|
#21
|
|||
|
|||
Citat:
Rămân la convingerea că accentul e de pus nu pe celălalt (asta e dependență infantilă camuflată, înrobire sterilă, un fel de ținut de poala mămichii mascate în "iubită" sau "iubit") sau pe istoria vremelnică a întâmplărilor (necazuri și ispitiri sunt multe în viața de familie, oamenii mai greșesc, se mai schimbă, se mai urâțesc pe ici pe colo etc.), ci pe lucrul cu sine însuși. Tăierea voii, iertarea, nădejdea, lepădarea de capriț/de hachițe, strunjirea de sine etc. Căsnicia, ca și alte condiții ale omului creștin (celibat, monahism), este bolniță - de este o căsnicie în Biserică sau trăgînd asimptotic la Biserică. Omului i se dă șansa, în Biserică, să se vindece de moarte, de multiplele maladii spirituale. Cred cu tărie că ne face bine să ne amintim mereu de această calitate adeseori neglijată a Bisericii - bolniță pentru omul căzut din harul dintâi. Iar căsnicia, care este o mare aventură presărată cu bune și cu rele, este una din ipostazele în care oamenii au șansa să se vindece în bolnița dăruită prin Jertfă de Hristos. Orice alte considerente privind căsnicia sunt secundare sau chiar contrarii menirii omului creștin. A iubi înseamnă a face cu tine însuți toate acelea care ajută la fericirea celui iubit. Dealtfel, nu așa ne-a arătat Hristos Învățătorul nostru? Iubiți-vă unii pe alții așa cum v-am iubit eu - spune Domnul. Și oare cum ne-a iubit? Cum ne iubește și cum ne va iubi El în veac? P.S. Eu am găsit aici https://www.youtube.com/watch?v=zWkDr7RjNuQ un model de viețuire creștină - familia preotului, jertfelnica și fericita lor cununie. Last edited by ahilpterodactil; 27.11.2015 at 14:01:41. |
#22
|
|||
|
|||
Citat:
Poti sa ti-l construiesti cum vrei. Citat:
Citat:
Ba chiar si o minciuna. Ca mai mult depinde de celalat decat de tine Adica pe tine te presupui perfect. Dar uite ca si oamenii "perfecti" pot face alegeri imperfecte.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#23
|
|||
|
|||
Citat:
Citat:
Daca unii reprezinta un pericol pt societate, e normal sa ne ferim ca e vorba de siguranta noastra. Insa de aici pana la a-i uri e cale lunga.... sau scurta. |
|