Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahismului creștin, va fi sărbătorit duminică, 17 ianuarie, şi de credincioşii din Mitropolia Olteniei. Mai multe mănăstiri şi biserici îşi vor serba în această zi hramul. Între acestea se numără: Catedrala „Maica Precista”- Dudu din Craiova, Mănăstirea Cârcea şi Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din localitatea doljeană Leamna.
Ca în fiecare an, ziua de 17 ianuarie reprezintă un reper al iubitorilor de nevoinţă din întreaga Biserică Ortodoxă. Praznicul Sfântului Antonie cel Mare adună de fiecare dată sute de credincioşi la rugăciune în sfintele biserici sau în mănăstirile din cuprinsul Mitropoliei Olteniei. În câteva dintre aceste sfinte locaşuri, rânduiala cinstirii Sfântului Părinte îmbracă o haină deosebită, fiind pregătită îndeaproape prin slujba Vecerniei, Litia şi Privegherea.
În Cetatea Băniei, de ani buni, cinstirea Sfântului Antonie a devenit o tradiţie în Biserica Paraclis mitropolitan „Maica Precista”- Dudu. Aici, ziua de prăznuire a sfântului a fost aşezată ca al doilea hram al sfântului locaş, alături de cel al Sfintei Adormiri. Cu acest prilej, preoţii slujitori vor împlini în această seară slujba Vecerniei, unită cu Litia şi rânduiala Privegherii, urmând ca duminică să se săvârșească Acatistul şi Sfânta Liturghie.
Cea de-a doua biserică închinată Sfântului Antonie din Arhiepiscopia Craiovei se află la Leamna, în judeţul Dolj. Localitate aşezată la numai câţiva kilometri de municipiul Craiova, satul în care sfântul a fost rânduit ca oblăduitor este renumit pentru frumuseţea sa pitorească. În mijlocul său a fost aşezată Biserica Sfântului Antonie cel Mare, sfinţită la anul 2007, prin osteneala fostului primar al urbei craiovene, Antonie Solomon.
Sărbătoarea Sfântului Antonie va străluci mai ales la Mănăstirea Cârcea, din Protopopiatul Craiova Sud, judeţul Dolj. Cinstitul aşezământ monahal este ctitoria ieromonahului Ioachim şi a schimonahiei Sofronia. Mitropolitul Nestor, de vrednică pomenire, a binecuvântat înfiinţarea acestei mănăstiri, sfinţită în anul 1992. Mănăstirea este condusă de maica stareţă Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor. Prin stăruinţa sa şi a celor 10 vieţuitoare s-a ridicat biserica de zid a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare” şi „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, un corp pentru chilii şi o trapeză. Paraclisul sfintei mănăstiri este închinat Sfintei Treimi. Mănăstirea nu este lipsită nici de o tradiţie pioasă care spune că pe locul actualei mănăstiri a existat, în vechime, un schit de călugări. De altfel, există în apropiere şi o cruce cu însemnări chirilice, care ar certifica continuitatea monahală a locului. Tot referitor la această istorie sunt şi spusele bătrânilor satului, care vorbesc despre „fântâna călugă*rilor” şi despre cimitirul „La călugări”, aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire, fiind străjuit de o veche bisericuţă. Pictura sfântului locaş a fost fina*lizată în urmă cu trei ani, de către Grigore Popescu Muscel. Biserica a fost resfinţită de IPS Părinte Irineu la data de 21 noiembrie 2011.

[cristiboss56]

În mai multe oraşe din Transilvania au avut loc evenimente care au fost dedicate aniversării poetului naţional Mihai Eminescu şi prin care a fost sărbătorită Ziua Naţională a Culturii. La manifestări au participat reprezentanţi ai Bisericii, ai Armatei, ai oficialităţilor şi au fost depuse coroane de flori la monumentele poetului.
Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului a participat la festivităţile dedicate aniversării a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu şi Zilei Culturi Naţionale. La manifestarea desfăşurată în faţa Teatrului Naţional şi a Operei clujene, ierarhul a rostit o rugăciune de pomenire şi apoi a vorbit celor prezenţi despre importanţa poetului pentru cultura română. „A fost un om care a avut o viaţă spirituală aleasă şi în acelaşi timp şi-a iubit neamul cum nu l-a iubit altcineva”.
În cadrul manifestării, un grup de elevi de la Seminarul Ortodox din Cluj Napoca a interpretat mai multe cântece pe versurile lui Mihai Eminescu. La eveniment au participat şi membri ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, care i-au îndemnat pe cei prezenţi să citească din opera marilor scriitori români. De asemenea, din partea oficilităţilor clujene, a armatei precum şi a unor asociaţii, au fost depuse coroane de flori.
Ziua Culturii Naţionale la Sibiu

Ziua Culturii Naţionale şi aniversarea a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu au fost marcate la Sibiu printr-un program religios şi cultural-artistic organizat la statuia poetului din Parcul Sub Arini. Comemorarea a fost organizată de Garnizoana Sibiu, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în parteneriat cu Asociaţiunea „ASTRA”, Universitatea „Lucian Blaga”, mai multe licee şi şcoli din oraş, dar şi cu instituţiile municipale şi judeţene. Au fost prezenţi la eveniment subprefectul Anca Şandru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Şovăială, viceprimarul Corina Bokor, comandantul Garnizoanei Sibiu şi rectorul academiei militare, generalul Ghiţă Bârsan, consilierul cultural de la Arhiepiscopia Sibiului, lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, preşedintele Asociaţiunii „ASTRA”, prof. univ. dr. Dumitru Acu, ofiţeri, reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie, ai Jandarmeriei, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean şi ai altor organizaţii.
În debutul evenimentului, după intonarea imnului naţional, preotul militar Călin Sămârghiţan a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar mai apoi prof. univ. dr. Dumitru Acu a vorbit celor prezenţi despre vizita poetului Mihai Eminescu la Sibiu şi alte localităţi ardelene, dar şi despre prietenia sa cu personalităţi din Transilvania.
„În acest an se împlinesc 150 de ani de când Mihai Eminescu a venit la Sibiu. În 1866, marele poet venea la Sibiu de la Cernăuţi, după ce profesorul său, Aron Pumnul a decedat, împlinindu-se pe 12 ianuarie şi 150 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui bărbat ardelean care l-a pregătit cumva pe marele poet în dragostea sa faţă de neam şi faţă de ardeleni. La sfârşitul anului şcolar, Mihai Eminescu pleca de la Gimnaziul din Cernăuţi, cu prietenii săi din zona Năsăudului şi ajungea până la Blaj. Auzind că în 27-28 august va avea loc la Alba-Iulia adunarea generală a Asociaţiunii «ASTRA», se spune că a mers pe jos de la Blaj şi a participat la adunarea generală, unde l-a audiat pe Andrei Şaguna, care a devenit pentru el un model important. A trecut prin Sibiu, a mers la familia Goga, de unde a mers în Ţara Românească. A revenit la Sibiu în 1868, cu trupa lui de teatru”, a spus profesorul Dumitru Acu.
Cântece pe versuri eminesciene

A doua parte a manifestării a fost dedicată operei poetice a marelui poet naţional. Mai întâi au recitat din poeziile lui Mihai Eminescu câţiva studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, grup coordonat de prof. univ. dr. Ioana Creţu, care a vorbit, mai întâi, despre activitatea gazetărească a poetului Mihai Eminescu şi despre legăturile sale cu românii din Ardeal.
„Eminescu a fost un jurnalist nu foarte comod pentru cei din vremea respectivă, pentru că are multe articole vehemente împotriva dualismului austro-ungar, în virtutea căruia populaţia românească era total asuprită şi nedreptăţită. A scris articole ca «Politica României de apropiere faţă de Imperiul Austro-Ungar», «Politica guvernelor ungare faţă de naţionalităţi şi faţă de români», dar şi multe despre Biserica şi Şcoala românească. Poate că mulţi nu ştiu că Eminescu audia şi cursurile de drept de la Universitatea din Viena şi de aceea, cu o bună armătură ştiinţifică, a atacat bazele constituţionale ale dualismului austro-ungar. Justiţia ungară i-a intentat un proces, despre care nu se ştie nimic şi ne întrebăm câţi jurnalişti de astăzi ar avea curaj să meargă atât de departe. Eminescu a fost conectat şi la toate evenimentele din Transilvania”, a spus prof. Ioana Creţu.
Au recitat, apoi, elevi ai Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, ai Colegiului Economic „George Bariţiu”, ai Colegiului Tehnic „Independenţa”, ai Liceului Teoretic „Constantin Noica” şi ai Şcolii Gimnaziale „Regina Maria”. Un moment artistic deosebit a fost oferit de un grup de actori de la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, poeziile marelui Eminescu fiind recitate într-o manieră aparte. Studenţii Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” au interpretat, la final, cântecele „Sara pe deal” şi „Pe lângă plopii fără soţ”, pe versurile poeziilor omonime din opera lui Mihai Eminescu. Studenţii militari au fost acompaniaţi de fanfara militară a Garnizoanei Sibiu.
Activităţi educative în Harghita

Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită, vineri, în majoritatea instituţiilor şcolare din judeţul Harghita, indiferent de limba de predare, sute de elevi participând la activităţi educative şi culturale care au evocat personalitatea marelui poet Mihai Eminescu. Inspectorul şcolar de limba şi literatura română, Dorina Moraru-Drăghici, a declarat că în peste 100 de şcoli din judeţ au loc expoziţii de carte, concursuri de recitări, prezentări despre opera şi biografia lui Eminescu, lecturi în mai multe limbi ale poeziilor marelui poet. Şcolile cu predare în limba maghiară au programat, de asemenea, diverse momente poetice, concursuri de recitări sau simpozioane despre viaţa şi opera poetului naţional, conform Agerpres.
Inspectorul şcolar Dorina Moraru-Drăghici a precizat că, la fel ca în anii precedenţi, în şcolile din judeţ, indiferent de limba de predare, se organizează activităţi culturale şi educative, care să-i determine pe elevi să fie mai buni cunoscători ai limbii române.
„Cu ocazia aniversării Zilei Culturii Române, profesori şi elevi ai judeţului Harghita organizează şi desfăşoară activităţi culturale şi educative, întru respect faţă de valorile culturii noastre. Apreciem în mod deosebit participarea colegilor de limba şi literatura română, care în fiecare an au determinat pe elevi, prin proiecte dedicate naşterii poetului Mihai Eminescu, să înţeleagă prin vers, cântec, lectura poeziei, că un creator poate să-i facă să fie mai buni prieteni, mai buni învăţăcei şi mai buni cunoscători ai limbii române. Fiecare dintre noi putem să descoperim în opera eminesciană valori nebănuite”, a spus inspectorul Dorina Moraru-Drăghici, citată de Agerpres.

[cristiboss56]

Ziua de 15 ianuarie 2016 a fost marcată în mod deosebit de parohiile din Eparhia Romanului şi Bacăului, în amintirea lui Mihai Eminescu. Pe lângă slujba Parastasului, care s-a săvârşit în sfintele locaşuri, au avut loc manifestări culturale, menite să arate frumuseţea operei eminesciene.
Poetul naţional Mihai Eminescu a fost comemorat vineri, 15 ianuarie 2016, la Catedrala Arhiepiscopală din Roman, prin oficierea slujbei Parastasului de către un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei, au fost pomenite personalităţile vieţii culturale romaşcane, poeţi şi prozatori, care au trecut în viaţa veşnică de-a lungul timpului. În partea a doua a programului, elevii clasei a IV-a A de la Şcoala „Vasile Alecsandri“ din Roman, coordonaţi de învăţătoarea Cristina Sorlescu, elevii clasei a IV-a de la Colegiul Naţional „Roman Vodă“, coordonaţi de învăţătoarea Anişoara Cojocaru, şi elevii de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“ au prezentat un program cultural-religios dedicat „Luceafărului poeziei româneşti“. De asemenea, elevul Bogdan Blanaru de la Liceul Teologic Ortodox din Roman a citit un eseu în care a surprins elemente din viaţa religioasă a lui Eminescu. La final, Corala „Laudamus“ a Liceului Teologic „Episcop Melchisedec“, dirijată de prof. Gheorghe Gozar, a interpretat trei piese pe versuri de Eminescu. În sala de festivităţi a liceului s-a desfăşurat apoi un program artistic şi un concurs de poezie eminesciană. „Am marcat cei 166 de ani de la naşterea poetului nepereche al românilor, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. Astfel, am deschis seria evenimentelor cultural-religioase dedicate tinerilor, în contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox în Patriarhia Română“, a amintit părintele Valentin Băltoi, consilier cultural al Eparhiei Romanului şi Bacăului.
Recital din creaţia eminesciană, la Buhuşi

La Şcoala Generală „Mihai Eminescu“ din municipiul Roman, a avut loc joi, 14 ianuarie 2016, un program cultural dedicat poetului Mihai Eminescu, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim. După cuvântul de deschidere adresat celor prezenţi de către prof. Mihaela Rusu, directorul instituţiei de învăţământ, părintele Dragoş Munteanu, protopop al Protopopiatului Roman, a prezentat viaţa şi activitatea „Luceafărului poeziei româneşti“, subliniind influenţa religioasă a familiei Eminovici asupra devenirii tânărului Mihai Eminescu. Părintele Mario Doro Ciucanu, secretar al Protopopiatului Roman, a citit referatul „Legătura poetului Mihai Eminescu cu Biserica Ortodoxă“, iar părintele Ionuţ Amărinei, directorul Liceului Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“, a evidenţiat legătura strânsă dintre Şcoală şi Biserică, în opera gazetărească a lui Eminescu. Marele poet naţional Mihai Eminescu a fost omagiat vineri, 15 ianuarie 2016, şi la Biserica „Sfânta Înviere“ din Buhuşi, unde s-a oficiat Parastasul, iar apoi elevii Şcolii „Mihai Eminescu“ din Buhuşi, coordonaţi de înv. Ana Nona Pâslaru şi de prof. Elena Sandu, au susţinut un recital de cântece şi poezii din creaţia eminesciană. Ziua Culturii Naţionale a fost serbată vineri, 15 ianuarie 2016, şi de copiii de la grădiniţa particulară din cadrul Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu“ din Roman. Ei au participat la concursul „Mihai Eminescu - poetul nostru naţional“.
„Eminescu a fost un om cu suflet mare“

În Biserica „Sfântul Gheorghe“ din municipiul Bacău, a fost organizat vineri, 15 ianuarie 2016, un eveniment cultural-religios la care au participat profesori şi elevi de la Şcoala Numărul 10, în cinstea „Luceafărului poeziei româneşti“. Pentru un timp, şcolarii mari şi mici au ales să-l readucă în memorie pe poetul Mihai Eminescu. „Nu se putea un cadru mai nimerit pentru această acţiune, gândindu-ne la faptul că Biserica şi credinţa se regăsesc în universul liric eminescian, Tudor Arghezi numindu-l pe acesta, icoană a poeziei româneşti“, a subliniat prof. Iulia Jicu, directorul Şcolii Gimnaziale Numărul 10, la începutul manifestărilor. Prin vers, eseuri şi cântec, elevii l-au readus pe Mihai Eminescu în inimile ascultătorilor. Micuţii recitatori din clasele pregătitoare au dat glas nestematelor lirice eminesciene. Pentru a sublinia universalitatea operei eminesciene, elevii din ciclul gimnazial au recitat poeziile lui Eminescu în limba franceză. La final, preoţii şi copiii s-au reunit în rugăciunea de pomenire a marelui poet şi a tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea culturii româneşti. „Înainte de a fi un geniu sau un mare poet, Mihai Eminescu a fost un om cu suflet mare, fapt pe care vi-l transmite vouă, copiilor, prin fiecare vers al lui“, a mărturisit părintele paroh Constantin Gherasim, care este şi inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

[cristiboss56]

În Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din incinta Memorialului Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu“, a fost oficiată vineri, 15 ianuarie 2016, slujba Parastasului pentru poetul naţional Mihai Eminescu. La final, preotul paroh Valentin Tincu a adresat un scurt cuvânt celor prezenţi. Programul a continuat cu depunerea de flori la bustul lui Eminescu, aflat în incinta memorialului. Pe lângă numeroase manifestări culturale, tot la Ipoteşti a avut loc vineri, 15 ianuarie 2016, vernisajul expoziţiei de fotografie „Omul de pe urmă“, semnată de Alexandru Pohaţă şi Florin Aioanei, membri ai Clubului Fotografilor Iaşi. Prezentarea a aparţinut lui George Pânzaru, referent în cadrul Casei de Cultură „Mihai Ursachi“ a municipiului Iaşi.

[cristiboss56]

Cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, la Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava, a fost oficiată sâmbătă, 16 ianuarie 2016, slujba Parastasului pentru Mitropolitul ctitor Anastasie Crimca.
Înaltpreasfinţitul Pimen a oficiat mai întâi Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi, în prezenţa obştii Mănăstirii Dragomirna, a personalităţilor Sucevei, iubitorilor Mănăstirii Dragomirna şi a credincioşilor din satul Dragomirna. În predica de la sfârşitul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Pimen a evidenţiat personalitatea duhovnicească şi culturală a Mitropolitului Anastasie Crimca. Zilele dedicate Mitropolitului Anastasie vor continua până astăzi, 19 ianuarie 2016, ziua în care „vlădica Crimca“ a trecut la Domnul. „În această zi, în colaborare cu şcoala din Mitocu Dragomirnei, vor fi organizate în muzeul Mănăstirii Dragomirna şi în turnul mitropolitului ore de istorie şi religie, având ca temă misiunea mănăstirii în educaţia religioasă şi viaţa Mitropolitului Anastasie Crimca. Anul acesta, se împlinesc 400 de ani de existenţă a manuscrisului Psaltirea lui David, creat în şcoala de miniatură a Mitropolitului Anastasie Crimca. Acest manuscris păstrează textul scripturistic, dar miniaturile sunt îmbrăcate în veşminte româneşti, evidenţiind tradiţiile artistice ale poporului român“, a remarcat Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna. În timpul mesei rotunde şi a vizitelor prin mănăstire, maicile ghid şi elevii vor prezenta personalitatea duhovnicească, culturală, politică a acestui artist al culorii care a fost întemeietor de obşte monahală, de biserici şi spitale. „Ne rămâne datoria de a cerceta şi cunoaşte faptele ctitorului Dragomirnei - milostivul Mitropolit Crimca şi de a i le mărturisi aşa cum o făceau strămoşii noştri când îl numeau «părintele şi rugătorul nostru». Prin smerenie şi rugăciune, vom ajunge să simţim sfinţenia acestui mare ierarh, Anastasie Crimca, care şi-a aflat loc în cer printre sfinţi şi a devenit un frumos model de urmat“, a mai adăugat monahia Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna.

[cristiboss56]

Preasfințitul Macarie, Episcop al Europei de Nord, a condus un grup numeros de pelerini pentru a se închina la icoanele românești din Transilvania, aflate temporar în secția de artă medievală a Muzeului Universității din Bergen, Norvegia.
Icoanele pictate pe lemn și pe sticlă, în secolele XVIII și XIX, provin din colecțiile Muzeului Na*țional al Unirii din Alba Iulia și ale Arhiepiscopiei Alba Iuliei, fiind expuse în muzeul norvegian până la data de 14 februarie 2016, conform unui comunicat al Episcopiei Europei de Nord.
Între aceste odoare se află expusă și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, adusă la Bergen din Mănăstirea maramureșeană Dragomirești. Icoana a fost pictată în jurul anului 1750 de zugravul Andrei din Cluj. La 14 septembrie 1949 lăcașul așezământului monahal din Dragomirești a ars, focul mistuind totul, cu excepția acestei icoane. Închinătorii ortodocși au înălțat rugăciuni și imne înaintea sfintelor icoane, venerându-le potrivit tradiției dreptmăritoare.
Directorul acestui muzeu, profesorul Henrik von Achen, și colaboratorii săi au transmis românilor faptul că au primit cu smerenie și recunoștință aceste icoane din Transilvania pentru a le expune în Muzeul Universității din Bergen, pentru ca norvegienii să poată cunoaște câte puțin din lumea lor sacră, din credința, speranța și dragostea ce se revarsă continuu prin icoane, se arată în comunicatul Episcopiei Europei de Nord.
Daruri pentru pelerini

PS Episcop Macarie în cuvântul introductiv din catalogul expoziției intitulate: „Kissed Again and Again. Exhibition of Transylvanian Icons/ Sărutate iarăși și iară. Icoane românești din Transilvania”, a precizat: „Icoana este fereastra cerului pe pământ, căci prin ea se vede Nevăzutul. Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că ultima treaptă a desăvârșirii omului o reprezintă vederea lui Dumnezeu, după ce în prealabil ne-am curățit de păcate și ne-am luminat prin primirea credinței celei adevărate”.
Ierarhul a arătat că odinioară, Moise și Ilie, au văzut doar umbra a ceea ce este Dumnezeu, dar „prin Iisus Hristos, icoana Tatălui, după care a fost făcut Adam, îl putem cuprinde pe Dumnezeu în liniile materiei transfigurate. Iisus Hristos, în icoană, ne descoperă pe Dumnezeu cel nevăzut, manifestând Marea taină a creș*tinătății (I Timotei 3, 16)”.
De asemenea, PS Episcop Macarie arată, în cuvântul introductiv din catalogul expoziției, că „la granița materialului spre lumea duhovnicească, icoanele împăr*tășesc harul dumnezeiesc. Bo*găția de sens, sfințenia și făptuirea credinței se așază prin rugăciunea adusă înaintea acestora. Icoanele Maicii Domnului cu Pruncul au o valoare aparte, deoarece ele transmit teologia Întrupării, dar și a Maternității sfinte. Asumând această realitate, icoana Maicii Domnului cu Pruncul însoțește viața creș*tinilor dreptslăvitori de pretutindeni, în bisericile și în casele lor, învățând că Hristos, prin Fecioara Maria, ni S-a făcut Emanuel, El fiind cu noi, și noi cu El”. Fiecare pelerin a primit în dar din partea colectivului prestigiosului muzeu universitar din Bergen, catalogul iconografic al expoziției și o candelă confec*ționată cu prilejul acestei manifestări mărturisitoare, conform comunicatului Episcopiei Europei de Nord.

[cristiboss56]

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștină din anul 2016 a debutat luni-seară, în data de 18 ianuarie, la Catedrala Patriarhală din București. La slujba Vecerniei, săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și au asistat și reprezentanții cultelor creştine din Capitală.
La rugăciunea de seară săvârșită la Catedrala Patriarhală au fost prezenți și Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunţiu Apostolic în România din partea Bisericii Ro*mano-Catolice; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, din partea Guvernului României, precum și preoți din cadrul Admi*nistrației Patriarhale.
Tema Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştină din anul 2016 este inspirată din textul scripturistic: „Ca să vestiţi în lume bunătăţile Celui ce v-a chemat” (1 Petru 2, 9). După slujba Vecerniei, meditația serii a fost rostită de Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România. Prea*sfin*ția Sa a arătat că Învierea Dom*nului este cel mai mare lucru pe care creștinii îl pot vesti lumii întregi. „Din dragoste față de oameni, Hristos a înviat biruind moartea și deschizând calea întoarcerii de pe drumul rătăcirii. Prin Hristos, puterea urii și a răutății a fost nimicită în necuprinsul iubirii dumnezeiești. Iată deci calea de urmat spre împăcarea omului cu Dumnezeu! Omul a fost creat spre a trăi! Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că «Dumnezeu așa a iubit lumea încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică». În Sfânta Scriptură este men*ționată des «viața veșnică». Adam și Eva, strămoșii oamenilor, au fost creați pentru a trăi viață veș*nică, însă căderea în păcatul neascultării poruncii lui Dumnezeu i-a transformat în muritori. S-a rupt legătura nemijlocită a omului cu Dumnezeu, însă omul tot nu s-a împăcat cu ideea morții, deoarece în adâncul ființei omenești sunt sădite dorința vieții veșnice și năzuința spre aceasta”, a spus Preasfințitul Datev Hagopian.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus în cuvântul de învățătură că prin cultivarea iubirii și a armoniei frățești creștinii afirmă în lume unitatea pe care trebuie să o aibă ade*vă*rații ucenici ai Domnului Iisus Hristos. „Noi sărbătorim în fiecare săptămână Învierea Domnului, și aceasta este pentru noi lumina călăuzitoare a vieții. Toate acti*vitățile creștinului sunt îndreptate spre Înviere, și în Lumina Învierii, toată viața omului și a lumii, și toate lucrările au un sens, și nu doar unul imediat, pragmatic, ci un sens ultim, final și mântuitor, de unire a umanității cu Dumnezeu. Această seară binecuvântată din cadrul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștină arată dorința creștinilor de a împlini rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos referitoare la ucenicii săi. Mai întâi El le-a recomandat să se iubească unii pe alții și să trăiască în unitate și în pace, ca lumea să creadă în Dumnezeu și pentru ei. Ori de câte ori căutăm unitatea între creștini prin reconciliere, coresponsabilitate și cooperare, noi de fapt încercăm să împlinim rugăciunea Mântuitorului Iisus Hristos despre iubirea frățească și a căutării armoniei și conlucrării folositoare pentru mântuirea lumii”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Marți, 19 ianuarie, Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștină a continuat la Biserica Reformată Calvineum din Capitală, iar astăzi se desfășoară la Biserica Evanghelică Lutherană Germană din București.

[cristiboss56]

Potrivit unui raport realizat de Open Doors, anul 2015 a fost cel mai violent an din istoria modernă pentru creștinii din întreaga lume. Studiul prezintă primele 50 de țări în care condițiile de trai ale unui creștin sunt foarte dificile. În aceste locuri, creștinii trebuie sa-și păstreze ascunse credința și practicile, altfel riscând discriminare, abuz, închisoare și chiar pedeapsa cu moartea.
Pentru al 14-lea an consecutiv, Coreea de Nord este cel mai periculos loc din lume pentru creștini. Aceștia își practică religia în secret, părinții nedezvăluind credința creștină propriilor copii de teama de a nu fi descoperiți. Mii de creștini sunt prinși și așezați în lagăre de muncă, ori închiși în sate izolate, însă, in ciuda acestor riscuri, nord-coreenii aleg încă sa-L urmeze pe Hristos.
Între țările în care nivelul persecuțiilor împotriva mărturisitorilor credinței creștine a crescut alarmant, se numără și Eritreea, Pakistan, Tajikistan, Afganistan, Azerbaijan și Kuweit. Conform raportului, mai mult de 7000 de creștini au fost omorâți din motive religioase, excluzând Coreea de Nord, Siria și Irak unde, deocamdată, nu există o evidență clară a celor prigoniți. În același timp, un număr de aproximativ 2400 de lăcașuri de cult au fost atacate sau distruse, dublu față de anul 2014.
Open Doors este o organizație internațională care sprijină creștinii în suferință din întreaga lume și care oferă soluții pentru un trai decent, programe de studiu și leadership și servicii juridice. Contribuie, de asemenea, alături de bisericile din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda, la ajutorarea creștinilor care trăiesc sub persecuții.

[cristiboss56]

Joi, 21 ianuarie 2016, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, d-l Hans Klemm, a vizitat Mănăstirea Putna , după ce cu o zi înainte s-a aflat la Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava, unde le-a vorbit studenţilor cu ocazia împlinirii a 87 de ani de la naşterea lui Martin Luther King Jr.
La Mănăstirea Putna, ambasadorul a fost întâmpinat de părintele stareţ Melchisedec Velnic, fiind impresionat de istoricul aşezării monahale, precum şi de picturile interioare şi exterioare. În cadrul vizitei în Bucovina, d-l ambasador Hans Klemm a fost însoţit şi de soţia sa, doamna Mari Klemm. După ce a vizitat Mănăstirea Putna, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti a trecut şi pe la Mănăstirea Suceviţa.
Mănăstirea Putna sărbătoreşte în acest an, pe 10 iulie, 550 de ani de la punerea pietrei de temelie de către primul ei ctitor, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504). Ea adăposteşte mormântul marelui domn şi al altor membri ai dinastiei Muşatine. În 1871, la iniţiativa lui Mihai Eminescu, la Putna a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni şi Primul Congres al Studenţilor Români, în care s-a discutat problema unirii teritoriilor româneşti într-o singură ţară.

[cristiboss56]

Celebrarea celor 157 de ani de la Unirea Principatelor Române va fi marcată la Iaşi printr-un ceremonial militar şi religios ce va avea loc mâine, 24 ianuarie 2016, în Piaţa Unirii. Tot mâine, în Biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi va fi oficiată slujba Parastasului pentru făuritorii Unirii din 1859. La evenimentele prilejuite de celebrarea celor 157 de ani de la Unirea Principatelor Române sunt aşteptate autorităţile centrale. La Iaşi, în perioada 22-24 ianuarie 2016, sunt programate manifestări culturale organizate de Complexul Muzeal Naţional Moldova, prin Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu“ şi Palatul „Alexandru Ioan Cuza“ de la Ruginoasa. Manifestările au ca generic „Iaşul care uneşte, România s-a născut la Iaşi“.