|
#31
|
|||
|
|||
Atunci nar mai trebui sa urmam invataturile(viziunile) prorocilor ca ar putea fi de la diavol si tot asa o sa o luam razna ca de frica sa nu mori de frica.
Spune destul de clar Pavel ca fiecare primeste ce este destinat sa faca. DUMNEZEU hotaraste ce fel trebuie sa fie vasul si pentru ce va fi folosit nu oamenii. Frica de iad o sa te duca in iad mai bine sa cunoastem ceea ce ne ispita decit sa tot fim fricosi de orce umbra care ne da tircoale. Atunci pentru ce mai citim si invatam biblia si cartile SF Parinti ca sa fugim de rau sau sal invingem (transformam) in iubirea de aproape.Este scris ca cei fricosi vor fi trimisi in iad cu cei care sint necredinciosi,ucigasi,vrajitori,mincinosi si asa mai departe. |
#32
|
||||
|
||||
Un lucru am de spus.. nu stiu cum or fi altii insa ma regasesc in cuvintele tale, e un lucru care ma bantuie si la spovedit, si cand sunt singura: o anume _rezistenta_ interioara, foarte discreta insa si neclintita, un refuz inefabil si o imensa frica de a cere pe bune darul Duhului Sfant, pentru ca in sinea mea nu stiu cum ma va schimba Acela si ce va fi putand scoate din mine. O particica din mine, ultimul graunte, se opune, nu vrea, ar amana, ar vrea sa treaca nevazut. Si din cauza grauntelui astuia am impresia ca orice rugaciune as spune sau citesc sunt de fapt mincinoasa si ca iesita dintre sinapsele si de pe buzele mele, mi-aduce osanda tocmai pentru ca sunt constienta si tot degeaba, nu o sa pot spune ca n-am stiut, cum n-am stiut, am stiut si n-am vrut. Nici macar nu sunt sigura ca vreau sa vreau. Jale.
|
#33
|
||||
|
||||
Citat:
|
#34
|
||||
|
||||
Citat:
Chiar daca nu mi-am recunoscut nici mie pana acum aceste adevaruri, eu... ma regasesc nespus de mult in cuvintele tale... Mandria, rautatea, falsa smerenie, ura.... sunt toate acolo, chiar daca le maschez cu falsitatea omului credincios, chiar daca uneori mi se pare ca le-am sters, revin la suprafata intotdeauna... si poate mai intense decat inainte. La spovedanie nu-mi marturisesc toate pacatele, pentru ca, in nebunia mea, mi le sterge cineva cu buretele din minte si apoi ajung acasa si ma gandesc: am uitat sa-mi spovedesc pacatul asta... Dar oare chiar am uitat? Oare nu ma mint pe mine? Oare nu tot eu raman cea apasata de negura lor?... Exista momente cand mandria si rautatea ma fac sa-mi ranesc semenii, oameni pe care ii iubesc, care din cauza invartosirii inimii mele sufera... Cineva imi spunea adineauri: "esti o femeie cu suflet mare". Nu... nu sunt. Poate ti-am dat impresia asta, pentru ca orgoliului meu asta ii place sa auda: laude. Dar oare laudele astea fac bine? Oare nu din ele se naste mandria?... un pacat de care Sfintii Apostoli ne indeamna mereu sa ne ferim, pentru ca din el se nasc cele mai mari pacate
__________________
"Inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi..." |
#35
|
||||
|
||||
Din Pateric:
„ Din mila lui Dumnezeu, smeritul Ștefan, Mitropolit al Reazanului și al Muronului. Starețului mănăstirii Sarov și soborului de frați întru Hristos Domnul. Fraților, Depărtați-vă de rău și îmbrăcați svită, Fiți smeriți și cu ochii ațintiți spre pământ, Feriți-vă de mândrie și îngâmfare, căci sunt Răufăcătoare Și distrug toată lumina și slava cerească. Invidia, slava deșartă și ura, uitați-le, Pe acestea, prin post și rugăciune, alungați-le, Lenea și fățărnicia, să le lepădați Cu smerenie, să postiți și în rugăciune să stăruiți, In comunitate și unitate să trăiți, Să nu vă îndoiți, căci Domnul nu vă va uita! Frate mai mare, să nu fii asupritorul fratelui mic. Că în acest chip Domnul Iisus Hristos ni S-a arătat. Vălul ce vă va cuprinde să-l subjugați Și Domnului să-I mulțumiți neîncetat. Blândețea și cumpătarea în voi să se sălășluiască Și pacea sufletească să vă stăpânească. Să aveți dragoste unii pentru alții, Căci adevărul, nu fățărnicia, cu conștiința se împacă. Acestea vă vor însoți în fața tronului dumnezeiesc Și vă vor da coroana împărăției cerești, Iar la sfârșitul acestui testament Pace și binecuvântare vă transmit". Cat de frumos... Multumim CrissBoss56
__________________
"Inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi..." |
#36
|
|||
|
|||
2010
am deschis un topic cu subiectul asta si l-am intitulat "il urasc pe Dumnezeu incat il rastignesc" reunosc ca formularea e.. m-am grabit.. dar idea este aceiasi, trebuia sa spun cat de mult iubesc pacatul? oare nu intr-atat incat sa-l rastignesc pe Dumnezeu chiar eu acum in 2010?
|
#37
|
|||
|
|||
Citat:
As vrea sa te intreb:Oare a zice ca il urasti pe Dumnezeu,sau iubesti cpacatul,nu e o ispita? Adica nu zic ca nu e reala,dar chiar trebuie sa o subliniem,si nu sa o alungam?Ispitele nu trebuiesc alungate?De ce sa le iubim?Sunt rau,o stiu,dar trebuie sa ma impac cu asta? Asa cum imi recunosc hula fara sa o vreau,imi recunosc si dragostea de Dumnezeu,fara sa o pot atinge. |
#38
|
||||
|
||||
Citat:
Asta spuneam si eu aseara, dar m-ai contrazis, spunand ca e vorba doar de smerenie... Eu ma consider prea mica si plina de pacate, ca sa am taria de a ma juca cu asa ceva... Probabil ca as cadea in extrema opusa... Pe de alta parte, vreau sa subliniez, ca omul acesta a fost pentru mine ca un mesager al Domnului... Nu vreau sa spun prea multe, sa va plictisesc(sau sa-l ispitesc pe el spre sentimente de mandrie), dar am reusit pentru prima data sa ma vad eu, in mod sincer, inauntrul fiintei mele... fara menajamente, fara minciuni, fara autosugestii... Si nu mi-a placut ce am vazut. Si am meditat mult la spusele lui si i-am dat dreptate, dar consider ca pentru a avea o astfel de atitudine cu tine insati e un lucru cu doua taisuri. Si totusi a avea incredere deplina in Dumnezeu si convingerea ca El te va ridica de fiecare data, ramane pentru mine etica de-a fi si de a merge mai departe. Nu pot inlatura dragostea mea, asa plapanda si poate uneori falsa, pentru Dumnezeu si Domnul Isus si s-o inlocuiesc cu ce? Cand sunt la pamant pe cine sa strig sa-mi vina in ajutor?....
__________________
"Inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi..." |
#39
|
|||
|
|||
Citat:
|
#40
|
||||
|
||||
Citat:
Este de neinteles si fara nici un temei faptul de a adori sa apartii lui Dumnezeu si sa actionezi in acelasi timp potrivnic voii Sale. Dorinta de a gusta din pacat.... e ceva ce nu putem invinge, oricat ne-am stradui, intr-o lume in care se pune accent pe asa ceva: comercializam lucruri care plac ochiului, sunt atat de ispititoare, chiar daca sunt daunatoare sufletului... Pacatul in cele din urma devine amaraciune, rusine, dezamagire, disperare..., chiar daca la momentul initial producea contrariul. Domnul ne-a invatat sa cerem in rugaciune "si nu ne duce pe noi in ispita". Iar noi sa vrem de buna voie sa intram in ispita, predandu-ne cu totul ei? Intr-o lume in care oricum nu putem decat sa pacatuim si sa fim rai, invidiosi, mandri, intr-o goana dupa bani continua, nimic nu ne mai ajunge, nimic nu ne mai linisteste?.... Un Sfant Parinte spunea ca daca nu poti urma exemplul Sfintilor, atunci urmeaza exemplul camilei... si atunci vei sti ce inseamna pocainta si viata duhovniceasca. Dar putem sa urmam exemplul camilei? Putem sa ducem tot greul altora in spate, chiar daca suntem plapanzi? Oare putem urma magarul cu capul plecat, fara sa sovaim? Oare ne amintim mereu de salvatorii nostri si de oamenii voitori? Eu una nu ma simt in stare nici exemplul camilei sa-l urmez... Dar am dragostea mare a lui Dumnezeu si stiu ca acolo undeva in adancul meu exista un strop mic de dragoste pe care i-o inapoiez....
__________________
"Inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi..." |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Ce credeti despre diferenta de varsta? | Sonrisa | Nunta | 117 | 29.03.2013 18:42:18 |
ce credeti despre frica exagerata de a nu gresi? | cred_cu_adevarat | Generalitati | 1 | 04.10.2011 15:37:38 |
Despre vedenii si vrajitorii cuvant spus de Pr.Cleopa | elena_c | Generalitati | 1 | 19.03.2009 01:28:32 |
Ce credeti despre noul Patriarh | andorueca | Generalitati | 14 | 19.05.2008 21:33:56 |
Despre vedenii | Laurentiu | Generalitati | 0 | 05.02.2007 10:25:20 |
|