morţii sale, s-a întins între două lespezi de piatră şi şi-a dat în pace sufletul lui Dumnezeu. Au trecut ani mulţi şi lumea uitase de existenţa acestui pustnic, până într-o zi când - la trei veacuri după moartea Sfântului - o inundaţie a făcut ca apele râului să urce până la peşteră. Curentul a ridicat lespezile de piatră şi a purtat cu el, îngropat în noroi, trupul rămas nestricat. După alţi 100 de ani, Sfântul îi apăru în vis unei fetiţe bolnave de duh necurat, poruncindu-i să ceară părinţilor ei s-o ducă la malul râului, pentru a-şi afla tămăduirea. De cum s-a aflat această vestire, o mare mulţime de oameni, în frunte cu clericii din episcopie, a însoţit familia fetiţei până la locul în care, mai înainte, locuitorii observaseră deja o lumină misterioasă şi credeau că este o comoară. S-au pus pe săpat şi, de îndată, au descoperit trupul sfântului, întreg şi strălucind de harul Duhului Sfânt. Fetiţa s-a vindecat pe loc. Trupul sfântului a fost transportat cu mare cinstire până în satul Basarabi, unde alte vindecări s-au petrecut. Atunci, poporul a venit din toate părţile să cinstească moaştele Sfântului.
Domnitorul Ţării Româneşti a trimis preoţi şi slujitori ca să constate această descoperire minunată şi să-l aducă pe Sfânt la Bucureşti, la biserica Curţii domneşti. L-au luat aceia pe Sfânt şi au plecat spre Bucureşti, dar când au ajuns aproape de Ruse, lângă o fântână, boii n-au mai vrut să meargă cu nici un chip. Văzând această minune, cei trimişi s-au sfătuit şi au hotărât să înjuge la car doi junci tineri neînvăţaţi, ca să vadă încotro vrea Sfântul să meargă. Şi aşa s-a întors Sfântul la Basarabi în mijlocul satului şi a rămas acolo. Trimişii domnitorului s-au întors la Bucureşti şi au povestit cele petrecute, după care domnitorul a trimis alţi oameni şi puse să se ridice, pe cheltuiala lui, o biserică în sat.

Făcător de minuni

Aşezat acolo, Sfântul a făcut, de-a lungul vremii, multe alte minuni. Spre sfârşitul Războiului ruso-turc (1774), armata rusă a ajuns în preajma satului Basarabi. Generalul Piotr Saltikov a poruncit ca moaştele Sfântului Dimitrie să fie transportate în Rusia, spre a le pune la adăpost de o eventuală profanare de către turci. Atunci când cortegiul a ajuns la Bucureşti, un creştin evlavios, Hagi Dimitrie, care era prieten cu generalul, i-a cerut acestuia să lase românilor moaştele Sfântului, spre mângâiere, după toate durerile pricinuite de război. Generalul Saltikov a fost de acord. Trupul Sfântului Dimitrie, întâmpinat cu mare alai, a fost aşezat în biserica cea mare a Mitropoliei de la Bucureşti.

Ca ocrotitor al Bucureştiului, a păzit ca un străjer, de pe Dealul Mitropoliei, locuitorii de pe malurile Dâmboviţei. În vremurile de necaz, racla cu sfintele sale moaşte era scoasă în procesiune pe străzile Capitalei. Aşa s-a întâmplat în timpul epidemiei de ciumă bubonică din anii 1813-1814, numită şi „ciuma lui Caragea” (pe atunci era domnitor Ioan Gheorghe Caragea). Mureau zeci de oameni zilnic. La cererea domnului, s-a făcut procesiune cu moaştele Cuviosului Dimitrie. Drept răsplată pentru ajutorul invocat, epidemia a scăzut în intensitate, locuitorii Capitalei reuşind să scape de cumplitul blestem. Sfântul Cuvios Dimitrie a răspuns rugăciunilor credincioşilor şi pe timp de secetă, când sub domnia lui Grigore Ghica, pe la 1827, în Muntenia, lipsa apei făcuse ravagii mari în agricultură. Legat de procesiunea de atunci a rămas şi o întâmplare hazlie. Ploaia a căzut chiar din timpul pelerinajului, încât „Vodă, boierii şi norodul care erau după Sfânt fură udaţi până la piele. Şi ploaia a ţinut trei zile, cu mici întreruperi”, aveau să scrie cronicile vremii. Şi holera din 1831 au stârpit-o rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. La cererea generalului Pavel D. Kiseleff, preşedintele Divanului Ţării Româneşti de atunci, în data de 15 septembrie, moaştele Sfântului au fost duse pe Câmpia Filaret, unde, în prezenţa autorităţilor militare ruse, a preoţilor şi credincioşilor, mitropolitul şi călugării au făcut rugăciuni pentru încetarea urgiei. „Din ziua aceea şi până la începutul lunii octombrie a scăzut repede numărul morţilor, care până atunci atinsese 160 pe zi”, mai consemnează cronicile.

[cristiboss56]

Centrul de presă BASILICA – 6 ani de existenţă

La Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor din anul mântuirii 2007 lua fiinţă, la iniţiativa, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, Centrul de presă BASILICA al Patriarhiei Române care astăzi cuprinde următoarele componente: Radio TRINITAS, televiziunea TRINITAS TV, un grup de trei publicaţii (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică, revista Vestitorul Ortodoxiei), Agenţia de ştiri BASILICA şi Biroul de Presă şi Relaţii Publice.

[cristiboss56]

La sărbătoarea Sfântului Dumitru, Izvorâtorul de Mir, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Sanctitatea Sa, Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic împreună cu Arhiepiscopul de Tesalonic, Antim, Arhiepiscopul de Germania, Augustin, Arhiepiscopul de Italia, Genadie, Arhiepiscopul de Rethymo, Eugeniu, Arhiepiscopul de Milet, Apostol, Arhiepiscopul de Fthiotida, Nicolae, Episcopul de Sidirokastro, Macarie, Episcopul de Alexandroupolis, Antim și Episcopul de Langada, Ioan.
După oficierea Sfintei Liturghii a fost săvârșită o slujbă de mulțumire în prezența președintelui Greciei, Carol Papoulias și a primului ministru, Evanghelos Venizelos.
În cuvântul său, Sanctitatea Sa, a exprimat convingerea că, cu ajutorul lui Dumnezeu, creștinii ortodocși vor fi capabili să depășească această criză mondială, nu doar economică ci și spirituală.