Autonomia Pământului Secuiesc reprezintă interesul tuturor maghiarilor
Delegații Pământului Secuiesc, plini de speranțe, au pornit spre Budapesta cu 12 autobuze. In urma trecerii graniței printr-o procedură simplificată și lipsită de tertipurile puterii, buna dispoziție , ce a pus stăpânire pe noi pe parcursul drumului, a primit un nou elan. Condițiile de cazare și micul dejun bogat ce ni s-a oferit ziua următoare, i-a convins și pe cei mai sceptici că într-adevăr am ajuns acasă. S-a confirmat faptul că Budapesta este nu numai capitala Ungariei, ci și a tuturor maghiarilor.
A sosit momentul mult așteptat, momentul în care noi, urmașii soldaților care au apărat patria timp de o mie de ani, am pornit spre Piața Kossuth. Imaginea drapelului secuiesc, arborat pe frontispiciul Parlamentului Ungar, ne-a impresionat sufletește. Acesta a fost primul, dar nu și ultimul moment înălțător al zilei de 19 noiembrie, ziua în care, după 92 de ani, Consiliul Național Secuiesc (CNS) a avut ocazia de a-și desfășura ședința în clădirea Parlamentului Ungar.
Delegațiile scăunale, întâmpinate la intrarea principală de fete îmbrăcate în port popular secuiesc , au așteptat sosirea lui Kover Laszlo, președintele Parlamentului, pe treptele ce conduc spre Sala Cupolei . După intonarea imnurilor ungar și secuiesc , în fața Sfintei Coroane, cei prezenți au rostit din nou jurămintele depuse în 2003.
In cadrul conferinței de presă ce a urmat evenimentului, Kover Laszlo a dat un răspuns la întrebarea formulată de mulți dinte noi, precum și de el însuși: de ce acum și astăzi? In 19 noiembrie 1918, contele Bethlen Istvan a inițiat înființarea organizației din Transilvania a CNS, a cărei ședințe au fost convocate la sala senatului. In aprecierea președintelui Parlamentului, consiliul actual este un urmaș demn al celui de odinioară, motiv pentru care i se cuvine dreptul de a-și organiza ședința în această locație.
Șansa acordată secuilor de a folosi sala de ședințe a Parlamentului a fost apreciată de Izsak Balazs, președintele CNS, drept o dovadă a schimbării produse în politica națională după alegerile din Ungaria.
Ședința extraordinară a Consiliului Național Secuiesc, convocată la Parlamentul Ungar, a început cu cuvântările și rugăciunile rostite de reprezentanții bisericilor istorice maghiare.
In urma prezentării temelor fixate pe ordinea de zi, Izsak Balazs a definit rolul înființării consiliului, care constă în înfăptuirea Pământului Secuiesc autonom. In opinia acestuia, rezultatele referendumului inițiat și derulat de consiliu au confirmat aspirațiile autonomiste ale secuilor, iar proiectul de lege lansat de CNS a deschis calea dialogului maghiaro-român care trebuie să preceadă înfăptuirea autonomiei. Izsak Balazs a subliniat faptul că – pe lângă susținerea manifestată de autoguvernările maghiare din Transilvania – autonomia Pământului Secuiesc poate fi realizată doar cu sprijinul acordat de Ungaria.
Bine ați venit în Parlamentul Ungar, care, începând de azi este nu numai Casa Tării, ci și Casa Națiunii – i-a salutat pe secui Kover Laszlo, președintele Parlamentului. Pe fațada Parlamentului Ungar flutură drapelul secuiesc. Acesta semnalează în mod festiv: au sosit frații noștri secui! Suntem solidari, în pofida evenimentelor petrecute, suntem împreună și vom rămâne împreună. Visul, speranța, rugăciunea generațiilor maghiare de aproape 100 de ani se împlinesc în zilele noastre: procesul unificării pașnice a națiunii a demarat.
Despre Consiliul Național Secuiesc, constituit în 1918, Kover Laszlo a constatat că acesta s-a înființat sub semnul instinctului vital secuiesc sănătos și a făcut tot ce era posibil în perioada istorică respectivă. Calea pe care ați pornit nu e deloc una scurtă, însă, dacă veți da dovadă de perseverență , veți atinge scopul urmărit. Istoria îi condamnă la succes pe cei care sunt perseverenți – i-a îndemnat pe cei prezenți președintele Parlamentului.
După cuvântările rostite de președinții scăunali, Izsak Balazs a prezentat proiectul de hotărâre de trei puncte, care revendică, printre altele, apărarea intensificată a comunităților naționale indigene, a grupurilor etnice și lingvistice, respectiv ocrotirea diversității culturale a Europei. Acestea au fost adoptate și votate în unanimitate de către delegați. Ședința a fost urmată de o recepție organizată de președintele Parlamentului.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.196 din 22.11.2010, autor Bedo Zoltan
|