Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 4 =

Obiectul concentrarii

Obiectul concentrarii poate fi un inteles (Ex. "Dumnezeu prezent") sau o forma mentala cu care ne-am familiarizat in prealabil.

Aceasta familiarizare presupune ca putem reprezenta mental cu relativa usurinta o ‘imagine generica’ (cu particularitati) compusa in urma unor eforturi analitice anterioare.

In general, obiectele concentrarii in Dharma sunt clasificate in patru:

1.obiecte atotpatrunzatoare (adevaruri ultime si conventionale – “atotpatrunzatoare” pentru ca acestea prolifereaza in orice forma de concentrare)

2.obiecte necesare pentru abandonarea fiecarei naluciri in parte (Ex. impermanenta pentru diminuarea obsesiei pentru aceasta viata, rabdarea pentru contracararea nerabdarii, dragostea pentru raceala…)

3.obiecte necesare pentru abandonarea nalucirilor in general (Ex. adevarul ultim - taie de la radacina ‘buruiana nalucirilor’)

4.instrumente pedagogice (sunt capabile sa perfectioneze simultan concentrarea si intelepciunea - Ex. 18 elemente, 5 agregate, 12 surse, 12 verigi interdependente)

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 5 =


Instrumente generale

1.Credinta admirativa
Nu este suficienta doar credinta ca luciditatea exista. Este important sa-i intelegem calitatile exceptionale si aplicabilitatea acestora.

2.Credinta aspirationala
Intelegand calitatile exceptionale ale luciditatii trebuie sa simtim spontan dorinta de a o realiza in viitor. Sa credem ca este o stare care o putem atinge cu rabdare si perseverenta.

3.Efort
Efortul este o angajare entuziasta in metodele explicate in scripturi pentru atingerea luciditatii.

4.Suplete mentala
Efortul trebuie sa fie continuu si suplu.
Suplu, in sensul in care mintea trebuie ferita de incrancenare, crispare, superficialitate sau descurajare.


Instrumente specifice

1.Atentia
Este un factor mental (o parte a mintii care, impreuna cu constientizarea primara si alti factori mentali, produc constientizarea curenta) care fixeaza constientizarea pe obiectul cognitiei.

2.Apropierea
Este un factor mental special care ‘apropie’ obiectul de minte pana cand obiectul devine mintea insasi. Nu mai simtim ca obiectul este in exteriorul mintii, ca intre mintea contemplativa si obiect este o anumita distanta. Toate formele de concentrare defectuoase ‘simt’ aceasta distanta, separatie intre minte si obiect.
O buna concentrare ‘se simte’ ca si cum noi insine devenim obiectul contemplat. Mintea devine obiectul, obiectul devine mintea. Mintea este imersata in obiect, cu care se contopeste perfect. In afara de “obiectul - minte” totul se estompeaza si dispare.

3.Alerta
Este un factor mental special care monitorizeaza aparitia celor patru obstacole specifice: abaterea grosiera, abaterea subtila, diminuarea claritatii si slabirea atentiei

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 6 =

Cele noua stadii

Linistirea mintii, conform scripturilor budiste, se realizeaza in noua stadii.

Ea poate fi abordata cu succes doar de cineva care s-a lepadat de lume si care a castigat prin aceasta usuratatea si bucuria launtrica a dezlegarii.

O astfel de minte golita de preocupari lumesti reteaza capul balaurilor lumii cuibariti in adancul inimii prin votul renuntarii. Astfel, poate sa se lupte, cu sorti de izbanda, impotriva viermuielii serpilor care musca din atentie.

Lepadarea de lume devine efectiv lucratoare doar prin votul renuntarii.

Pana la vot suntem doar actori, simpli amatori – fara patrundere si putere.

Intrarea efectiva pe calea libertatii se face prin asumarea votului lepadarii de cele pamantesti, avand o buna cunoastere discriminatorie a naturii inselatoare a lumii si a bunatatilor libertatii.

Votul este actul de botez. Este punctul care initiaza nasterea unei noi fiinte prin inima intelegatoare.

Aceasta este fundatia puternica pe care poate fi cladita linistirea mintii.

Altfel, este doar un exercitiu intelectual fara inradacinare in profunzimea cereasca a inimii.

Linistirea este cea de a cincea paramita exersata de Bodhisattvasi.

Nucleul ei este lepadarea de lume iar parfumul ei compasiunea atotcuprinzatoare.

Pentru ca motivatia-forta care sustine efortul linistirii nu este linistirea insasi, ci slujirea tuturor fiintelor.


Cele noua stadii ale linistirii sunt:

1 Focalizare initiala
2 Retinere cu scapari
3 Reactualizare reflexa
4 Fara abatere grosiera

5 Cu slabire subtila
6 Cu abatere subtila
7 Fara slabiri si abateri subtile

8 Minim efort
9 Fara efort

[florin.oltean75]

Nobletea, bogatia, puterea si puritatea
Pot fi gasite doar in Dumnezeu
Restul sunt desertaciuni.

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 7 =


Opt factori mentali directori

Focalizarea mintii pe un inteles pare a fi un eveniment simplu, axiomatic, fara a fi loc de alte explicatii cu privire la aceasta actiune mentala elementara.
Insa, calitatea focalizarii fiintelor din “lumile dorintei” este cu mult inferioara decat a fiintelor samsarice din paradisurile “cu forma’ si “fara forma”.
In ce consta aceasta diferenta calitativa?
In principal in calitatea stabilizarii mintii, dar si anumiti factori mentali speciali care induc extraordinara luciditate.
Din perspectiva cultivarii acestor factori mentali directori, linistirea mintii este o arta in sine.

Linistind mintea intelegand ca orice experienta mentala este ca urma lasata in aer de o pasare in zbor

Linistind mintea intelegand ca tot ceea ce percepem sunt propriile noastre manifestari mentale, ca tot ceea ce percepem este de fapt esenta propriei minti

Linistind mintea intelegand ca orice fluctuatie mentala se reintoarce in mintea radacina asemenea unei pasari care se reintorce pe o corabie aflata in mijlocul oceanului

Linistind mintea aplicand corectiile ca un albatros care-si corecteaza planarea in inaltul cerului

Linistind mintea prin fixarea obiectului atentiei ca si cum mintea ar fi legata de acesta cu un fir subtire de bumbac

Linistind mintea contempland obiectul concentrarii asa cum un copil se uita uimit la o jucarie noua

Linistind mintea asemenea unui ocean nemarginit, perfect linistit

Linistind mintea asemenea unui soare care lumineaza tot universul

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 8 =


Linistind mintea intelegand ca orice experienta mentala este ca urma lasata in aer de o pasare in zbor

Mintile fiintelor din lumile dorintei interactioneaza defectuos cu formele din campul lor de perceptie.

Pentru ca nu sesizeaza natura esentiala a mintii si formelor, procesul lor de cognitie este dramatic,
generand mari cantitati de energie karmica, de atractie si aversiune.

Aceste convulsii intretinute de ignoranta ii tin puternic inlantuiti in sfera cauzalitatii, fara ca ei sa realizeze aceasta.

Experientele mentale sunt trecatoare, apar si dispar ca norii pe cer. Ele sunt fara consistenta, fara o realitate ultima care sa le apartina intrinsec. Daca ar fi altfel, nu ar fi schimbatoare.

Natura lor este comparata metaforic cu dara lasata in urma de o pasare in zbor.

Aplicat la procesul de linistire al mintii este indicat sa privim obstructiile care apar spontan
(abaterea grosiera, abaterea subtila, diminuarea claritatii si slabirea atentiei), ca experiente
mentale goale de o esenta proprie.

In acest fel, obstructiile isi pierd din forta de impact asupra mintii.

Fluctuatiile atentiei incep sa se tempereze de la sine, ca o mare agitata care se linisteste, mintea pastrandu-si focalizarea ferma pe obiectul contemplat.

Cine intelege ca experientele mentale sunt insubstantiale nu este nici impresionat de propriile realizari, nici nu ramane ancorat in propriile greseli – se misca cu o mare usurinta prin masa densa a experientelor mentale.

Toate sarcinile mentale si fizice i se par foarte usoare. Trece prin foc si nu se arde, trece prin apa si nu se uda.

[florin.oltean75]

Psihologia Luciditatii
= partea 9 =

Linistind mintea intelegand ca tot ceea ce percepem sunt propriile noastre manifestari mentale, ca tot ceea ce percepem este de fapt esenta propriei minti

Nicio forma nu exista in sine (este vida de existenta independenta, prin sine) din trei considerente:
1.pt. ca depinde de cauze care o genereaza, o asambleaza – un adevar grosier, relativ usor de inteles
2.pt.ca depinde de partile sale– un adevar subtil, mai greu de inteles
3.pentru ca depinde de subiect – un adevar foarte subtil, foarte dificil de inteles.


Acest aspect al linistirii se refera la dependenta foarte subtila, dependenta obiectului fata de subiect.

Realitatea apare intr-un mod mincinos ca fiind in afara noastra, cand de fapt ea este inlauntrul nostru.

Acest adevar poate fi constientizat progresiv, pe cale rationala, fara a face neaparat apel la mistica dogmatica.


Realitatea efectiva, experimentata nemijlocit, este o proiectie prin simturi a obiectelor, compilata, interpretata si extrapolata de mintea noastra pe baza experientelor anterioare.

Tot ceea ce percepem se afla, de facto, in mintea noastra. Este un adevar intelectual evident, dar pe care nu-l simtim cu inima, in experienta curenta.

Avem impresia ca Dumnezeu este plasat in exteriorul mintii noastre, ca vorbeste din afara noastra, fiind inaccesibil si intangibil. Cand, de fapt, El vede realitatea din strafundul inimii noastre, prin ochii nostri.

Lumea pe care o percepem clipa de clipa este integral “a noastra”, din perspectiva oglindirii ei prin propria noastra minte. Dumnezeu este datatorul de viata prin faptul ca, in noi fiind, potenteaza (insufleteste) constientizarea.

Pentru ca mediul exercita senzatii asupra noastra ce par independente de volitia proprie, inca din frageda copilarie incepem sa obiectivam perceptiile, plasand progresiv realitatea in afara mintii noastre.

Copilul simte in mod natural ca “el percepe” in actul perceptiei. Adultul isi pierde aceasta constientizare care unifica toate experientele in sine. “Sinele” intra in fundal si obiectul preia scena.

Pe masura ce crestem, din centru devenim periferie. O periferie controlata cu putere de manifestarile propriei minti.

Polarizarea subiect – obiect devine din ce in ce mai accentuata odata cu trecerea timpului, cu multiplicarea interferentelor senzoriale si constructiilor conceptuale.

Pentru ca realitatea care o percepem pare a fi in afara mintii, suntem atrasi cu putere de forme sau le respingem cu putere.

Nu realizam ca absolut totul se produce in propria noastra minte, ca tot ceea ce experimentam este o manifestare a mintii insasi, clipa de clipa.

Avem impresia ca realitatea se manifesta independent de noi, ca suntem la mila sortii, ca niste frunze purtate de rafalele evenimentelor.

In acest fel, suntem prizonierii propriei noastre perceptii false. Suntem sub puterea Faraonului, in pamant strain.

Incercand sa cotrolam evenimentele “externe” ne afundam din ce in ce mai mult in aceasta perceptia eronata a “realitatii obiective”.

Intarim reflexul “realitatii obiective” experimentand fie succesul, fie insuccesul in diverse activitati cotidiene.

Atentia noastra este focalizata exclusiv pe obiect, in loc sa sesizeze relatia minte – obiect.

Putine persoane au constientizari de forma “eu constientizez ca merg”- atunci cand merg.

Pentru ca aceste forme subtile de constientizare sa fie mentinute active in experienta curenta este nevoie de o deosebita vigoare si prospetime a mintii.

Ne putem intreba, firesc, de ce este nevoie sa constientizez de exemplu ca “mintea mea percepe ca eu mananc” sau “ceea ce privesc eu este de fapt o oglindire a mintii mele, nu obiectul care este privit”

Pentru ca doar asa mintea impartita in forme poate fi, incetul cu incetul, unificata, facuta puternica si adunata in sine. Iar de acolo, sa-si vada intaia data propria sa natura clara si luminoasa.

Mintea obisnuita “se afunda” in senzatii de placere, respingere sau indiferenta, fara sa realizeze ca experientele sunt propriile ei reflexii. Este o minte slaba, “impartita”, aplecata cu usurinta spre patimi.

Este dificil sa corectam perceptia gresita ca realitatea se afla in exteriorul nostru. Aceasta este adanc inradacinata in minte prin forta obisnuintei.

Insa, cu rabdare si peseverenta putem realiza miracolul constientizarii ca toate senzatiile, perceptiile si reprezentarile mentale sunt pur si simplu manifestari ale mintii noastre.

Astfel ca putem simti pentru prima data “centrul” sau “revenirea acasa”. Putem identifica pozitia spectatorului si spectacolul. Spectatorul poate lasa spectacolul sa defileze pe panza si sa fie constient ca “priveste”. Poate simti ca spectacolul este generat din interior nu din exterior.

Progresiv, mintea se resoarbe in ea insasi, se intregeste, devenind uniform-unitara, “treaza” cu privire la propria ei natura.

In procesul de adunare a mintii in ea insasi, tot ceea ce percepem, simtim si gandim poate deveni obiect de reflectie.

Pentru ca nu constientizam ca tot ceea ce percepem sunt propriile noastre manifestari mentale, risipim multa energie mentala. Suntem “fii risipitori”.

In loc ca mintea sa fie directionata spre profunzimea sinelui este disipata pe miscari de suprafata, pe vanare de himere.

--------------------

Observatie:

Dincolo de explicatiile care indeamna la facerea faptelor bune, poate fi o explicatie psihologica speciala a dictonului:

“Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește” – pentru ca Hristos in inima noastra fiind, vede prin ochii nostri, simte prin trupul nostru. Toate trebuie intoarse la Sine, recunoscand ca sunt ale Sinelui – perceptiile propriei minti - nu forme independente.

[florin.oltean75]

Limpezime

Este adevarat ca lucrurile ce ne inconjoara au o anumita masa si consistenta. (adevarul parelnic)

Insa, din perspectiva Duhului, de asemenea, este adevarat ca acestea nu au deloc consistenta, ca sunt fara masa. (adevarul ultim)

Bucuriile si suferintele par sa aiba masa si consistenta.
Ele ne umplu viata.

Insa, in adevar, cand duhul este golit, acestea apar cum sunt de fapt,
limpezi ca spatiul, fara greutate sau forma.

[florin.oltean75]

Fara distanta, fara miscare


Pentru ca in Duhul Adevarului nu sunt forme,
Nu exista nici “distanta”.

Dumnezeu nici nu vine, nici nu pleaca.
Omul nici nu vine, nici nu pleaca.

Toate sunt Unul.

Unul in toate si toate in Unul.

O unime.

[florin.oltean75]

Dependente

Oamenii obisnuiti sunt dependenti de placeri lumesti,
sfintii sunt dependenti de placeri virtuoase.