|
#21
|
||||
|
||||
Citat:
|
#22
|
|||
|
|||
Citat:
Doamne ajuta! |
#23
|
|||
|
|||
Citat:
Last edited by cezar_ioan; 20.04.2013 at 23:40:03. |
#24
|
|||
|
|||
Păi da, când nu izolăm focarul infecției de restul trupului, putrezim pe de-aîntregul...
Ar spune chirurgul! Dar cred că tu nu ești chirurg și sper să nu devin nici eu prea curînd. Cum să gândesc, așadar, ce scrii tu? Personal eu am trăit aceasta ca fiind problema acceptării și a respingerii. Sau a decentrării. Decentrare pe care o realizăm și lumește prin dezvoltarea capacității noastre de colaborare cu semenii și de acceptare a alterității, pe măsura însușirii abilităților pro-sociale și a încorporării etapelor de dezvoltare morală. Decentrare care e însă majoră doar când ajungem la convingerea că viața și Cosmosul sunt Hristocentrice. Îl respingem însă pe celălalt atunci când, preocupați de succesul nostru în împlinirea năzuințelor personale, găsim că aproapele are un defect sau mai multe care ne împiedică să prosperăm ființial, social și material, să devenim ceea ce aspirăm. Eu, de pildă, vreau să învăț un psalm. Mi-a atins inima și simt nevoia să îl port cu mine, ca să îl recit din minte ori de câte ori simt nevoia, să cuget la el, să mă doftoricesc cu el... Pentru aceasta, întrucât sunt nevăzător, am nevoie să mi-l citească soția mea. Nu posed JAWS sau alt sintetizator vocal, nu știu să citesc în Braille și nici n-aș putea, întrucât am mâinile arse de la un incendiu. O rog pe soția mea să-mi citească. Dar, vai, nu are nici timp și nici chef. După mai multe rugăminți, îmi citește. Grăbit, nervoasă, distrată... Nu are nici dicție și nici nu prea pricepe textul, nu prea e dusă la biserică decât așa, de ochii lumii... Ce voi face? Să cred că starea ei e și a mea? Mi-e cam greu, e limpede că suntem chiar contradictorii în acest punct. Și-apoi, eu sunt orb iar ea chiar vede. Și atunci? Cum voi înțelege situația noastră dacă ar fi să o "citesc" în erminia propusă de tine?...:) Last edited by cezar_ioan; 21.04.2013 at 17:25:33. |
#25
|
|||
|
|||
M-a atras foarte mult un cuvânt din postarea ta: "devin".
Procesul devenirii mi se pare fascinant, deja.... Parcă intuiesc câte ceva. Un lucru îmi pare cert: devenirea întru iubire lărgită (nu egofilică, ci prin Hristos) este un proces și nu fapt spontan. Nu sunt sigur că pot spune despre aceasta că se petrece mai întâi duhovnicește, cu prilejul Tainei Cununiei, și că apoi este încorporată concret, adică material-trupește și psihologic și social în viața soților, transformîndu-le persoana și iubirea, sfințindu-i. Tind să cred că Taina pune începutul, "bun început", în sensul că deschide o ușă, ba chiar Ușa harului, întrucât cei doi nu se mai iubesc până la sufocare, digerîndu-se reciproc, ci lasă un loc mic între ei, vorba poetului arab, să "danseze pe acolo vânturile cerului"... E vorba despre Hristos prin Care se plinește iubirea și familia. și că tot ce urmează depinde de modul cum soții, fiecare și împreună, colaborează cu harul. Rămânînd, desigur, în Taină, din care soții nu pot ieși decât prin desfacerea Cununiei... Last edited by cezar_ioan; 21.04.2013 at 17:29:09. |
#26
|
|||
|
|||
Citat:
|
#27
|
|||
|
|||
Citat:
|
#28
|
|||
|
|||
Bine spus! Frumos!
Mulțumesc, Cristiane... |
#29
|
|||
|
|||
Citat:
Maturizare, cu alte cuvinte.... Ei bine, în realitate, cum lesne se poate cunoaște, căsniciile merg greu tocmai pentru că nu avem suficient spor în chestiunile acestea. Dependențe cu carul, lupte egoiste (pentru putere, bunuri, plăceri, timp liber etc.)... Și pe toate le numim, cu duioșie și "înțelegere", cu termenul ... dragoste. Deh, sunt și ei tineri, se iubesc, dragoste cu năbădăi și altele asemenea, auzi spunîndu-se, justificîndu-se. Unii, totuși, au descoperit soluția: autonomie și decentrare. La care aș adăuga: cooperare. Și scopuri comune, supra-individuale. Cum ne ajută Biserica în acest travaliu de dezvoltare personală și familială? (întreb pentru îmbogățirea imaginii cu soluții, pentru aducerea din nou la cunoștință, iar nu pentru a pune la îndoială) Cum ne dezvoltăm în Biserică, împreună și individual, mai bine spus (ca să nu pară că noi suntem una - Biserica e alta, iar noi așteptăm pică pară mălăiață de la un fel de Big Brother) în sensul acesta? Last edited by cezar_ioan; 22.04.2013 at 15:12:23. |
#30
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti, Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor Amin. Last edited by adam000; 22.04.2013 at 18:39:09. |
|