Diavolul care s-a transformat in inger de lumina

[camian]

În prealabil postat de georgeval

Sunt de acord cu cele afirmate de tine. Sfantul Ioan Damaschin spune ca pentru demoni nu exista posibilitatea mantuirii, caderea lor fiind iremediabila "ceea ce este moartea pentru om este caderea pentru demoni" (Dogmatica). Probabil din "povestioara " respectiva trebuie sa intelegem "posibilitatea" mantuirii demonilor daca se vor smerii, pentru ca acelasi Sfant Parinte afirma: "Dumnezeu ofera si diavolului,pururea, cele bune. Dar acesta nu voieste sa le primeasca"

Sunt foarte inversunata pe acest subiect si nu am sa accept nici macar probablitatea pentru ca adusa in spatiul compromisului ea se face o treapta mica spre certitudine. Dracii sunt spirite iremediabil cazute. Ii urasc cu inversunare pe oameni. Sunt lasi, mincinosi,insidiosi, ataca miseleste si apoi se retrag in defensiva si-l blameaza pe Dumnezeu. Daca nu ar fi forta lui Dumnezeu care sa-i tina in frau cu siguranta ar distruge tot ce a creat El. Intra in oameni si hulesc prin ei, ca sa te faca sa-ti urasti semenii. Un sfant spunea ca cine se razboieste cu oamenii petrece cu dracii si invers. Nu exista nici cea mai mica probabilitate ca aceste spirite pervertite sa se mantuiasca.

Satanistii se pot mantui, daca au curajul sa se desprinda din robia vrajmasului si sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, dar satana niciodata nu va mai fi un inger bun.

[camian]

De ce nu poti argumenta logic cu diavolul? Pai pentru ca e mai rafinat in gandire decit tine. Iti vine cu teza, antiteza, si sinteza toate impecabil demonstrate si sustinute logic. Dar prin credinta poti sa-l invingi pentru ca sti ca Adevarul e dincolo de argumentul rational.

Ratiunea umana e limitata si fractionata, poate face o sinteza intre polaritati, solida si stabila- dar asta doar pina la descoperirea unui nou element care poate sa darame toata sandramaua ...iar mintea trebuie sa faca demersul de la capat. Cind Adevarul e revelat prin Duhul sfant sufletul il primeste dintr-o rasuflare, in timp ce ratiunea isi realizeaza propria inutilitate. Cealalta cale de cunoastere a Adevarului, este prin traditia patristica, si Biserica, pe care fortele intunericului incearca din rasputeri sa le bagatelizeze.

[ortodox4life]

Of,cat de simpla de inteles si frumoasa este aceasta pilda.De ce credeti voi ca demonii nu se pot mantui?Cuviosul Paisie Aghioritul se ruga si pentru demoni,pentru mantuirea lor.Sau Sfantul Arsenie Boca spunea ca dragostea pe care o are Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos este mai mare decat dragostea pe care o are cel mai mare sfant fata de Dumnezeu.Daca ati cunoaste cu adevarat cum iubeste Dumnezeu ati putea intelege aceasta povestioara.Sau ca Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului ci indreptarea lui.Demonii nu se pot mantui pentru ca nu au smerenia sa zica "iarta-ma" Lui Dumnezeu.Toti demonii sunt mandri si nu pot sa ceara iertare dar prin aceasta pilda Dumnezeu si-a aratat slava Sa,puterea Lui de a ierta fie si pe demoni daca se pocaiesc.Aceasta pilda a fost data catre toti cei care cred ca Dumnezeu nu-i mai poate ierta,cei cazuti in deznadejdie,cum a fost Iuda si s-a sinucis.Prin aceasta pilda s-a aratat ca Dumnezeu poate ierta si pe cel mai mare pacatos,daca se caiste cu adevarat,chair si pe demon asa rupand orice indoaiala a celor care cred ca Dumnezeu nu-i mai poate ierta.Va sfatuiesc cu caldura sa aveti mare credinta in cuvintele Parintelui Cleopa si sa numai analizati dupa mintea voastra ceea ce nu intelegeti,Doamne ajuta!

[camian]

..Sau de ce omul nu trebuie sa argumenteze cu diavolul. Pentru ca logica diavolului e pervertita. In timp ce ratiunea umana face demersuri oneste spre descoperirea adevarului, dracul isi construieste argumentele din elemente pervertite-adevar amestecat cu minciuna. Omul care vrea sa descopere adevarul are o repulsie innascuta in a trata cu dracul. Adevarul aduce libertate. Dracul prin natura lui este un rob-rob al rebeliunii, al urii, al minciunii. S-a desprins de Dumnezeu ca sa fie liber si a ajuns rob, dracul e cazut ireversibil din Adevar.

Oamenii deprinsi cu manipularea semenilor sunt constienti ca sensul adevarului la ei este pervertit, si sufera de aceasta boala launtrica dar refuza vindecarea pentru ca au o sete de putere care-i mai mare decit iubirea adevarului. Acesti oameni se fac curelele de transmisie ale minciunilor diavolesti. Am o viziune mecanicista primitiva poate despre relatia omului cu dracul pentru ca sunt convinsa ca atunci cind intra in aceasta relatie, liberul lui arbitru este anihilat si omul se robotizeaza. Nu am chef de eschibitionism filozofic pe tema asta. Omul manipulator indura initieri cumplite prin care tocmai asta se intampla, liberul arbitru este arestat, incarcerat, schinjuit, obligat sa se supuna altei vointe, de aici vine in mare parte si ura fata de semeni, dorinta inconstienta de a raspunde cu aceeasi moneda; dar pentru ca nu are curaj sa se dezrobeasca din puterea care-l robeste, intoarce moneda spre aproapele lui.

Sa nu fim navi! Adevarul nu poate fi pervertit. El exista si mantuirea este calea spre Dumnezeu care este singura sursa adevarului si a libertatii. Hristos a trebuit sa indure moartea pe cruce pentru ca noi sa fim ridicati din robia minciunii. Hristos a murit si a Inviat si a rasturnat stapinirea demonilor asupra oamenilor. Nu mai suntem robi, suntem liberi in Hristos. Oricine cauta alta libertate este rob al minciunii.

[camian]

În prealabil postat de ortodox4life

Of,cat de simpla de inteles si frumoasa este aceasta pilda.De ce credeti voi ca demonii nu se pot mantui?Cuviosul Paisie Aghioritul se ruga si pentru demoni,pentru mantuirea lor.Sau Sfantul Arsenie Boca spunea ca dragostea pe care o are Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos este mai mare decat dragostea pe care o are cel mai mare sfant fata de Dumnezeu.Daca ati cunoaste cu adevarat cum iubeste Dumnezeu ati putea intelege aceasta povestioara.Sau ca Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului ci indreptarea lui.Demonii nu se pot mantui pentru ca nu au smerenia sa zica "iarta-ma" Lui Dumnezeu.Toti demonii sunt mandri si nu pot sa ceara iertare dar prin aceasta pilda Dumnezeu si-a aratat slava Sa,puterea Lui de a ierta fie si pe demoni daca se pocaiesc.Aceasta pilda a fost data catre toti cei care cred ca Dumnezeu nu-i mai poate ierta,cei cazuti in deznadejdie,cum a fost Iuda si s-a sinucis.Prin aceasta pilda s-a aratat ca Dumnezeu poate ierta si pe cel mai mare pacatos,daca se caiste cu adevarat,chair si pe demon asa rupand orice indoaiala a celor care cred ca Dumnezeu nu-i mai poate ierta.Va sfatuiesc cu caldura sa aveti mare credinta in cuvintele Parintelui Cleopa si sa numai analizati dupa mintea voastra ceea ce nu intelegeti,Doamne ajuta!

Am incredere in parinte, si la o citire mai atenta cred si eu ca si tine ca povestioara este despre putera smereniei si nu despre mantuirea dracilor. Parintii cu o viata curata, cum era parintele Cleopa sunt oameni prin care vorbeste duhul sfant. Dar mai stiu insa ca exista o manipulare inversunata si un efort de compromitere a credintei crestine. Povestioare ca acestea, rasucite si rastalmacite pot fi aliniate la ereziile vremii ca sa fim dusi in eroare. De aceea cred ca a trage concluzia ca dracul poate fi mantuit dezminte tot sensul parabolei.

[georgeval]

În prealabil postat de camian

Am incredere in parinte, si la o citire mai atenta cred si eu ca si tine ca povestioara este despre putera smereniei si nu despre mantuirea dracilor. Parintii cu o viata curata, cum era parintele Cleopa sunt oameni prin care vorbeste duhul sfant. Dar mai stiu insa ca exista o manipulare inversunata si un efort de compromitere a credintei crestine. Povestioare ca acestea, rasucite si rastalmacite pot fi aliniate la ereziile vremii ca sa fim dusi in eroare. De aceea cred ca a trage concluzia ca dracul poate fi mantuit dezminte tot sensul parabolei.

Sunt de acord. Cand m-am referit la posibilitate am avut in vedere afirmatia Sfantului Ioan Damaschin: "Dumnezeu ofera si diavolului,pururea, cele bune. Dar acesta nu voieste sa le primeasca".
Nu trebuie sa uitam ca avem datoria de a iubi intreaga faptura a lui Dumnezeu, Sfantu Isaac Sirul amintea de iubirea si fata de demoni.

[camian]

În prealabil postat de georgeval

Sunt de acord. Cand m-am referit la posibilitate am avut in vedere afirmatia Sfantului Ioan Damaschin: "Dumnezeu ofera si diavolului,pururea, cele bune. Dar acesta nu voieste sa le primeasca".
Nu trebuie sa uitam ca avem datoria de a iubi intreaga faptura a lui Dumnezeu, Sfantu Isaac Sirul amintea de iubirea si fata de demoni.

spalarea creierului (continuare)
..Sau de ce omul nu trebuie sa argumenteze cu diavolul. Pentru ca logica diavolului e pervertita. In timp ce ratiunea umana face demersuri oneste spre descoperirea adevarului, dracul isi construieste argumentele din elemente pervertite-adevar amestecat cu minciuna. Omul care vrea sa descopere adevarul are o repulsie innascuta in a trata cu dracul. Adevarul aduce libertate. Dracul prin natura lui este un rob-rob al rebeliunii, al urii, al minciunii. S-a desprins de Dumnezeu ca sa fie liber si a ajuns rob, dracul e cazut ireversibil din Adevar.

Oamenii deprinsi cu manipularea semenilor sunt constienti ca sensul adevarului la ei este pervertit, si sufera de aceasta boala launtrica dar refuza vindecarea pentru ca au o sete de putere care-i mai mare decit iubirea adevarului. Acesti oameni se fac curelele de transmisie ale minciunilor diavolesti. Am o viziune mecanicista primitiva poate despre relatia omului cu dracul pentru ca sunt convinsa ca atunci cind intra in aceasta relatie, liberul lui arbitru este anihilat si omul se robotizeaza. Nu am chef de eschibitionism filozofic pe tema asta. Omul manipulator indura initieri cumplite prin care tocmai asta se intampla, liberul arbitru este arestat, incarcerat, schinjuit, obligat sa se supuna altei vointe, de aici vine in mare parte si ura fata de semeni, dorinta inconstienta de a raspunde cu aceeasi moneda; dar pentru ca nu are curaj sa se dezrobeasca din puterea care-l robeste, intoarce moneda spre aproapele lui.

Sa nu fim navi! Adevarul nu poate fi pervertit. El exista si mantuirea este calea spre Dumnezeu care este singura sursa adevarului si a libertatii. Hristos a trebuit sa indure moartea pe cruce pentru ca noi sa fim ridicati din robia minciunii. Hristos a murit si a Inviat si a rasturnat stapinirea demonilor asupra oamenilor. Nu mai suntem robi, suntem liberi in Hristos. Oricine cauta alta libertate este rob al minciunii.

[camian]

Ingerii rai, sau demonii, sunt fiinte personale si reale, ca si ingerii buni. La inceput au fost ingeri buni, dar folosindu-se rau de libertatea lor, si razvratindu-se impotriva lui Dumnezeu, din mandrie, au fost izgoniti din cer.

Numarul lor este foarte mare. Unii dintre demoni sunt in iad, altii pe pamant, unde ispitesc pe oameni, si altii sunt in vazduh.

Despre acestia, Sf. Antonie cel Mare, care avea capacitatea duhovniceasca de ai vedea, spune ca "roiesc in jurul nostru ca pasarile prin aer".

Demonii se mai numesc diavoli, draci, duhuri rele etc. Capetenia lor este Lucifer sau Satan.

Nici lumea demonica nu este o lume haotica, ci foarte bine organizata. Dar numai in scopuri rele, caci demonii nu mai sunt capabili de lucruri bune.

Caderea lor a fost inainte de facerea omului, deoarece Adam a cazut din ascultare prin ispitirea lui Satan. "Voi sunteti fii ai diavolului, le zice Mantuitorul fariseilor, acela de la inceput a fost ucigator de oameni si in adevar n-a stat" (Ioan 8,44).

Ei au si acum firea ingereasca, dar sunt lipsiti de har. Demonii "cred in Dumnezeu si se cutremura" (Iacov 2,19) , dar nu-l mai pot iubi.

Demonii au mare inrudire cu nalucirea sau imaginatia pacatoasa, cu pofta irationala si cu mania dobitoceasca.

Cu aceastea ispitesc apoi si ei pe oameni. Sfantul Petru arata ca "diavolul umbla ca un leu racnind, cautand pe cine sa inghita" (I Petru 5,8) . Iar Sfantul Teofan Zavoratul spune: "Una din viclenele curse ale vrajmasului este sa se ascunda pe sine, adica sa-l incredinteze pe pacatos ca el nu exista, in urma carui fapt el face ce vrea in sufletul pacatos".

Diavolul nu e, deci, cum au afirmat unii, o iluzie a timpurilor vechi si intunecate, sau o reprezentare sau o personificare sensibila a raului care izvoraste din om, ci are o existenta reala si incontestabila.

Noul Testament vorbeste foarte des de actiunea raufacatoare a demonilor asupra oamenilor. De aceea Mantuitorul a luptat tot timpul cu ei, izgonind duhurile rele din demonizati si limitandu-le actiunea prin puterea crucii.

Demonii stapanesc pe oameni prin tot felul de patimi, si duc o sustinuta actiune de a-i indeparta de Biserica si de citirea cartilor sfinte. Puterea lor nu trebuie supraevaluata, dar nici neglijata. Fara ajutorul lui Dumnezeu, omul nu le poate sta impotriva.

Faptul ca insusi Satan a fost inselat de Satana, in rai fiind, arata ca lupta noastra cu vrajmasii nevazuti este o realitate spirituala extrem de dificila si actuala.

In acest context, un rol foarte negativ il are dracuitul . Si nu putine sunt cazurile cand s-a descoperit ca lucrurile date diavolului prin cuvant, trec in mod real, dar nevazut, sub stapanirea acestuia.

Fiind fiinte spirituale si rationale, demonii poseda o incredibila putere de amagire, influentand, mai ales, imaginatia si gandurile omului. Genialul scriitor-psiholog Dostoievski, descriind in romanul Fratii Karamazov, cosmarul lui Igor Karamazov dupa uciderea de catre Smerdeakov a tatalui sau Fiodor Karamazov, vorbeste de aparitia unui "musafir nedorit" ce i-a intensificat mustrarile de constiinta pana la nebunie. "Musafirul nedorit", care este zugravit ca o fiinta reala, independenta de persoana lui Ivan Karamazov, ii spune la un moment dat acestuia: "Desi sunt halucinatia ta, dar, ca intr-un cosmar, eu iti spun lucruri originale, care nu ti-au venit pana acum in minte, asa incat ele nu mai repeta deloc gandurile tale".

Demonii au un mare volum de cunostinte din toate domeniile, deci si cunostinte religioase, stiu Sfanta Scriptura si multe alte carti pe de rost, cunosc si pot vorbi in toate dialectele pamantului si pot reproduce cu lux de amanunte toate momentele din viata noastra, a stramosilor nostrii, precum si din istoria lumii.

Din acestea putem intelege capacitatea lor de a se folosi de tot felul de evenimente si oameni din trecut, in vederea alimentarii unor practici oculte, ca necromantia, spiritismul, etc., sau a unor teorii, dezastruoase din punct de vedere spiritual, precum este cea a reincarnarii.

Lucrarea lor malefica a insotit lumea inca de la creatie. Astazi demoni isi fac simtita prezenta in diverse cazuri de demonizari, crime, practici oculte, miscari sectare, etc.

Cele mai multe manifestari demonice din zilele noastre sunt trecute la rubrica "fenomene paranormale" si sunt privite de multi oameni fara nici un discernamant. Una din consecintele negative ale secularizarii vietii religioase a fost si aceea ca omul modern a pierdut intelegerea si urma dusmanului sau necrutator, adica a pierdut capacitatea de a mai surprinde amagirile demonice si de a mai lupta cu ele.

Sfintii, insa, tocmai aici isi concentrau toate energiile lor duhovnicesti si, ajutati de harul dumnezeiesc, biruiau ispitele si amagirile demonice.

De aceea, vietile sfintilor ne ofera, pe de o parte, tabloul celor mai inalte trairi crestine care se impleteau cu lucrarea directa si de multe ori vazuta a ingerilor, iar pe de alta parte, imaginea celor mai grozave incrancenari si sfasieri sufletesti, cauzate de atacurile necrutatoare ale demonilor.

Dar prin harul lui Dumnezeu sfintii au biruit si numai asa au ajuns ei la masura frumusetii si demnitatii omului "gandit" de Dumnezeu in planul Sau providential.

scris de parintele Vasile Sorescu si postat la http://www.razboiulnevazut.org/articol.php?art=32

[camian]

Ingerii rai, sau demonii, sunt fiinte personale si reale, ca si ingerii buni. La inceput au fost ingeri buni, dar folosindu-se rau de libertatea lor, si razvratindu-se impotriva lui Dumnezeu, din mandrie, au fost izgoniti din cer.

Numarul lor este foarte mare. Unii dintre demoni sunt in iad, altii pe pamant, unde ispitesc pe oameni, si altii sunt in vazduh.

Despre acestia, Sf. Antonie cel Mare, care avea capacitatea duhovniceasca de ai vedea, spune ca "roiesc in jurul nostru ca pasarile prin aer".

Demonii se mai numesc diavoli, draci, duhuri rele etc. Capetenia lor este Lucifer sau Satan.

Nici lumea demonica nu este o lume haotica, ci foarte bine organizata. Dar numai in scopuri rele, caci demonii nu mai sunt capabili de lucruri bune.

Caderea lor a fost inainte de facerea omului, deoarece Adam a cazut din ascultare prin ispitirea lui Satan. "Voi sunteti fii ai diavolului, le zice Mantuitorul fariseilor, acela de la inceput a fost ucigator de oameni si in adevar n-a stat" (Ioan 8,44).

Ei au si acum firea ingereasca, dar sunt lipsiti de har. Demonii "cred in Dumnezeu si se cutremura" (Iacov 2,19) , dar nu-l mai pot iubi.

Demonii au mare inrudire cu nalucirea sau imaginatia pacatoasa, cu pofta irationala si cu mania dobitoceasca.

Cu aceastea ispitesc apoi si ei pe oameni. Sfantul Petru arata ca "diavolul umbla ca un leu racnind, cautand pe cine sa inghita" (I Petru 5,8) . Iar Sfantul Teofan Zavoratul spune: "Una din viclenele curse ale vrajmasului este sa se ascunda pe sine, adica sa-l incredinteze pe pacatos ca el nu exista, in urma carui fapt el face ce vrea in sufletul pacatos".

Diavolul nu e, deci, cum au afirmat unii, o iluzie a timpurilor vechi si intunecate, sau o reprezentare sau o personificare sensibila a raului care izvoraste din om, ci are o existenta reala si incontestabila.

Noul Testament vorbeste foarte des de actiunea raufacatoare a demonilor asupra oamenilor. De aceea Mantuitorul a luptat tot timpul cu ei, izgonind duhurile rele din demonizati si limitandu-le actiunea prin puterea crucii.

Demonii stapanesc pe oameni prin tot felul de patimi, si duc o sustinuta actiune de a-i indeparta de Biserica si de citirea cartilor sfinte. Puterea lor nu trebuie supraevaluata, dar nici neglijata. Fara ajutorul lui Dumnezeu, omul nu le poate sta impotriva.

Faptul ca insusi Adam a fost inselat de Satana, in rai fiind, arata ca lupta noastra cu vrajmasii nevazuti este o realitate spirituala extrem de dificila si actuala.

In acest context, un rol foarte negativ il are dracuitul . Si nu putine sunt cazurile cand s-a descoperit ca lucrurile date diavolului prin cuvant, trec in mod real, dar nevazut, sub stapanirea acestuia.

Fiind fiinte spirituale si rationale, demonii poseda o incredibila putere de amagire, influentand, mai ales, imaginatia si gandurile omului. Genialul scriitor-psiholog Dostoievski, descriind in romanul Fratii Karamazov, cosmarul lui Igor Karamazov dupa uciderea de catre Smerdeakov a tatalui sau Fiodor Karamazov, vorbeste de aparitia unui "musafir nedorit" ce i-a intensificat mustrarile de constiinta pana la nebunie. "Musafirul nedorit", care este zugravit ca o fiinta reala, independenta de persoana lui Ivan Karamazov, ii spune la un moment dat acestuia: "Desi sunt halucinatia ta, dar, ca intr-un cosmar, eu iti spun lucruri originale, care nu ti-au venit pana acum in minte, asa incat ele nu mai repeta deloc gandurile tale".

Demonii au un mare volum de cunostinte din toate domeniile, deci si cunostinte religioase, stiu Sfanta Scriptura si multe alte carti pe de rost, cunosc si pot vorbi in toate dialectele pamantului si pot reproduce cu lux de amanunte toate momentele din viata noastra, a stramosilor nostrii, precum si din istoria lumii.

Din acestea putem intelege capacitatea lor de a se folosi de tot felul de evenimente si oameni din trecut, in vederea alimentarii unor practici oculte, ca necromantia, spiritismul, etc., sau a unor teorii, dezastruoase din punct de vedere spiritual, precum este cea a reincarnarii.

Lucrarea lor malefica a insotit lumea inca de la creatie. Astazi demoni isi fac simtita prezenta in diverse cazuri de demonizari, crime, practici oculte, miscari sectare, etc.

Cele mai multe manifestari demonice din zilele noastre sunt trecute la rubrica "fenomene paranormale" si sunt privite de multi oameni fara nici un discernamant. Una din consecintele negative ale secularizarii vietii religioase a fost si aceea ca omul modern a pierdut intelegerea si urma dusmanului sau necrutator, adica a pierdut capacitatea de a mai surprinde amagirile demonice si de a mai lupta cu ele.

Sfintii, insa, tocmai aici isi concentrau toate energiile lor duhovnicesti si, ajutati de harul dumnezeiesc, biruiau ispitele si amagirile demonice.

De aceea, vietile sfintilor ne ofera, pe de o parte, tabloul celor mai inalte trairi crestine care se impleteau cu lucrarea directa si de multe ori vazuta a ingerilor, iar pe de alta parte, imaginea celor mai grozave incrancenari si sfasieri sufletesti, cauzate de atacurile necrutatoare ale demonilor.

Dar prin harul lui Dumnezeu sfintii au biruit si numai asa au ajuns ei la masura frumusetii si demnitatii omului "gandit" de Dumnezeu in planul Sau providential.

scris de parintele Vasile Sorescu si postat la http://www.razboiulnevazut.org/articol.php?art=32