|
#21
|
|||
|
|||
eu asta patzesc de la vedenii, dar nu neaparat din cauza lor ci mai mult din cauza mea, asjung de ma cred piliq lui Dumnezeu pe baza vedeniilor, adica un fel de philiqq ce are impresia ca are ceva merite in ale mantuirii shi ashtepata un meTalion iar daca nu-l primeshte atunci osanda shi razbunare...fireshte... dar cate osande ash putea da? shi cate ar putea fii? shi cate exista??... ca doar sunt cu piliq la Dumnezeu... mai shi uneori chiar ma cutremur cate pile am la El..... ca nu pot sa mint shi trebuie sa recunosc ca unii mai avem shi ceva pile...:)
|
#22
|
|||
|
|||
Despre invatatura adevarului
La ce ne folosesc acele vorbiri indemanatice despre lucruri ascunse si intunecoase, de care la ziua judecatii nu vom fi tinuti de rau ca nu le-am cunoscut. O, Adevar, care Dumnezeu esti, fa sa fiu una cu Tine intr-o dragoste vesnica. In Tine salasluieste tot ceea ce doresc, tot ceea ce vreau. Toti invatatii sa taca, toata faptura sa amuteasca in fata Ta, graieste-mi numai Tu. Un duh curat, simplu si statornic, nu-i niciodata imprastiat chiar in mijlocul multor indeletniciri, fiindca el face totul ca sa cinsteasca pe Dumnezeu, si fiindca, pasnic fiind in el insusi, isi da osteneala sa nu se caute pe sine in nimic. Cea mai grea lupta in viata aceasta, nu este alta decat biruirea de sine. Caci biruirea de sine duce la propasirea binelui. Orice desavarsire, in viata aceasta, este amestecata si cu putina nedesavarsire - si pe toate le vedem ca printr-o ceata. Cei mai multi se indeletnicesc mai osebit a cunoaste decat a trai cum se cuvine, se ratacesc adesea, iar din truda lor nu se aleg decat cu putine roade, sau deloc. O, daca ar fi tot atat de harnici cu starpirea stricaciunilor lor si cu cultivarea virtutii, cum sunt cu vanturarea desartelor vorbiri, n-am vedea atatea rele, nici atatea scandaluri, si slabanogie in lume. Fara indoiala, la ziua judecatii nu vom fi intrebati ce-am citit, ci ce-am facut, nici daca am vorbit cu dibacie, ci daca am trait cum se cuvine. Acela cu adevarat e mare, care are o mare dragoste. Acela cu adevarat e mare, care-i mic in ochii lui insusi - si pentru care slava lumii nu-i decat o curata nimicnicie. Sunt doua invataturi, dar nu-i decat un singur adevar. Sunt doua invataturi: una a lui Dumnezeu, neclatinata ca si El, alta a omului, schimbatoare ca si el. Invatatura lui Dumnezeu se imprastie in sufletele pregatite s-o primeasca prin intelepciunea necreata si Cuvantul dumnezeiesc. Ea este o particica din El Insusi si fara de moarte. Este pusa la indemana oricui si este daruita mai din belsug celui smerit cu inima. Invatatura omului, dimpotriva, ii maguleste mandria, fiindca el ii este tata. "Ideea aceasta imi apartine, eu am spus cel dintai acest lucru, nu se stia nimic despre aceasta inainte de mine ..." Placa-ti sa intrebi, asculta in tacere vorbirile batranilor, caci ele nu sunt spuse in desert. Dorinta de a sti a pierdut pe omul dintai, - el cauta cunoasterea, care hraneste trufia, si a gasit moartea. |
#23
|
|||
|
|||
Citat:
O vedenie cât de înselătoare ar fi nu se poate asemăna cu o vedenie dumnezeiască. O vedenie inselătoare nu aduce linistea si claritatea pe care o aduce o vednie de la Dumnezeu..Citeste vietile mai multor sfinti si vei vedea . Chair si Părintele Cleopa vorbea undeva despre Deosebirea vedeniilor. DAr este recomandat să ignori visele si vedeniile ca sa nu cazi in inselare. Dar cred eu cu siguranta că Părintele Boca ca om a avut si el anumite greseli ca toti ceilalti Părinti dealtfel, dar era si un duhovnic destul de cercat si cred ca ar fi putut avea o vedenie Dumnezeiască. Cu toate acestea Părintle nu a zis că vedenia pe care a avut-o a fost sau nu a fost de la Dumnezeu. El a vorbit o singură dată despre ea Si atunci putin. Cei care au făcut-o publică, au fost oamenii. Părintele Arsenie Boca avea în chilia s-a în loc de perină pietroaie la cap si în loc de saltea avea ceva de lemn pe care dormea si avea un craniu (ca la vechii călugari) care să-i amintească că viata este trecătoare si că toti vom sta înaintea divanului de judecată să dăm fiecare socoteală pentru ce am lucrat bune sau rele. DEci atunci când se ruga, ascundea si ceasul din buzunar ca să nu-l deranjeze de la rugăciunea. Eu nu stiu dacă a fost sau nu a fost de la Dumnezeu această vedenie. Dar cu siguranță pot spunea că un Părinte de măsura lui Arsenie Boca Ar fi putut să aibă si o vedenie de la Dumnezeu. Și cu această ocazie îmi amintesc de vedenia pe care a avuto la Mănastirea Sâmbăta în timp ce picta o icoană de-a Mântuitorului:Când a auzit o voce: Aesenie, nu mă mai picta pe icoane, mergi si pictează în sufletele oamenilor că vremea s-a apropiat, spunele că vin peste ei necazuri si suferinte Iar Părintele nu s-a grăbit să asculte Cuvântul Mântuitorului si Mântuitorul i-a spus. Iată, pentru că nu ai crezut cuvântul meu, vei fi mut, dar asta îti va aduce multă lume. Acum să cercetăm si noi mai bine asupra acestui fapt .Putea diavolul să-l facă mut în acel moment că nu l-a ascultat??? Eu cred că nu putea, si cu siguranță aceea a fost o vedenie Dumnezeiască. Si s-a îmbolnăvit cu coardele vocale și numai putea să vorbească Si venea multă lume la Părintele Boca După sfat dar el nu putea să le vorbească pentru că era mut. Se stie mai ales cei care au studiat despre Părintele Arsenie Boca că În acea Perioada Părintele a scris un carnetel care s-a numit _Gura mutului_ Si după mai mult timp când a venit vremea să se împărtăsească si când a vrut să rostească cuvintele Cred Doamne si mărturisesc că acesta este scump sângele Tău... I s-a deschis gura si cu o voce care a cutremurat biserica a rostit aceste cuvinte. De aici ne putem da seama că Părintele Boca nu se juca cu vedeniile. În schimb Părintele Boca cunostea gândurile omului, ori invătatura Bisericii , si Patericul spune clar că nimeni nu poate stii Gândul omuli În afară de Dumnezeu si de cei la cre El vrea se le descopere aceasta. Asa cum a fost Maria Egipteanca care i-a descoperit gândul Preotului Zosima care atunci când a văzut-o a gândit că vede o vedenie în pustiu, si asa cum au fost multi alti sfinti. Deci să nu cercetăm lucrurile pe deasupra si să nu vrobim doar de dragul de a vorbi. |
#24
|
|||
|
|||
Să nu-l uităm nici pe Iona care atunci când a fost trimis de Dumnezeu în cetatea Ninive ca să propovăduiască cuvântul Lui Dumnezeu s-a împotrivit, Si a vrut să fugă si fiind el pe Corabie s-a pornit furtuna si căzând în mare e mare în burta căruia a stat trei zile si trei nopti rugandu-se. După care pestele l-a vărsta din gura lui la mal.
|
#25
|
|||
|
|||
Ce sunt visurile si vedeniile, care este deosebirea între ele si de câte feluri sunt?
Vă răspund cu cuvintele Sfântului loan Scărarul, care zice: “Visul este mișcarea mintii în vremea nemiscării trupului. lar nălucirea (vedenia falsă) este amăgirea ochilor, când doarme cugetarea. Nălucirea este iesirea minții când trupul veghează. Nălucirea este o vedere a ceva fără ipostas (nereal) “ (Filocalia vol. IX, Cuvântul 3, p. 75) lată dar ce sunt visele si vedeniile. Ele sunt de două feluri: vise si vedenii bune si rele. lar deosebirea dintre ele este aceasta: Visele si vedeniile bune sunt de la Dumnezeu, prin care se descoperă voia Lui cea mare, numai la cei ce sunt cu totul desăvârsiti si sfinti si care fac poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, căruia i s-a arătat Arhanghelul Gavriil în vis, poruncindu-i să fugă cu Pruncul lisus si cu Fecioara Maria în Egipt. Visele bune vin de la îngeri si ne amintesc de moarte si de osândă, iar după ce ne desteptăm, ne îndeamnă la rugăciune și la pocăintă. Dimpotrivă, visele si nălucirile rele sunt de la diavoli, prefăcuti în îngeri de lumină sau în sfinti, care ne amăgesc în somn că suntem buni si vrednici de rai; iar după ce ne desteptăm “ne scufundăm în mândrie si în bucurie” (Filocalia vol. IX, Cuvântul 3, p. 76). Este păcat să creadă crestinii în vise si vedenii? Spune Sfântul loan Scărarul că “cel ce crede în vise, este asemenea celui ce aleargă după umbra sa si încearcă s-o prindă”. Tot el spune, că “diavolii slavei desarte sunt în visuri prooroci. Ei închipuiesc, ca niste vicleni, cele viitoare si ni le vestesc mai dinainte. lar dacă se împlinesc vedeniile, ne minunăm si ne mândrim cu gândul, ca si cum am avea darul înaintevederii (proorociei). Cei ce ascultă pe diavolul, acestia s-au făcut adeseori prooroci mincinosi”. Si mai departe zice: “Diavolii nu stiu nimic de cele viitoare, dintr-o cunostintă de mai înainte, căci si doctorii pot să ne spună moartea de mai înainte”. Apoi încheie, zicând: “Când începem să credem în visele diavolilor, ei îsi bat joc de noi, chiar când suntem treji. Cel ce crede visurilor si nălucirilor din somn este cu totul necercat. lar cel ce nu crede nici unora este fîlosof” (Filocalia, vol. IX, Cuvântul 3, p. 76). Deci, este păcat să credem în visuri si în vedenii, că prin acestea ne amăgesc foarte usor diavolii si ne aruncă în păcatul cel cumplit al mândriei si al slavei desarte, când omul se încrede în sine mai mult decât în cuvântul lui Dumnezeu. Cu acest mestesug ispititor, diavolul a amăgit pe multi crestini si călugări, aruncându-i apoi în prăpastia pierzării. lar dacă cineva are totusi îndoială de visul sau vedenia sa, să se spovedească la duhovnic si să-i ceară sfatul lui, că prin duhovnic grăieste Dumnezeu. Din câte pricini se înseală oamenii de vedenii si de visuri desarte? Din sapte pricini se înseală crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar fi de la Dumnezeu, si anume: din mândrie, din slavă desartă, care este prima fiică a mândriei; din cauza mintii slabe si neiscusite a crestinilor, din cauza râvnei nesocotite a unor crestini, care se roagă si postesc mult ca să aibă vedenii, de care spune Sfantul Isaac Sirul: “Cu mare boală boleste cel ce are râvna cea rea” (Filocalia, vol. X, Cuvântul 58). A cincea pricină a amăgirii prin vedenii si visuri este neascultarea de duhovnici si îndărătnicia unor credinciosi, mai ales a celor mândri, din care cauză usor sunt vânati de diavolul; a șasea pricină vine din cauza vietii de sine ascunse a unora si din nemărturisirea curată a gândurilor la duhovnic. lar ultima pricină prin care se însală crestinii cu visuri si vedenii mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a Sfintei Scripturi si a Sfinților Părinti. Despre acestea spune si înțeleptul Sirah, zicând: “Visurile cele rele sunt deșertăciune, ca vrăjile si descântecele, si pe mulți visurile i-au înselat si au căzut toti cei ce au nădăjduit într-însele” (Isus Sirah 34, 1-7) Cel ce crede lesne în visuri si în vedenii, fără multă cercetare si sfat, să se canonisească, la fel cu cei ce merg la vrăji si descântece, adică până la 7 ani să se oprească de la Sfânta Împărtăsanie. Fragment din “Ne vorbeste Părintele Cleopa vol.4 |
#26
|
|||
|
|||
poi da, ca desfranarea shi vedeniile poftei datorate unui post aspru tentat de diavoli prin clatiri de indreptare te fac sa cazi mai des in ispita ca shi incredintzarea in tot feluri de visuri shi planuri shi socoteli patimashe shi nu ne fac bine ci ne umple de stricaciune sub cupola lui Hristos ??? oameni mai mult animale inchipuite ca nici animalele nu fac asha, dar noi inschimb visam ca ele traiesc asha shi suntem ca ele dar suntem mairau shi cat de groaznica poate sa fie tentaztia ca pe cel ce vine la tine cu mainile shi sufletul deschis tu inloc sa il iei in considerare tu ai vrea sa-l desfranezi fiindca el nicidecum nu se ashteapta, iar daca te-ai szmintit odata apoi cu dinadinsul te va indemna patima ta la repacatuire ca odata ce ai fost programat de tine prin pofta visului shi a vedeniei shi a dorintzei de marire, apoi cineva apasa doar pe butonul de engage in mod repetat... repetat... iar tu te trezeshti prea tarziu sfarshind prin acceptarea sa te complaci in diferitele placeri ale viselor traite shi vedeniilor shi ale realitatzii pacatului simtzit shi facut in care ai cazut... shi maine iar... ca sa mintzi shi sa te mandreshti ca eshti o philioqqea lui Dumnezeu... ash de unde te-ai reamagit.... ca doar atata faci.... shi zici ca te rogi.... dar prin suburbii se desfraneaza.......
|
#27
|
|||
|
|||
Citat:
Ai mai multa credinta in Dumnezeu! |
#28
|
|||
|
|||
Citat:
Prezicator sa-i zici lui Nostra Adamus...ca prezicatori din astia ii gasesti pe toate drumurile. |
#29
|
|||
|
|||
Astazi, 28 septembrie, ar fi implinit Parintele Arsenie Boca 98 de ani de la Nastere ! :)
Pentru rugaciunile sale, Dumnezeu sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca si pe noi, macar ca suntem nevrednici! |
#30
|
|||
|
|||
Citat:
|
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Parintele Arsenie Boca | lore86 | Mari Duhovnici si predicile lor | 175 | 16.08.2023 13:17:46 |
parintele Arsenie Boca | 06dec | Mari Duhovnici si predicile lor | 34 | 07.12.2013 18:02:21 |
Parintele Arsenie Boca | marlene | Stiri, actualitati, anunturi | 23 | 31.12.2009 12:44:31 |
Parintele Ilie Cleopa catre Parintele Arsenie Boca | Laurentiu | Mari Duhovnici si predicile lor | 0 | 04.02.2007 15:57:47 |
|