Despre minciuna

[cristiboss56]

În prealabil postat de veilur

Pana la urma putem sa ne dam noi mult si bine pe "partia descrierilor" si pacatosi si virtuosi, ca nu ne foloseste la nimic, ca doar atata facem, adica doar sa scriem...iar in practica ne aflam ca suntem fara roade si plini de false impresii despre sine. Pacat.

Deci la proba teoritica stam bine pe cand la cea practica , dezastru general ! Cam ai dreptate, de curand o foarte "credincioasa"si ce zicea ca-i pe deasupra si preoteasa, la teorie era de nota 10 si iubitoare tare de crediinta, dar cand veni o proba a adevarului in discutia ce-o purtam, iesi la suprafata o colcaiala de minciuni ce rabufnira intr un miros insuportabil. Nu intru momentan in detalii, dar este vorba de cineva ce viziteaza acest forum si care mai scrie asa intr o doara dou trei cuvinte la o luna. Asa ca Stefane sa o ti in minciuna non stop pentru a nu deranja vreodat. Teoria e teorie, in practica ne adaptam curentului la moda :MINCIUNA CRASA !

[nicoletajuravle]

dar diplomatia ce este? este scuzabila tendinta de a evita un conflict imbracand adevarul intr-o forma mai acceptabila celuilalt?ce am face daca ar trebui chiar sa spunem tot ce gandim, tot ce simtim? nu cred ca toti au capacitatea de a suporta adevarul
nu sunt adepta minciunii fiecare cred ca mintim ca sa iesim mai bine in ochii celuilat dar nu-i bine sa devina o obisnuinta
pt o minte , un suflet linistit si o constiinta netulburata votez pt sinceritate
cred in aceasta valoare pt relatia dintre noi ca oameni

[nicoletajuravle]

cu toate ca minciuna e tot minciuna , nu toate izvorasc din rautate
si nu toate minciunile sunt la fel sunt si minciunele
cei carora le place sa minta ca sa manipuleze, ca sa obtina ceva material sau afectiv , deja au trecut la o alta categorie de oameni perversi

În prealabil postat de nicoletajuravle

pt o minte , un suflet linistit si o constiinta netulburata votez pt sinceritate
cred in aceasta valoare pt relatia dintre noi ca oameni

si eu, dar sa nu uitam ca uneori sinceritatea abrupta este foarte periculoasa, poate marca pentru mult timp ambele parti, intr-un mod nedorit.

[nicoletajuravle]

da poate sunt situatii si de acest gen dar cred ca adevarul tot iese la iveala si atunci e si mai mare dezamagirea fata de cel ce a mintit
sunt multe situatii dar de cele mai multe ori minciuna atrage mai mult rau decat adevarul
de ex a fost o stire cum ca o fata s-a sinucis fiind gravida si nu a stiut care e tatal nu era mai bine sa spuna asa a savarsit doua pacate de moarte?
sunt foarte multe situatii in care adevarul e cea mai buna solutie
adevarul te elibereaza
atunci cand spunem adevarul cred ca ne si ajuta Dumnezeu dar atunci cand mintim nu putem sa-i cerem ajutorul lui Dumnezeu

[cristiboss56]

În prealabil postat de mirelat

si eu, dar sa nu uitam ca uneori sinceritatea abrupta este foarte periculoasa, poate marca pentru mult timp ambele parti, intr-un mod nedorit.

Da, sigur, poate marca partile, dar mai ales partea ce-i invatata cu folosirea mastii, a perdelei, a minciunii voalate. Oricum Mirela minciuna nu are picioare lungi si adevarul tot iese la suprafata odata si odata si atunci poate totul e pierdut si socul e mai mare.

[nicoletajuravle]

sunt situatii in care chiar e mai dificil sa spui adevarul cand se ivesc probleme grave boli grave(cancer,leucemie)
sau sunt anumite meserii in care adevarul e mai putin acceptat ca sa zic asa(politica,televiziune)
si in piata daca mergi poti sa iei ceva si ei spun ca e de calitate si ajungi acasa si te trezesti ca este defect
sunt multe situatii in care poti fi mintit, pacalit
dar cert e ca adevarul ne scoate de cele mai multe ori din incurcaturi si ne scuteste de pacate

Cristi si Nicoleta, nu era vorba ca in loc sa spui adevarul sa minti, ci sa stii cum sa abordezi problema, sa ai acea diplomatie cu care sa nu ranesti. Cu alte cuvinte, sa nu aruncam cuvinte grele doar sub pretextul ca suntem sinceri!

[alynnna]

În prealabil postat de cristiboss56

Deci la proba teoritica stam bine pe cand la cea practica , dezastru general ! Cam ai dreptate, de curand o foarte "credincioasa"si ce zicea ca-i pe deasupra si preoteasa, la teorie era de nota 10 si iubitoare tare de crediinta, dar cand veni o proba a adevarului in discutia ce-o purtam, iesi la suprafata o colcaiala de minciuni ce rabufnira intr un miros insuportabil. Nu intru momentan in detalii, dar este vorba de cineva ce viziteaza acest forum si care mai scrie asa intr o doara dou trei cuvinte la o luna. Asa ca Stefane sa o ti in minciuna non stop pentru a nu deranja vreodat. Teoria e teorie, in practica ne adaptam curentului la moda :MINCIUNA CRASA !

Nu te supara cristiboss dar, a discuta la randul tau ceea ce unul din incredere poate ti-a spus despre viata sa, la fel de urat este in fata Lui. Vai de cel prin care vine sminteala! Mai bine sa isi lege o piatra de gat si sa se arunce in mare.:| :)

[George.m]

Mintind, ne asemanam parintelui minciunii, diavolului. El, de la inceput, a fost ucigator de oameni si nu a stat intru adevar, pentru ca nu este adevar intru el. Cand graieste minciuna, graieste dintru ale sale, caci este mincinos si tatal minciunii (In. 8,44).

Dupa cum marturiseste Parintele Arhimandrit Sofronie, Sfantului Siluan Athonitul i se aratau demonii si chiar vorbea cu ei, precum ar fi vorbit cu niste oameni. Aceia ii spuneau uneori ca nu se va mantui, intrucat e foarte pacatos; iar alteori ii sopteau contrariul, cum ca deja e mantuit, ca a dobandit o inalta masura duhovniceasca.

"Intr-o zi - spune Parintele Sofronie - Sfantul Siluan a intrebat un demon: De ce va contraziceti asa: intr-o zi spuneti ca sunt un sfant, alta data ca nu ma voi mantui? Pe un ton batjocoritor, demonul i-a raspuns: Noi niciodata nu spunem adevarul".