Transfuzia de sange scurteaza...de fapt viata?

[stefan florin]

În prealabil postat de ioan67

Încă un cugetător sfătos...
Bre, da mulţi sunteti!

nu ai inteles nimic din ceea ce am scris!

[AlinB]

În prealabil postat de bluester

Inainte de fiecare transfuzie, primitorului i se fac teste pentru determinarea grupei sangelui si rh-ului; si in functie de acestea doua, primitorul va primi sange compatibil cu al sau. Deci, daca se respecta protocoalele, transfuzia nu face nici un rau.
Nu va luati dupa martorii lui iehova... ei manipuleaza intr-un mod grosolan.

Da, exista ceea ce spune respectivul dar se intampla foarte rar:

https://en.wikipedia.org/wiki/Blood_...dverse_effects

Acute hemolytic reactions are defined according to Serious Hazards of Transfusion (SHOT) as "fever and other symptoms/signs of haemolysis within 24 hours of transfusion; confirmed by one or more of the following: a fall of Hb, rise in lactate dehydrogenase (LDH), positive direct antiglobulin test (DAT), positive crossmatch" [26] This is due to destruction of donor red blood cells by preformed recipient antibodies. Most often this occurs due to clerical errors or improper ABO blood typing and crossmatching resulting in a mismatch in ABO blood type between the donor and the recipient. Symptoms include fever, chills, chest pain, back pain, hemorrhage, increased heart rate, shortness of breath, and rapid drop in blood pressure. When suspected, transfusion should be stopped immediately, and blood sent for tests to evaluate for presence of hemolysis. Treatment is supportive. Kidney injury may occur due to the effects of the hemolytic reaction (pigment nephropathy). In the USA in 2011 there were 48 episodes of acute hemolysis due to a mismatch in ABO blood type (1 in 495,207 blood components transfused) and 168 episodes of hemolysis due to other causes (1 in 124,525 blood components transfused).[27] In the UK in 2014 there were 18 episodes of hemolysis due to other causes (1 in 147,972 blood components transfused).[26]
Delayed hemolytic reactions occur more than 24 hours after a transfusion,[26] and occur more frequently (1 in 20,569 blood components transfused in the USA in 2011).[27] They are due to the same mechanism as in acute hemolytic reactions. However, the consequences are generally mild and a great proportion of patients may not have symptoms. However, evidence of hemolysis and falling hemoglobin levels may still occur. Treatment is generally not needed, but due to the presence of recipient antibodies, future compatibility may be affected.
Febrile nonhemolytic reactions are the most common type of blood transfusion reaction and occur due to the release of inflammatory chemical signals released by white blood cells in stored donor blood. This type of reaction occurs in about 7% of transfusions. Fever is generally short lived and is treated with antipyretics, and transfusions may be finished as long as an acute hemolytic reaction is excluded. This is a reason for the now-widespread use of leukoreduction – the filtration of donor white cells from red cell product units.[14]
Allergic reactions may occur when the recipient has preformed antibodies to certain chemicals in the donor blood, and does not require prior exposure to transfusions. Symptoms include hives, itching, low blood pressure, and respiratory distress which may lead to anaphylactic shock. Treatment is the same as for any other type 1 hypersensitivity reactions and includes administering intramuscular epinephrine, glucocorticoids, antihistamines, medications to keep the blood pressure from dropping, and mechanical ventilation if needed. A small population (0.13%) of patients are deficient in the immunoglobulin IgA, and upon exposure to IgA-containing blood, may develop an anaphylactic reaction.
Posttransfusion purpura is a rare complication that occurs after transfusion of red cells or platelets and is associated with the presence antibodies in the patient's blood directed against the HPA (human platelet antigen) systems (only one case was reported in the UK in 2014).[26] Recipients who lack this protein develop sensitization to this protein from prior transfusions or previous pregnancies, and develop thrombocytopenia about 5 to 12 days after subsequent transfusions. Treatment is with intravenous immunoglobulin.[28]
Transfusion-associated acute lung injury (TRALI) is a syndrome of acute respiratory distress, often associated with fever, non-cardiogenic pulmonary edema, and hypotension, which may occur as often as 1 in 2000 transfusions.[29] Symptoms can range from mild to life-threatening, but most patients recover fully within 96 hours, and the mortality rate from this condition is less than 10%.[30] Although the cause of TRALI is not clear, it has been consistently associated with anti-HLA antibodies. Because these types of antibodies are commonly formed during pregnancy, several transfusion organisations have decided to use only plasma from men for transfusion.[31] TRALI is typically associated with plasma components rather than packed red blood cells (RBCs), though there is some residual plasma in RBC units.[31]

Manipularea provne de la faptul ca se generalizeaza, absurd, il lasa pe ala sa moara cu zile dupa "logica": mai bine sa moara sigur decat sa moara eventual prin transfuzie cu o sansa de 1 la 100.000.

Minciuna e unul din simptomele fratiei cu "tatal minciunii" iar asta e una dintre cele mai penibile tentative.

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Ca să îl găseşti şi să te convingi că e bun sau rău, trebuie ca mai întâi să îţi accepţi situaţia şi apoi să îi treci pragul.
Acolo, doar acolo în relaţia directă cu terapeutul şi în travaliul la care te angajezi, vei putea evalua cât e de eficient psihologul respectiv. În baza propriei tale evoluţii.
În rest, mecanisme de apărare...

Majoritatea celor care ajung acolo au slabe capacitati in a se evalua obiectiv pe sine (de altfel e si una din cauzele principale pentru care ajung), pe altii chiar mai putin.

Mai rau, in unele cazuri unii isi evalueaza terapeutul dar o fac spre rau, opunand rezistenta terapiei.

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Părerea dvs., stimate domn.
Nu arătaţi altceva decât ignoranţă. Şi obrăznicia infantilă de a-i da lecţii de psihologie unui psiholog.
Cum voiţi....

Cand sunt lipsite de argumente, astfel de afirmatii din partea celui care se pretinde a fi chiar ceva autoritate in domeniu, denota doar infatuare, nimic mai mult.
Pardon, poate si o doza de incompetenta in domeniul discutat?

A cunoaste scolastic domeniul psihologiei e una, a fi psiholog e cu totul altceva, presupune in primul rand un proces de slefuire a propriei personalitati pentru a se adapta intr-un mod fericit la eventualele "inadapatari" ale celorlati.

Insa, iarta-ma ca ti-o spun public si direct, istoria banarilor tale de pe forum, tocmai pentru iesiri neadecvante (probabil foarte virtuoase indignari in perspectiva ta subiectiva) arata ca mai ai un sac de sare de mancat pana sa ajungi cu adevarat cunoscator (si mai ales practicant pe propria persoana) a domeniului pe care eventual ai o diploma.
De alte aspecte mult mai personale nici nu mai pomenesc, desi le stim cu totii si tu cel mai bine.

[AlinB]

În prealabil postat de Jennyy

Cat despre psihologi..sunt si psihologi crestini, care incearca (macar) sa priveasca omul, prin prisma Bisericii. Desi, e foarte greu.. Adesea omul alearga la psiholog intai apoi (daca..) la duhovnic!
Bine ar fi sa avem cat mai multi duhovnici si cat mai putini psihologi...

Sunt cazuri in care din pacate ar trebui sa mearga SI la un psiholog daca nu chiar psihiatru nu doar la duhovnic.

Avem si pe forum cel putin 2 cazuri din astea, oameni cu duhovnici (zic ei) dar a caror probleme sunt evident peste aria de competenta a duhovnicului si tin mai degraba de sfera psihiatriei.

Insa, e adevarat, un psiholog nu-ti va vorbi niciodata de virtutile iubirii care implica jertfa de sine.
Pentru ca asa ceva e nebunie din perspectiva psihologului.

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Cristiboss, din păcate (şi din fericire) eu ştiu destul de bine ce şi cum este cancerul. Iar rolul unui grup de suport pentru pacienţii din Oncologic este decisiv, adeseori.
Dacă nu cunoaşteţi despre ce e vorba, mai ales în problema asta, vă recomand cu tărie să vă abţineţi de la comentarii absurde.

Prima parte a adresarii a fost civilizata, a doua o agresivitate nejustificata si mai ales in necunostinta de cauza.

In primul rand nu stii de unde si daca a primit asistenta.
Poate a fost si un pshilog dar credinta in Dumnezeu i-a fost mai de ajutor (cum a si confirmat).

De altfel, poate ne lamuresti tu ce abordare poate avea un psiholog vizavi de un om care se afla in pragul mortii si nu se poate impaca cu asta?
Are psihologia o solutie pentru moarte?
Ia lumineaza-ne tu.

In al doilea rand din ce a postat nu se vedea o lipsa de gratitudine asa cum insinuezi.

Deci niste scuze ar fi fost binevenit, ca de la un om asa titrat in cele ale psihologiei umane ..ca si crestin nu mai vorbesc.

[ioan67]

În prealabil postat de AlinB

Majoritatea celor care ajung acolo au slabe capacitati in a se evalua obiectiv pe sine (de altfel e si una din cauzele principale pentru care ajung), pe altii chiar mai putin.

Mai rau, in unele cazuri unii isi evalueaza terapeutul dar o fac spre rau, opunand rezistenta terapiei.

De acord. Şi tocmai în acest punct, când are loc un transfer negativ asupra terapeutului, intervine măiestria acestuia de a-l ajuta pe client/pacient.

Ai experiat cumva astfel de situaţii? În ambele ipostaze.
Că de n-ai făcut-o, ar fi bine să te abţii de la comentarii atât de "docte".

[ioan67]

În prealabil postat de AlinB

Are psihologia o solutie pentru moarte?
Ia lumineaza-ne tu.

Să te lumineze Bunul Dumnezeu, nu eu!
Cât priveşte întrebarea ta, ai la îndemână mii de cărţi profesioniste (nu fiţuici de popularizare care umplu piaţa pe la noi) pentru a vedea cum abordează psihologii problema oamenilor copleşiţi de perspectiva morţii.
Începe cu vreo lucrare legată de anxietate şi apoi treci la terapia bolnavilor incurabili, dacă ai vreme şi interes. Aminteşte-ţi şi de logoterapia lui Frankl, evreul acela care a traversat experienţa lagărelor naziste.
Eu nu pot, din păcate, să rezum aici toate abordările pe care le practică terapeuţii în lucrul cu bolnavii respectivi. Şi nu e locul pentru astfel de discuţii.
Îţi mai sugerez să răsfoieşti, alături de psihoterapie, şi câteva pagini din psihanaliza clasică. De pildă o lucrare de pionierat, naivă acum, intitulată "Eros şi Thanatos".
Spor la studiu, supremă înţelepciune!

[GMihai]

În prealabil postat de AlinB

Are psihologia o solutie pentru moarte?
Ia lumineaza-ne tu.

Da ce, medicina are vreo soluţie pentru moarte ?! La gunoi cu doctorii !!!

[AlinB]

Nu pricepusi, bre.