ORTODOXIA

Frate Iosif, este chiar atat de gresit a pune punctul pe i? Exista niste lucruri la care se cunoaste raspunsul, dar sunt oameni, care nu vor sa-l stie. Trebuie sa-L marturisim pe Hristos. Oare nu-L marturisim, afirmand cele adevarate si despre biserica?

[iosif]

În prealabil postat de ancah

Frate Iosif, este chiar atat de gresit a pune punctul pe i? Exista niste lucruri la care se cunoaste raspunsul, dar sunt oameni, care nu vor sa-l stie. Trebuie sa-L marturisim pe Hristos. Oare nu-L marturisim, afirmand cele adevarate si despre biserica?

Eu cred ca ory a pus punctul pe I atunci cand a spus ca In interiorul nostru sta adevarul care ne determina sa adoptam o cale sau alta..

Daca omul nu traieste in inima lui relatia cu Dumnezeu, la nimic nu ii folosesc cunostintele. Este o teologie moarta si nu ai niciun folos sa spui cuiva ca este pagan, nu inseamna ca pui punctul pe I. Punctul pe I il punem prin trairea noastra, prin modul in care dovedim ca suntem crestini, nu prin pumnii cu care ne batem in piept ca avem credinta cea adevarata si cu pumnii pe care ii impartim in stanga si in dreapta tuturor celor care nu sunt ca noi.

Punctul pe I si adearata marturisire nu se limiteaza doar la cuvinte, care si ele sunt necesare, ci merge pana la starea in care oamenii vazand purtarea noastra, vor primi lumina. Noi suntem lumina lumii, ti se pare ca luminam suficient?

iosif: Eu cred ca ory a pus punctul pe I atunci cand a spus ca In interiorul nostru sta adevarul care ne determina sa adoptam o cale sau alta..

Ce sa inteleg eu aici, ca lupta noastra nu mai e impotriva duhurilor, ci a oamenilor?
Din cate am citit Adevarul este Dumnezeu. Sa fie oare in noi adevarul? Sau abia cand primi Sfantul Duh descoperim adevarul? Nu toti avem Sfantul Duh, caci nu vine in vase murdare. Trebuie lupta serioasa dusa cu noi in´sine, pentru a ne curati in vederea primirii Duhului Sfant. Sa ne amintim de crestinii, care dupa primirea Sfantului Duh erau gata sa-si dea viata pentru credinta...iar noi ne speriem si de un gandac mai mare, dapai de moarte.

De la a trai relatia cu Dumnezeu in inima si pana la a astepta ca toata omenirea sa se mantuiasca, toti de-avalma, fara efort, punand singuri conditiile, e cale lunga.
Il citez aici pe Sf. Ioan Gura de Aur, care fiind intrebat :"Dar ce noi nu ne vom mantui? Numai calugarii cei din munti?", acesta a raspunscu multa ironie duhovniceasca: "Dar cine a zis ca toti se vor mantui?"

Eu stiu ca Iisus Hristos este Calea. Se vede insa ca unii fac uz de liberul arbitru si aleg intre "o cale sau alta". Sa nu uitam ca trebuie sa iubim pe aproapele nostru, in acest caz sufletul nostru.

[iosif]

Draga Anca,

Toti alegem. Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru, El ne-a inzestrat cu acest mare dar al libertatii. Asa ca chiar trebuie sa facem uz de liberul arbitru! Tot timpul alegem, in fiecare clipa a vietii noastre alegem sa fim sau nu cu Dumnezeu.

Ai spus foarte bine, Il vom cunoaste pe Dumnezeu in masura in care facem loc Duhului Sfant in inima noastra.

Frate Iosif, cand ii iubim pe dusmanii nostri, nu facem uz de liberul arbitru, ci facem ceea ce Iisus ne-a invatat, nu ceea ce noi am face daca ar fi sa alegem.

[iosif]

Nu e adevarat! Cand facem ceea ce ne-a invatat Iisus, alegem sa-L urmam pe El. Tot timpul alegem! Anca trebuie sa intelegem ca libertatea este darul nostru cel mai mare, acesta ne-a fost dat de Dumnezeu sa alegem in fiecare clipa sa ramanem sau nu cu EL.

Cand ii iubim pe dusmani, alegem sa ii iubim. Am putea la fel de usor sa nu ii iubim! E o alegere! A urma pe Hristos e o alegere! El Insusi spune: Daca vrea cineva să vina după Mine, să se lepede de sine... (Mt 16,24). Deci, e vorba de vointa noastra, de libertatea noastra.

Noi dam vointa si Dumnezeu ne da puterea, harul pentru a face ceea ce fara EL nu am putea niciodata face.

[vsovi]

În prealabil postat de iosif

Nu e adevarat! Cand facem ceea ce ne-a invatat Iisus, alegem sa-L urmam pe El. Tot timpul alegem! Anca trebuie sa intelegem ca libertatea este darul nostru cel mai mare, acesta ne-a fost dat de Dumnezeu sa alegem in fiecare clipa sa ramanem sau nu cu EL.

Cand ii iubim pe dusmani, alegem sa ii iubim. Am putea la fel de usor sa nu ii iubim! E o alegere! A urma pe Hristos e o alegere! El Insusi spune: Daca vrea cineva să vina după Mine, să se lepede de sine... (Mt 16,24). Deci, e vorba de vointa noastra, de libertatea noastra.

Noi dam vointa si Dumnezeu ne da puterea, harul pentru a face ceea ce fara EL nu am putea niciodata face.

Domnule Iosif, iar ai luat-o prin papurish, sau stuf cum s-ar zice, si scuza-ma ca trebuie sa te combat unpiculetz, ca e bine ce zici dumneata dar esti un pic pe aratura si ancah stie mai bine ce spune: nu ne da Domnul Iisus nici o libertate de liber arbitru sau libertatea ca bunul cel mai de pretz fiindca ea exista in lumea creata, ci ne ajuta sa ne eliberam de pacatele din firea noastra FIREA-SCA-Falsh prin luarea jugului cel ushor si bun, nepreapasindu-i de statutul nostru. Acuma sigur ca e mai buna libertatea decat sclavia si ca libertatea este un bun fundamental pentru orice fiintza vie, doar ca Domnului Nostru Iisus Hristos si sfintei Treimi nu-i prea pasa de libertatea noastra in acceptiunea pe care noi o tot frunzarim si vehiculam, ca tocmai asta si inseamna cuvantul Liturgic, ca desi stim cate ceva, totushi:
"...-toata ziua sa ne invatzam dreptatea Ta..." deci nu se stie despre ce este vorba asha cum pare ca ar sti domnia ta, stimate Iosif. Deci nu te supara iarashi pe mine, dar ancah si ory, stimabilele noastre colege, ne curatza mereu de unele... lacune si lapsusuri si mai ales de...???

dar mai bine sa sarbatorim aceasta zi frumoasa a sf Ap si Te Ioan si a unor sfintzi...
Adica sa se veseleasca totzi Ionii si Ionelii si Ioanele si Ionicii noshtrii... si Arsenii mai mici sau mai mari :) de exemplu parintele Arsenie Papacioc (despre care nu stim ce s-a mai intamplat) dar amintindu-ne si de Parintele proroc Arsenie Boca.

Asa o fi, frate Iosife, dar cand incepi sa crezi in Dumnezeu, nu-ti mai mai permiti sa alegi decat graul de neghina, si Il urmezi pe Hristos. De altfel liberul arbitru merge numai intr-o directie: spre Dumnezeu, nefiind acoperamant pentru pacatele noastre, ci este decizia noastra de buna voie de a-L urma pe Dumnezeu.
Libertatea este starea obtinuta prin eliberarea de pacatele, care ne stapanesc.

[vsovi]

În prealabil postat de ancah

Asa o fi, frate Iosife, dar cand incepi sa crezi in Dumnezeu, nu-ti mai mai permiti sa alegi decat graul de neghina, si Il urmezi pe Hristos. De altfel liberul arbitru merge numai intr-o directie: spre Dumnezeu, nefiind acoperamant pentru pacatele noastre, ci este decizia noastra de buna voie de a-L urma pe Dumnezeu.
Libertatea este starea obtinuta prin eliberarea de pacatele, care ne stapanesc.

daca spui tu... :|

totusi sa nu dramatizam... :)

[cosmin_lovin]

În prealabil postat de vsovi

daca spui tu... :|

totusi sa nu dramatizam... :)

Deci acelora care vor sa-l urmeze pe Hristos nu le ramane decat sa ierte si sa iubeasca,iar daca in inchisorile comuniste martirii credintei ajungeau sa-si iubeasca tortionarii,ce-i este atunci fratelui Iosif sa-l ierte si sa-l iubeasca pe fratele Vsovi,dar acesta si el oare...?In "Otrovul" par.Iov ajunge sa-l iubeasca si sa-l pretuiasca pe par.Anatolie care probabil se ruga pt.dansul si ce e mai important sa invete sa-si ceara iertare de la el,iar cu ultimul prilej ii cere sfat de mantuire.
-Cred ca mai bun lucru este sa stii sa alegi si sa primesti un sfat bun decat sa dai unul ,care mai poate fi si gresit.
-Sf.Ignatie B.spune ca SE AFLA IN INSELARE TOTI ACEIA CARE CRED CA NU POT FI INSELATI,deci e bine sa pastram o marja de eroare cand dam sfaturi si categorisim pe frati.