Cum se impaca serviciul militar cu credinta?

În prealabil postat de ory

Georgepacuraru, stiu ca nu este neaparat de folos, dar daca ai o problema cu gramatica in ceea ce priveste folosirea cratimei, te rog sa spui si sa primesti oarece ajutor, nu de alta, dar detii ceva echilibru in exprimare, iar lipsa aproape totala a cratimei o subestimeaza cumva ...Scuze !

ory eu am avut o boala cand eram mic si inteleg mai gru unele chestii,ma si probleme de exprimare adica in mintea mea eu stiu ce vreau sa spun dar cand scriu la tastaruta ies cuvintele gresit.eu am mai scris pe alte forumuri si lumea sa obisnuit cu mine ca sunt mai prost.

[ory]

Multumesc ! Am priceput !
Dar,sa stii ca nu este nimeni prost, ca toate se invata...de aceia am apelat la ingaduinta celor care pot sa te sprijine. Sper ca nu te-ai smerit doar asa, ca sa-mi dai o lectie de "aroganta " fata de tendinta mea . Ok ?!
Oricum, ai fost mai mult decat explicit, daca tot veni vorba de armata, ma gandeam si ceva la disciplina care o caracterizeaza...respectiv cea care tine de tastatura din fata noastra . Toti gresim, ne grabim, ne hazardam, ne multumim cu putin...dar este cu totul altceva cand , pur si simplu nu stii, atunci este mai usor, fiindca se invata .

În prealabil postat de moshu

-faptul ca trebuie sa lovesti uneori intr-un seaman de al tau, fara mila, fara sa te gandesti, fara sa simti; trebuie sa strigi la el, sa il sudui, sa il certi, si sa te comporti mizerabil cu el
-trebuie sa injuri; toti colegii sunt baieti, si daca nu te iei in gura cu ei, ajungi de rasul lor si de bataia lor de joc, iar asta e si mai rau, pentru ca desi normal ar trebui sa tii in tine, la urma urmei tot izbucnesti; asa ca e mai bine sa eviti asta, si ai evitat si glumele lor nesarate; esti pe aceeasi treapta cu ei si gata
-in multe dintre unitatile militare izolate se bea si se fura legume de pe campurile civile vecine
-iarasi nu am vazut, dar am auzit ca se aduceau pe vremuri traseiste, tot prin unitatile izolate

Cred ca ar trebui sa fie clar pentru toata lumea cat de crestina este meseria asta de "aparator al patriei".

[mihailt]

Ei ce am scris mai inainte nu e foarte corect in totalitate.
Militarul trebuie sa fie omul lui Dumnezeu,sa nu asupreasca oamenii pe nedrept,si sa umble dupa legea lui Dumnezeu.
Daca esti militar NATO e mai complicat ca NATO nu a dus razboaie in totalitate drepte.
De exemplu care a fost rostul sa se bombardeze in Iugoslavia obiective civile?
Care a fost rostul ca in Irak sa fie bombardate obiective civile?

La Rusia sa fii militar iar nu e prea e bine,ca s-a pornit un razboi nedrept impotriva Georgiei.
Cu ajutorul lui Dumnezeu poti sa fii militar si sa te comporti in asa fel incat sa limitezi raul.

Da sunt si locuri unde poti sa fii militar crestin.Asa daca lupti pentru apararea tarii,impotriva unui razboi de cucerire,daca aperi sarmanii,populatia civila de agresiunile celor inselati de duhuri rele etc.
De exemplu sa fii militar in trupele ONU de mentinere a pacii,asta mi se pare intr-adevar o profesie crestineasca.Banuiesc ca mai sunt si alte locuri unde poti sa fii militar crestin cu adevarat precum Sfantul Dimitrie pentru mentinerea pacii.

[moshu]

În prealabil postat de adimirea

Cred ca ar trebui sa fie clar pentru toata lumea cat de crestina este meseria asta de "aparator al patriei".

hmm... vb in necunostiinta de cauza. si mai si judeci pe altii.

În prealabil postat de moshu

hmm... vb in necunostiinta de cauza. si mai si judeci pe altii.

Am editat de 6 ori probabil mesajul asta. Cumva ma simt aiurea sa scriu aici pe forum. Am reactionat insa la ce ai scris tu, despre meseria asta.
Poate ma insel dar cel putin eu consider incompatibile injuratul [ pacat impotriva Duhului Sfant, care pleaca instant de la tine ], jucatul de carti pe bani, batutul, "alfa masculi", desfraul.. si toate celelalte enumerate de tine mai inainte cu credinta.

Insa ce stiu eu. Cel mai bine pentru mine ar fi sa NU mai postez nimic aici ca nu imi face bine, inevitabil ajung sa judec oameni.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de sophia

Ma intreb cateodata cum fac tinerii care trebuie sa mearga la armata, sau chiar pe front mai nou.
Cum fac cand stiu ca poate vor trebui sa traga in oameni, sa lupte impotriva altei religii (inclusiv cu civilii?
Si cum era inainte? Aveati sufletul impacat, il stiati pe Dumnezeu de acord cu ceea ce faceti?
Nu stiu, mi se pare ca studentii la teologie nu faceau armata. Nici calugarii.
Astazi cum este? Mai este obligatorie armata in tara? sau se face serviciu civil in loc?

Ma intreb si cu femeile care azi iar se duc (o vreme se desfiintase armata pentru femei) in armata sau politie. Se impaca asta cu credinta, cu Dumenzeu, cu familia si copiii? De ce o fac totusi?

Biserica ortodoxa are o mare traditie de mucenici, marturisitori si cuviosi din rindul militarilor. Chiar sfintul care este pomenit astazi , sf. Polieuct , a fost tot militar.Sfintii mari mucenici sunt prin excelenta militari de grade diferite : de la generali (sf. M.Mc. Dimitrie, Gheorghe, etc )si mergind pina la tironi , adica recruti, precum sf. Teodor Tiron.
In totdeauna studentii la teologie au facut armata, cu modificarea de dupa revolutie cind personalul ordinat si studentii la teologie nu au mai avut obligatia (doar daca vroiau)sa faca stagiul militar . Inainte de revolutie nu te primea sa intri in minastire pina nu aveai toate obligatiile sociale indeplinite : scoala minima obligatorie, sa fi major, sa ai armata facuta, etc.
Starea de a fi militar nu are nimic incompatibil deocandata d.p.v. al doctrinei militare nationale, cu faptul de a fi un adevarat marturisitor al lui Hristos. Stim din prelegerile parintelui Cleopa ca D.zeu a rinduit fiecarui neam cite un arhanghel (de 7 arhangheli numiti stim deja dar mai sunt, sunt o ceata de mari voievozi) aparator si ocirmuitor. Stim deasemenea din rugaciunile particulare cit si cele de obste ale bisericii ca aceasta se roaga sa fim feriti de razboiul dintre noi si de ,,venirea altor neamuri asupra noastra" caz in care trebuie sa te aperi tragind cu arma si omorind. Spunea un frate ca ,,ostasul lui Hristos se lasa omorit" dar eu cunosc o asemenea afirmatie ca fiind una f. subtire, greu de patruns si greu de explicat intro singura forma. Stiu insa cuvintarile lui Stefan cel mare si sfint in fata sfatului tarii (din ,,Apus de soare ")ca atunci cind vrasmasul navaleste peste tine si te trece prin sabie , omorindu-ti copii, necinstindu-ti maica si copilele si nevasta , cind te fura, iti profaneaza si necinsteste bisericile si odoarele sfinte (moastele, sfintele vase, evanghelia, etc) te ia in robie si te obliga sa treci la paginism (invatindu-te sa te inchini astfel satanei si sa-i slujesti ei !)si care te mai supune si la alte multe dureri, atunci...scoti sabia si crucea si pornesti sa-i stai inainte cu tarie si credinta . Iar rostul lui D.zeu este sa implineasca dreptatea dupa a Lui judecati nepatrunse.
Eu insumi am fost ofiter vreme de 23 de ani si nu am trait nici o incompatibilitate teoretica sau practica vis-a-vis de calitatea mea profesionala.
Desi serviciul militar astazi este voluntar exista ordine si dispozitii prin care se asigura dreptul la asistenta religioasa indiferent de cult cit si la libera manifestare a credintei fara a se face nici cel mai mic gest de prozelitism.
Faptul ca femeile isi aleg astazi ca profesie aceea de a fi militar este la fel de uimitor , pt. mine, ca si cel de a fi politiste, minerite, agent de paza, spioane, parasutiste, pilot de formula sau de avioane, Karatiste, judocane, boxerite, fotbaliste,politiciene,marinarite, alpiniste,macaragiste, buldozeriste,scafandrii,motocicliste,episcopite si preotese,neurochirurgi,mecanici de locomotive,pilot pe elicopter,etc, etc. Nu erxista nici un impediment teoretic pt. asa ceva dar exista tot restul de alte impedimente pt. o viata normala in Hristos. Asta este parerea mea !

[sophia]

@Zaharia_2009 - eu am alte informatii.

Off topic: Mai intai am inteles ca esti si medic si teolog? Teolog as crede, dar medic? cand esti asa de departe de oameni?

On topic:
1. Inainte de revolutie, eu stiu ca cei ce mergeau la teologie nu faceau armata si de aceea se si duceau multi spre teologie.
Erau probleme si suferinte mari cu armata pe vremea aceea.
Acum e bine ca s-a scos obligativitatea.
Nu stiu dupa revolutie cum a fost.
Am auzit si unele informatii cum ca totusi se facea inainte armata si la teologie. Nu stiu unde este adevarul.
2. Am gasit si un canon (voi vorbiti mereu de ele si ma tot puneti si atunci le-am luat si eu la rand si am sa vi le servesc unde este cazul.
Deci:
http://canoaneortodoxe.net/can_apost.html
Acolo, la nr.83 scrie clar: preotia si oastea sunt incompatibile.

3. Sfintii care au fost militari - eu aici am nelamuriri. Nu stiu ce fel de armata au facut, in serviciul cui. Pentru ca sunt niste diferente.
Am impresia ca in acest caz militaria si razboaiele sunt spuse si in mod metaforic. Se vorbeste de ex. de oastea Domnului. Ori asta este metaforic, nu este vorba de militari propriu-zisi ci de laici in slujba credintei.
Poate ca acest stil metaforic apare in cazul acestor sfinti.
Cu cine au luptat, in ce scop si pe cine au avut de ranit/omorat.

4. Exista unele exceptii - de ex. la domnitorii care au fost canonizati si care au dus razboaie. Ei au luptat pentru apararea neamului. Probabil ca nu se pune.

Altfel eu raman la parerea ca : omorul de om este omor, indiferent in ce scop si nu are compatibilitate cu credinta.
Se si spune undeva (pentru multe religii), ca aceia pentru care exista contradictie cu religia lor, sa nu faca armata. Au dezlegare.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de sophia

@Zaharia_2009 - eu am alte informatii.

Off topic: Mai intai am inteles ca esti si medic si teolog? Teolog as crede, dar medic? cand esti asa de departe de oameni?

On topic:
1. Inainte de revolutie, eu stiu ca cei ce mergeau la teologie nu faceau armata si de aceea se si duceau multi spre teologie.
Erau probleme si suferinte mari cu armata pe vremea aceea.
Acum e bine ca s-a scos obligativitatea.
Nu stiu dupa revolutie cum a fost.
Am auzit si unele informatii cum ca totusi se facea inainte armata si la teologie. Nu stiu unde este adevarul.
2. Am gasit si un canon (voi vorbiti mereu de ele si ma tot puneti si atunci le-am luat si eu la rand si am sa vi le servesc unde este cazul.
Deci:
http://canoaneortodoxe.net/can_apost.html
Acolo, la nr.83 scrie clar: preotia si oastea sunt incompatibile.

3. Sfintii care au fost militari - eu aici am nelamuriri. Nu stiu ce fel de armata au facut, in serviciul cui. Pentru ca sunt niste diferente.
Am impresia ca in acest caz militaria si razboaiele sunt spuse si in mod metaforic. Se vorbeste de ex. de oastea Domnului. Ori asta este metaforic, nu este vorba de militari propriu-zisi ci de laici in slujba credintei.
Poate ca acest stil metaforic apare in cazul acestor sfinti.
Cu cine au luptat, in ce scop si pe cine au avut de ranit/omorat.

4. Exista unele exceptii - de ex. la domnitorii care au fost canonizati si care au dus razboaie. Ei au luptat pentru apararea neamului. Probabil ca nu se pune.

Altfel eu raman la parerea ca : omorul de om este omor, indiferent in ce scop si nu are compatibilitate cu credinta.
Se si spune undeva (pentru multe religii), ca aceia pentru care exista contradictie cu religia lor, sa nu faca armata. Au dezlegare.

Sper sa nu fac o greseala ca iti raspund, nu de alta dar tocmai am gustat o amara rasplata pt. bunavointa de a explica cite ceva legat de ceea ce este si ce trebuie sa fie femeia crestina unei alte surori, desigur pe un alt thread.
Deci :
1. off topic : eu sunt un om ticalos si pacatos , plin de vanitate si lipsit de dragostea aproapelui , strain de iertarea fratelui si pribeag prin invatatura Mintuitorului .M-am facut ofiter pt. ca mergind in fortul meu si asteptind, intro zi dusmanul va ataca iar cind va ataca voi deveni erou. Dar asteptind acea zi uneori ma oplictiseam si doream sa renunt . Intro zi am ajuns colonel si am iesit la pensie . Am citit in ziar ca dusmanul a atacat fortul meu ...eu nu voi fi niciodata erou ! Asa ca dupa ce am fost multa vreme militar , neavind nici un spor m-am gindit sa ma fac medic . Nu pt. ca asta mi-ar fi fost la degetul mic ci din dorinta de a vedea cita suferinta este in lume si mai ales sa vad de unde vine ea. Nu am crezut ca dupa ce ved suferinta tot eu va trebui sa o si alin si vazindu-ma nepunticios am renuntat. Cineva mi-a spus atunci ca ,,toate sunt de la D.zeu" si asa am renuntat si la medicina si am inceput sa umblu pe la cei care stiau sa vorbeasca si sa invete despre D.zeu. Dar curind am vazut ca pt. acesta dorinta abia iti ajunge o viata intreaga . De atunci merg pe plaja gindindu-ma la D.zeu si din cind in cind ma uit inapoi sa vad daca in urma mea sunt doua rinduri de pasi sau doar unul pe nisip. Oamenii buni intotdeauna fac in viata un singur lucru , la care se pricep cel mai bine ... nu este cazul meu !
1. De ce te indoiesti de informatiile pe care ti le dau despre stagiul militar daca am spus ca am fost ofiter si cunosc sistemul din interior? La teologie nu mergeau f. multi pt. ca examenele erau grele ( nu ca in ziua de astazi) si pt. ca politica comunista aproba un numar f. mic de locuri, neagreind casta popilor si biserica ! In aramata , inainte de revolutie nu era greu. Armata nu era pension de fete si nici scoala de maniere si de elocinta . Acolo se pregateau baietii in timp de pace pt. vremuri de razboi urmind ca dupa aceasta pregatire ei sa devina barbati neinfricati . Probabil ca pt. ,,domnisoare" a fost mai dificil dar pt. barbati , nu ! Deci, pina in revolutie toti studentii admisi la teologie faceau armata !

2. In totdeauna cind vorbesti despre un canon trebuie sa precizezi de la ce sinod este sau al carui sfint apartine . Acest canon se refera la faptul mai general ca preotia nu merge cu nici o meserie , adica esti preot si doar atit nu si militar incadrat pe o functie militara dar si preot in acelasi timp. In prezent sunt preoti in armata proveniti din cadrele active dar care dupa hirotonie au renuntat la functia militara pt. slujirea altarului . Exista insa si militari hirotoniti onorific preoti , numiti oficial preoti misionari, care ramin incadrati pe aceiasi functie militara de mai inainte dar care slujesc numai cind si cind (cind este solicitat sau este pregatit pt. asa ceva). Toti militarii hirotoniti au insa studii superioare de teologie ; si exista f. multi militari cu studii teologice superioare si inca nehirotoniti , este ca si cum multi dintre noi (militarii) au avut mare dorinta si apropiere duhovniceasca catre invatatura aprofundata a ortoodxiei . Istoria ne arata ca in oastea tarii au existat si preoti care chiar au ajuns sa fie luptatori : in oastea lui Stefan exista un ieromonah ,ruda cu Ionut Jder, si care era luptator si care a si murit in batalia de la Podul Inalt; in oastea lui Tudor Vladimirescu, intre revolutionarii de la 1848 exista Popa Sapca care era chiar preot . Desi nu a fost luptator parintele Dimitrie Bejan era ofiter cu grad de capitan si preot de regiment , a si scris mult despre razboi si despre inchisorile comuniste prin care a trecut , si exista si mai multe exemple . La un moment dat am avut un inreres deosebit si am strins mult material documentar despre episcopi,preotii , marturisitorii, sfintii si mucenicii militari din oastea neamului romanesc,gindind sa il folosesc cumva . A fost impresionant peste ce am dat mai ales ca in perioada interbelica fiecare unitate avea un preot cu grad de ofiter iar acestia erau coordonati de un episcop tot militar , de exemplu Partenie Ciopor.

3. Nu este vorba de nici o metafora atunci cind vorbim de sfintii militari . Pai tu nu citesti proloagele sau si vietile sfintilor . Macar aici pe net pt. ca tot in fiecare zi sunt afisate pe scurt proloagele zilei. Deci sfintii militari au fost militari de cariera cu grade de la recruti si pina la generali, fara nici o metafora, dar au ales la un moment dat marturisirea suprema si botezul singelui pt. Hristos . Asa ii si sta bine unui militar de formatie , anume de a merge pina la jertfa suprema si a nu pregeta nimic pt. Imparatul sau , adica Hristos ! Cel care nu este in stare de jertfa suprema nu este militar ci iepure pribeag in haine de ostas ! Mai ales ca au fost femei care nu s-au dat indarat de la jertfa suprema pt. neam , tara si biserica imbracind si jertfindu-se in haina militara spre marea cinste a castei si spre mintuirea lor ! Asertiunile despre Oastea Domnului le consider ,in acest context, accidentale si straine de subiect drept pt. care nu le comentez.

4. In postarea anterioara am amintit cazul Sf. Stefan cel mare si motivele pt. care el a fost considerat si un mare ostean binecuvintat de Hristos si si canonizat pina la urma . Dar sa nu iutam exemplul de 1000 de ori mai mare a lui Constantin Voda Brincoveanu care nu a vrut sa renunte la ortodoxie si si-a lamurit si copii si si sfetnicul sa faca asemenea preferind moartea martirica si botezul singelui (peste cel de drept primit la nastere)decit inchinarea inaintea lui satan . Le-a spus copiilor :,,.. am pierdut tot, sa nu ne pierdem si sufletele " si au devenit mucenici(conform, Ileana Toma : ,,Ultimul Brincovean") . Ca o antiteza : conducatorii de astazi ai tarii sunt vinzatori de neam si de biserica , membrii ai ocultei internationale si tilhari de drumul mare pusi pe capatuiala si tradare ... ce sa mai fie vorba de mucenicie !
Sper ca ai inteles sensul direct, sincer si marturisitor al parerii mele despre mine, despre oastea tarii si Hristos !

[sophia]

@Zaharia - daca tu spui ca era asa nu te contrazic pentru ca nu stiu. Nu am cunoscut candidat la teologie.
Eu asa am auzit pe atunci, ca cei admisi la teologie nu fac armata.

Si daca vrei sa stii: pe vremuri faceau si studentele armata. Vai de mama lor.

In armata era f.greu. Mi-au povestit destui si am avut rude care au facut armata. Acum o fi mai bine.
Si se stiu f.bine peste tot conditiile de armata din tari estice:
- cat mai departe de casa.
- echipament oribil
- boli
- batai si umilinte de la superiori
- mancare: fasole si varza

Iar cei pleaca azi pe front, indiferent din ce tara - vai de mama lor.

In scripturi scrie de la Dumnezeu asa: Sa nu ucizi. Punct. Nu scrie ca daca esti militar si etc. si etc.
Te-ai dus pe front si ai ucis, ai incheiat cu credinta. Ca in razboi bomba nimereste si oameni nevinovati, copii, iar militarii din tabara adversa sunt tot nevinovati ca si tine, trimisi de altii.

Eu nu stiu de sfinti militari,afara de domnitorii nostri canonizati. Or fi fost, nu spun nu. Repet nu stiu in ce conditii au fost facuti sfinti. Dar nu cred ca pentru ca au fost militari ci pentru alte virtuti mai degraba.

Cum sa spun, eu nu condamn pe oamenii care au cazut ca militari, care au luptat. Eu condamn ideea de militarie si razboi in sine.
Ii condamn pe cei ce inventeaza militaria si razboiul. Pentru mine asta este necredinta si pacat.
Pentru ca eu iubesc pacea si credinta la mine inseamna pace si iubire de semeni si nu razboi, violenta.
Militaria, chiar fara de razboi este pentru mine violenta, chiar si numai la adresa individului ce o practica si a familiei lui. Il bati, il omori, nu-i dai mancare, nu-i dai sotie, il trantesti in noroi si trupeste si sufleteste, il distrugi pe viata. Sunt traume pe viata (vezi cei intorsi de pe fronturi).
Si daca te mai duci si de buna voie acolo...Chiar nu sunt de acord.