Bucuria Craciunului!...

[silverstar]

[COLOR=#008000]LEGENDA BRADULUI [/COLOR]

[COLOR=#008000]Demult, tare demult, când picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai [/COLOR]
[COLOR=#008000]păşeau pe acest pământ, s-a iscat din senin o furtună, cum nu se mai [/COLOR]
[COLOR=#008000]pomenise. Grindina era cât oul de porumbel, vântul smulgea pietrele din [/COLOR]
[COLOR=#008000]loc, iar cerul se întunecase ca la venirea nopţii, măcar că era miez de [/COLOR]
[COLOR=#008000]zi. Iisus Hristos şi Sfântul Petre tocmai se aflau atunci pe drum, la [/COLOR]
[COLOR=#008000]marginea unei păduri şi au cerut adăpost copacilor, care însă se [/COLOR]
[COLOR=#008000]ascundeau, care mai de care mai zgribuliţi şi mai înfricoşaţi. Mândrii stejari [/COLOR]
[COLOR=#008000]şi fagi nu au vrut să-i primească la adăpostul lor, pentru că abia îşi [/COLOR]
[COLOR=#008000]puteau păzi frunzişul bogat de urgia cerurilor - unde să-i mai [/COLOR]
[COLOR=#008000]adăpostească şi pe cei doi călători? Merii şi perii au spus că trebuie să-şi [/COLOR]
[COLOR=#008000]apere fructele, sălciile şi plopii s-au făcut că nu-i bagă în seamă şi au [/COLOR]
[COLOR=#008000]tăcut. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Dintre toţi, doar bradul s-a învoit să le ofere adăpost. El a [/COLOR]
[COLOR=#008000]spus: "Fructe mândre pe care să le apăr nu am, frunzişul meu e făcut din [/COLOR]
[COLOR=#008000]ace ascuţite care nu se tem de grindină, oamenii mă ocolesc şi mă [/COLOR]
[COLOR=#008000]socotesc nefolositor, dar dacă vreţi să-mi cinstiţi acoperământul cu prezenţa [/COLOR]
[COLOR=#008000]voastră, eu vă voi primi cum voi şti mai bine şi am să învelesc [/COLOR]
[COLOR=#008000]trupurile voastre cu ramurile mele dese." Zis şi făcut. Domnul Iisus şi Petre [/COLOR]
[COLOR=#008000]au fost păziţi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a răsărit din nou, mândru pe [/COLOR]
[COLOR=#008000]cer. Atunci, ieşind din adăpostul cetinei, Iisus cuvântă astfel către [/COLOR]
[COLOR=#008000]brad: "Dintre toţi copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar [/COLOR]
[COLOR=#008000]eu, prin voia Tatălui Meu, te voi răsplăti. Fie ca de azi înainte, iarna, [/COLOR]
[COLOR=#008000]tu să nu-ţi mai lepezi frunzişul ca ceilalţi copaci, ci să-l păstrezi [/COLOR]
[COLOR=#008000]veşnic. Apoi, fie ca acele tale înţepătoare să capete o mireasmă care [/COLOR]
[COLOR=#008000]să-i bucure pe oameni, să le dea putere şi să le vindece bolile, astfel [/COLOR]
[COLOR=#008000]încât ei să te preţuiască cum se cuvine. Cât despre lipsa ta de rod, fie [/COLOR]
[COLOR=#008000]ca în miez de iarnă, când toate fructele pământului se vor fi terminat, [/COLOR]
[COLOR=#008000]oamenii să te împodobească şi să pună pe ramurile tale toate [/COLOR]
[COLOR=#008000]bunătăţile, iar atunci când se vor strânge în jurul tău, ei să se gândească la [/COLOR]
[COLOR=#008000]Mine, pentru că tu eşti copacul cel mai drag Mie." Numai ce zise [/COLOR]
[COLOR=#008000]acestea şi Cel Sfânt dispăru, împreună cu Petre, într-o geană de lumină. [/COLOR]
[COLOR=#008000]A rămas în pădure însă bradul cel falnic, cu darurile sale [/COLOR]
[COLOR=#008000]nemuritoare, precum şi această poveste murmurată de frunzişul copacilor, [/COLOR]
[COLOR=#008000]înfioraţi de minunea dumnezeiască.[/COLOR]