|
#21
|
|||||
|
|||||
Salut Florine,
Citat:
Problema este că singurul mijlocitor între Dumnezeu-Tatăl și oameni este Omul Iisus Hristos. El este Rațiunea tuturor lucrurilor, fără ajutorul Lui nu putem face nimic, cu atît mai mult nu putem accede la despătimire sau la mîntuire. Deci explică-mi te rog, unde în teologia budistă mahaiana scrie că Hristos este Fiul Lui Dumnezeu Unul-născut, unde scrie de Jertfa Lui răscumpărătoare, unde este dată măcar o trimitere la Sfintele Scripturi creștine? Citat:
Noi trebuie să avem credința că Dumnezeu există, că este în Treime de o Ființă, că Iisus Hristos este Cel ce S-a jertfit pentru noi șamd. În rugăciune însă există ispita teologhisirii, adică putem aluneca ușor din rugăciune în meditație asupra anumitor probleme dogmatice sau de orice fel ce ține de teologie. În Sfînta Tradiție, parcă și Părintele Cleopa tratează acest aspect al ispitelor subtile care intervin între noi și Dumnezeu cînd vrem să ne rugăm. Eu unul cred că nu ai citit suficient din Filocalie ca să vezi răspunsul Sfinților la probleme de acest gen. Citat:
Citat:
De remarcat că există mai multe sensuri ale cuvîntului "lume". Tu înțelegi lumea ca natură, fenomene, totul-înconjurător, în Biblie lumea înseamnă pe de o parte răul infiltrat în creație, iar pe de altă parte oamenii. Pe de o parte trebuie să urîm răul, pe de alta trebuie să iubim necondiționat creaturile Domnului. Citat:
"A intelege budismul nu inseamna negarea crestinismului." Corect. A înțelege budismul e una, pe cînd a încerca sincretisme budisto-creștine este cu totul altceva.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
#22
|
||||
|
||||
Citat:
Sensul primului raspuns era: "oricine indeamna la dragoste pentru semeni iL marturiseste, in fapt, pe Hristos - pentru ca Hristos este dragoste de oameni". Se pune intrebarea: poate un crestin sa-si iubeasca aproapele pentru ceea ce este aproapele, fie el si dusman - direct, intim - fara sa-si relationeze afectul in mod proxy la porunca sau exemplul Lui Hristos? Cand iubesti cu adevarat pe cineva, gandul nu face ocoluri, nu se ancoreaza in perceptia si modul de gandire al altora. Apropierea de celalalt este fara interpuneri mentale rationale - este o miscare de atractie simpla si spontana a inimii. ----------------------- Referitor la imaginatie: Chiar daca o icoana este schitata cu sobrietate sau este viu colorata - din punct de vedere psihologic - impresionarea mintii se produce in ambele cazuri, cu efecte in plan cognitiv-afectiv mai mult sau mai putin diferite. Insa, in ambele cazuri mintea primeste informatie vizuala care sustine ulterior din punct de vedere mental, sub forma de imaginatie remanenta, un complex de trairi evlavioase. Nu este corect sa se afirme ca in primul caz nu este vorba de imaginatie, dar in al doilea da. In fapt, in crestinism rugaciunea se face CU IMAGINATIE, chiar daca aceasta este mai subtila (fara forme mentale descriptive) pentru ca mintea este concentrata la intelesul cuvintelor rugaciunii si prezenta Lui Iisus. Rugatorul crestin ca si alti rugatori de alte confesiuni "isi imagineaza ca este in prezenta Lui Dumnezeu" si "isi imagineaza ca rugaciunea ii este ascultata, ca asa va fi". Este un "decor" creat voluntar-imaginativ in forul interior cu fiecare plecare a genunchiului la rugaciune. Este o imaginatie axata cu preponderenta pe sensul cuvintelor, mai sobra, fara detalii plastice proeminente. Rugaciunea este o "drama" intr-un context mental interpersonal schitat sumar in zona abstractului. In crestinism nu sunt indicatii psihologice cum poti sa te rogi de fapt FARA IMAGINATIE. Acest aspect vroiam sa-l subliniez. Daca este FARA IMAGINATIE nu poti fi ispitit de teologhisire in rugaciune - teologhisirea hranindu-se ea insasi din IMAGINATIA SENSURILOR CUVINTELOR. Budismul invata in mod ireprosabil, corect, perfect valid si nemincinos modul cum mintea se poate ruga fiind complet curata de orice farama de IMAGINATIE. ---------------- "Schimbarea sinelui cu ceilalti" este o realizare spirituala exceptionala (realizata doar de Bodhisattvasi) in care sinele celorlati devine sinele tau, iar sinele tau este micsorat pana la nimicnicie. Cu alte cuvinte "ceilalti" devin "Eu". Ceilalti devin obiectul iubirii si nu actualul sine, care este iubit in prezent. In crestinism nu sunt indicatii psihologice obiective, instructiuni in afara dogmei, la cum se ajunge la o astfel de realizare spirituala.
__________________
Last edited by florin.oltean75; 14.09.2012 at 22:10:54. |
#23
|
||||
|
||||
Citat:
Dragostea chioară spre făpturi poate fi înșelătoare fără discernămîntul primit în dar de la Duhul Sfînt, promis nouă de Mîntuitorul. Probabil că este o altă faptă bună fără credința autentică în Iisus Hristos Domnul. Citat:
Mai există varianta ca ispititorul să nu-i deranjeze pe budiști, că și-așa au ales o cale care nu are ca scop comuniunea cu Biserica și cu Hristos, Mîntuitorul lumii. ---------------- Citat:
Unde în creștinism ai găsit exemple de Bodishatva? (Din cultura mea generală știu că aceștia sînt un fel de Sfinți care, deși au fost eliberați în viață, refuză Nirvana pentru a-i ajuta pe alții să se mîntuiască de lanțurile karmice ale samsarei).
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
#24
|
||||
|
||||
Citat:
Si mamele si tatii si copiii nu-si acordeaza dragostea gandindu-se la Dumnezeu. Aceasta nu inseamna ca dragostea "chioara" nu este demna de lauda, ca este de nimic sau periculoasa, fiind fara discernamant duhovnicesc. Intradevar este o dragoste fara vederea Lui Dumnezeu, dar care in fapt purcede tot din Domnul. Eu cred ca trebuie sa incercam sa iubim si cu dragoste oarba, fara sa asteptam Harul Divin. Sa facem ce putem, ce tine de noi, si sa tinem in acelasi timp si rugaciunea. Si cand vrea Darul Insusi, adica sunt asamblate toate cauzele virtuoase si conditiile - Acesta se revarsa si vom avea atunci o dragoste curata, transparenta, atotinvaluitoare, pentru toate fapturile. --------------- Cat despre "cel negru cu aripile frante" - "ispititorul" nu putem decat sa-l iubim si sa-l privim cu compasiune, bietul fiind inselat de propria perceptie despre sine. Noi trebuie sa facem faptele iubirii de ceilalti, nu faptele iubirii de sine. Aceasta este diferenta intre a asculta de Mamon si de a-i refuza ofertele. ------------- Intradevar, Bodhisattva sunt cei care iubesc fara discriminare si isi dedica fiecare actiune corporala, mentala sau verbala, salvarii permanente a tuturor fiintelor de suferinte. Sfintii crestini devin Bodhisattva/Budha cugetand, rugandu-se si unindu-se cu Iisus.
__________________
Last edited by florin.oltean75; 15.09.2012 at 22:24:18. |
#25
|
|||
|
|||
Florin, poti sa ne scrii aici mantrele pe care le cunosti sau in care ai fost initiat?
__________________
"Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!" Gal 6:14 |
#26
|
||||
|
||||
Citat:
Buna Doriana, Deja am inceput sa le postez, de la inceputul thread-ului. De exemplu, o mantra este: anuca - in traducere: "Eu am statutul cel mai inferior dintre toate fiintele samsarice, sub animale, sub demoni". Ratiunea unei astfel de mantre este retezarea arogantei la care este predispus eul, in urma unor perceptii/comparatii cu ceilalti. O explicatie buna, in opinia mea, a modului in care trebuie rostite aceste rugaciuni sagetatoare, scurte dar cu impact profund asupra mintii (practicate de asceti crestini) se regaseste la acest link: http://www.aypsite.org/150.html. Rostirea rugaciunilor scurte in conformitate cu instructiunile samyama: In prealabil se linistesc miscarile trupului si mintii si se atinge o stare de liniste psiho-corporala (shanti). Apoi se pronunta mental foarte delicat rugaciunea scurta, la nivelul minim de intensitate la care este constientizat intelesul rugaciunii (artha). Artha este 'lansat usor in liniste' ca o corabie de hartie pe un lac linistit sau altfel spus 'contopit fin cu linistea'. (lina) Linistea (shanti) amplifica puternic intelesul rugaciunii, amestecand mintea la un nivel profund cu acesta. Acesti trei pasi trebuie respectati si rafinati progresiv in practica zilnica (sadhana). shanti - artha - lina De exemplu daca nu este realizat shanti: rugaciunea este inabusita de zgomotele corporale si fluctuatiile mentale, aducand putin rod. Daca nu este realizata artha: pronuntarea mentala a rugaciunii este prea intensa, fiind in sine un zgomot, fara supletea necesara strecurarii adanc in inima. In rugaciune se poate si striga, dar este de preferat metoda calma care este are un efect transformator mai profund. Realizarea efectiva a arthei este intradevar o arta – ca acordarea fina a unei viori. Daca nu este realizata lina: mintea-inima nu se uneste pe deplin cu intelesul rugaciunii. Din perspectiva psihologica tantrica, aceasta fuziune a Intelesului unor ecouri mentale derivate din perceptia sunetelor cu Linistea Interioara se numeste (“Zeitatea Sunetului”). Dharma cuprinde in fapt sute, mii, milioane de mantre in toate limbile pamantesti si ingeresti. Ele se dezvaluie si parcurg progresiv, functie de treapta pe care se afla fiecare fiinta, maturand intelectul (daiati budhi) si pregatindu-l pentru Marea Unire dincolo de Invatare (union of no more learning) sau in metafora crestina Nunta cu Mirele Ceresc. In fapt, tot ceea ce citim si auzim sunt mantre – sunete cu intelesuri asociate. Insa, mintea trebuie sa le aleaga pe cele care descopera Adevarul. Mantra suprema in crestinism este “Iisus”. Numele “Iisus” este de fapt o asamblare de sunete in aspectul literelor. Intelesul acestuia insa este foarte ascuns. Iisus este initial accesat conceptual / proxy prin intermediul numelui. Doar cei ce au “rugaciunea inimii” il acceseaza pe Iisus direct, fara nicio minte conceptuala de intermediere.
__________________
|
#27
|
|||
|
|||
Inteleg ca nu ai primit nicio initiere in lucrul cu aceste mantre, ci practici doar ca amator/admirator al budhismului. Altfel nu ai mai fi vorbit cu asa usurinta despre ele.
__________________
"Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!" Gal 6:14 |
#28
|
||||
|
||||
Citat:
Insa, am primit o initiere de fond, studiind atat invaturi crestine cat si budiste. Intradevar, o initiere formala este legata de obicei si de pastrarea secretului invataturii (guya adesa) - aspect intalnit atat in practici ascetice crestine cat si budiste. Pastrarea secretului practicii ("nevointa in ascuns" - la crestinii asceti) are dublu scop: -cel primar - evitarea dezorientarii celor care nu au o intelegere matura, - cel secundar - pierderea puterii practicii. Secretul practicii este o masura de siguranta care, in fapt, previne aceste doua efecte secundare: karma negativa si efort sterp. Postarile mele au un caracter informativ, descriptiv, cu scopul de a crea perspectiva. Nu sunt o dezvaluire a “nevointei ascunse”. Fiecare poate analiza si decide daca ii folosesc intr-un fel informatiile prezentate sau nu. Aceste postari sunt doar paradigme alternative la cum poate fi abordata cunoasterea mistica.
__________________
|
#29
|
||||
|
||||
Mantra iertarii
Pe poarta budista (crestina) nu se poate intra daca nu iertam perfect, deplin, orice fiinta, indiferent de raul pe care ni-l face.
Putem sa ne rugam, sa facem nenumarate fapte virtuoase si sa fim de fapt in afara budismului (crestinismului) daca nu-i iertam pe cei ce ne molesteaza. Aceasta este piatra de temelie a tuturor practicilor de purificare avansate. Fara purificarea mintii nu se poate atinge eliberarea, deci, in consecinta, nici iluminarea. Rugaciunea iertarii (sau mantra iertarii) vizeaza persoanele, fiintele (pot fi demoni amagitori sau razbunatori) care ne ranesc intr-o forma sau alta, tulburand sufletul. Mantra completa arata sub aceasta forma: ama vahati manava vahati budha vahati Se spune ama (mama) - pentru ca persoana care ne-a ranit/ ne raneste ne-a fost candva o mama iubitoare. Se spune ama vahati (mama te iert; vahati inseamna a ierta) - pentru ca o fiinta care a manifestat candva afectiune curata dezinteresata (prema), merita sa i se ierte toate greselile, indiferent cat de multe ar avea, chiar o infinitate. Astfel de pretioasa, si demna de toata admiratia este prema. Se spune manava vahati (te iert ca om; manava inseamna forma umana) constientizand ca noi insine suntem oameni si deci plini de aceleasi imperfectiuni. pentru constientizarea imperfectiunilor mamelor samsarice, implicit ale noastre sunt urmatoarele mantre, cu a caror inteles mintea trebuie sa se uneasca: ama nasta - fiintele samsarice sunt confuze, intoxicate de atractii si repulsii- deci, de fapt nu stiu ce fac, nu au discernamant, nu sunt lucide. ama abalya - sunt fara putere (puterea care vine din virtuti, care ne ajuta sa luam decizii corecte in concordanta cu dharma) ama vaikalya – pline de defecte, greseli, imperfectiuni ama jara – astfel, in baza acestor observatii corecte - orice fiinta samsarica poate fi vizualizata ca o mama batrana, slabanogita, senila si oarba Se spune budha vahati (te iert ca un budha) pentru ca o fiinta samsarica nu poate ierta perfect - "Iarta dar nu uita". Cand se rosteste aceasta mantra cel care este ranit ia forma unui budha si iarta ca un budha, complet, deplin, perfect, cu o dragoste invaluitoare si atotpatrunzatoare. Intelesul budha vahati este patruns adanc doar de cei ce reusesc sa intre in vehiculul tantric.
__________________
Last edited by florin.oltean75; 20.09.2012 at 18:23:33. |
#30
|
||||
|
||||
Mantra refugiului - NAMO
Toate sadhanele / liturghisirile budiste (concentrari si extaze) sunt anvelopate in practica refugiului.
In scripturi este scris: Fara refugiu nu este protectie, Fara refugiu nu vine binecuvantarea, Fara binecuvantare nu este patrundere, Fara patrundere nu este eliberare. Toate formele de concentrare budiste sunt impachetate in constientizarea refugiului. Fara refugiu este ca si cum cineva ar porni la lupta fara armura, fara nicio protectie. Unul ca acesta este lesne ranit si omorat. Refugiul poate fi de doua feluri, functie de motivatia cu care spunem aceasta mica rugaciune: refugiu solitar / namo aurasa sau refugiu bodhisatvic / namo bodhi Varianta hinaianica a refugiului namo aurasa: namo budha – ma refugiez in budha (caut scapare in Domnul) cu constientizarea in momentul rugaciunii doar a propriei salvari (aurasa mukti - eliberare solitara) Varianta mahaianica a refugiului namo bodhi: namo budha – ma refugiez in budha impreuna cu toate fiintele samsarice (inrobite). Aceasta forma de refugiu deci include si o rugaciune pentru salvarea tuturor fiintelor mama cu inima patrunsa de compasiune. Pentru ca aceasta rugaciune sa fie autentic mahaianica, constientizarea celorlalte fiinte samsarice se face cu unul din cele doua tipuri de bodhicita, de mai jos: - navika bodhicita - “bodhicita barcagiului”: ma salvez in acelasi timp, impreuna cu toate fiiintele, calatorim impreuna spre tarmul eliberarii - avipala bodhicita – “bodhicita pastorului” ; mai intai sa fie salvate toate fiintele, iar ultima mantuita sa fiu eu. Nucleul bodhicitei este aspiratia puternica de salvare a tuturor fiintelor-mama, fara exceptii - ama mukti. Cele doua forme de bodhicita, navika si avipala, sunt facsimiluri ale bodhicitei care are are intradevar putere de salvare raja bodhicita – bodicita regeasca, fiind cultivata asiduu de Bodhisattva in practica zilnica.
__________________
Last edited by florin.oltean75; 22.09.2012 at 21:46:11. |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Budism - Ce este Vacuitatea | florin.oltean75 | Alte Religii | 178 | 01.07.2016 21:08:39 |
Budism tantric - Vajrayana | florin.oltean75 | Alte Religii | 50 | 28.03.2015 11:50:49 |
Budism-Despre cauzalitate | florin.oltean75 | Alte Religii | 42 | 25.08.2012 22:22:25 |
Budism - Natura Mintii | florin.oltean75 | Alte Religii | 29 | 16.08.2012 08:54:01 |
Budism - Lamrim | florin.oltean75 | Alte Religii | 4 | 06.12.2011 12:40:18 |
|