Ce este preotul?

[windorin]

În prealabil postat de sophia

ultima definitie data de windorin: preotul sa fie om odihnitor de oameni. Asa este. Nu stiu de unde este citat. Numai un lucru: pe preot cine il odihneste? Caci este tot om. Si el are nevoie si de cel de Sus si de oameni.

Nu stiu daca este o definitie. Citind despre Parintele Miron Mihailescu, pe care vi'l recomand cu toata dragostea, am gasit spunandu'se despre el acestea: "A fost un om odihnitor de oameni."

[COLOR=darkred]Preotul este odihnit de[/COLOR] [COLOR=darkred]Duhul lui Dumnezeu[/COLOR], care ii si da puterea sa duca toate neputintele celor veniti la el, la scaunul Spovedaniei, la sfaturire si la mangaiere. De asemenea, preotul are mare nevoie si [COLOR=darkred]de familia lui[/COLOR], de o sotie blanda, ingaduitoare, cat si de copii ascultatori.

Preotul este doctor al bolilor sufletesti.
- Este parinte, caci are fii duhovnicesti.
- Este calauzitor pe calea mantuirii.

[alexandras]

Dorin,


imi place foarte mult expresia ,,odihnitor de oameni''.Am ma citit despre asta undeva,mi se pare ca tot pe saitul asta.
E mare nevoie astazi de astfel de purtatori de har odihnitor.Trebuie sa ai tu insuti harul lui Dzeu ca sa fii izvorator de har.Dar la noi pacatosii de unde? Ne ramane doar rugaciunea.

Cand eram mai tanar si increzut, un calugar de la Sihastria imi spunea ca e mare nevoie de rugaciune continua.Iar eu ,ca un pragmatic si prea destept ce ma credeam ,imi ziceam in sine: eh,calugarul daca nu are ce face,vorbeste de rugaciune... Eu socoteam atunci ca tre sa fiu om al actiunii,al faptei in detrimentul rugaciunii.Nu ma invatase sau nu eram eu orientat spre echilibrul dintre ,,ora et labora''.Ce-i drept aveam si o constructie in desfasurare.
Mai tarziu,cand nu am mai putut rezista agitatiei si stresului,mi-am dat seama ca ceva nu e in regula,ca trebuie sa gasesc o solutie,altfel o iau razna cu capul.Si am inteles ce inseamna starea de rugaciune si de sanatate,de echilibru sufletesc.

Sa ne ajute Domnul in toate!

[costel]

Preotul este cel care iti indica drumul ce duce la implinire. Se face luminator daca tu mergi noaptea si izvor din care sa-ti potolesti setea, daca mergi ziua in amiaza mare. Asa ca de vreme ce suntem pe cale, merita sa-i cercetam cat mai des.

[io8nut]

Scuze daca a mai postat cineva,am auzit-o de curand :

„În fiecare parohie este un om care este al tuturor; este chemat ca martor, ca sfatuitor ori ca reprezentat în toate actele cele mai solemne ale vietii, care ia pe om de la sânul mamei sale si nu-l lasa decât la mormânt,care binecuvinteaza ori sfinteste leaganul, nunta, patul mortii si sicriul; un om pe care copilasii se obisnuiesc a-l iubi, a-l venera si a se teme fireste de el; pe care chiar necunoscutii îl numesc parinte; la picioarele caruia crestinii merg si depun marturisirile lor cele mai intime; un om care prin starea lui este mângâietorul tuturor nenorocirilor sufletelor si ale trupurilor; mijlocitor obligat între bogatie si saracie, care vede pe cel sarac si pe cel bogat batând la usa sa, rând pe rând; cel bogat pentru a-I lasa milostenia în ascuns, cel sarac pentru a o primi fara a se rusina, care nefiind de nici o treapta sociala, tine deopotriva la toate clasele: la clasele de jos prin modestia si simplitatea vietii; la clasele înalte prin educatia, stiinta si înaltimea sentimentelor, ce inspira si recomanda o religie a iubirii de oameni; un om, în fine, care stie toate, care are dreptul de a spune toate si al carui cuvânt cade de sus asupra inteligentelor si asupra inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeiesti. Acest om este preotul”
Alphonse de Lamartine

[Mihnea Dragomir]

Preotul este Cristos.

[fallen]

În prealabil postat de sophia

Bmd, eu asa stiu, asa am auzit.
Preotii care slujesc la manastiri sunt din randul calugarilor sau/si nu sunt insurati. Mai multe nu stiu.
Daca exista si au voie in BO preoti celibatari, deci care n-au fost casatoriti vreodata, nu stiu.
Exista vaduvi si divortati.
Mai multe nu stiu.
Da, poate ar trebui sa-i lase pe preoti sa se insoare mai tarziu. Nu stiu.
Si in timpul acela, pana la hirotonie ar putea face ucenicie pe langa preoti cu har, sa vad cum este si cum trebuie sa fie si sa invete mai multe (cum fac medicii, avocatii, notarii, etc.). Si poate chiar sa inteleaga daca si-au ales calea potrivita. Facultatea te invata f.putine lucruri din cele care ai nevoie mai tarziu in profesie. Teoria prea putin foloseste.
Eu m-am lovit de asta. Primul lucru de care m-am lovit cand am intrat in profesie a fost ceva ce nu se invata (inca) in facultate: sa lucrezi/comunici cu oamenii, mai ales cu cei pe care trebuie sa-i coordonezi/conduci (in firma, fabrica etc.).
Daca preotii invata asta n-am inteles. Am intrebat, dar nu mi s-a raspuns.

Legat de asta ma mai gandesc la ceva: un mirean, cel putin in alte tari, ca in tara n-am auzit sa se faca asa inca, poti sa faci dupa terminarea scolii practica in unele domenii ca sa vezi daca esti potrivit si ti-ar place profesia/domeniul respectiv. Si un mirean poate sa mai renunte si pe parcurs daca vede ca totusi nu-i place, nu-i pe sufletul lui.
Am fost generatii intregi care nu stiam ce ne asteapta de fapt dupa studii si aveam o imagine idealizata a profesiei respective. Trebuia sa avem o diploma si atat.
Un preot nu are cale de intoarcere chiar daca ar vrea, daca ar vedea ca nu este potrivit pentru el.

Si ce intelegeti prin preot misionar in B.O? Exista asa ceva?

Costel - f.frumos si bine spus.

E foarte adevarat ceea ce spuneti despre alegerea profesiei....multi dintre noi ne asteptam la cu totul altceva decat gasim in realitate. Apoi mai intervin si alte fenomene : pe langa dorinta noastra nemasurata de a face bine omenirii, mai apar si nevoile materiale, foamea, necesitatea unei locuinte, cresterea copiilor... si pentru asta din pacate suntem siliti sa facem si compromisuri, chiar "sa-l rastignim pe Hristos", cum a spus cineva mai devreme. Si din cate am auzit, asta se poate intamla chiar si in familiile preotilor. Desigur, putem sa nu le facem, dar pentru asta trebuie sa avem o credinta "beton armat", si daca alegi sa duci o astfel de existenta ascetica, e mult mai usor atunci cand nu ai familie (chiar daca ai, risti sa o pierzi).

[fallen]

În prealabil postat de Noesisaa

Dar Sophia, preotii sau viitorii preoti fac practica -- mai toti canta in strana in timpul facultatii/seminarului, sunt paracliseri, vad ce si cum se intampla intr-o biserica, cum se conduce, cum se organizeaza, ce inseamna viata de preot etc. Apoi nu toti se casatoresc/hirotonesc imediat ce termina facultatea la 22-23 de ani. Am trei cunostinte, absolventi de teologie care s-au casatorit si au fost hirotoniti unul la 28, ceilalti la 30, adica cand au reusit sa isi gaseasca o fata pe placul lor...intre timp au predat religia, au cantat pe la biserici, au facut mastere, lucruri din astea. Si mai stiu inca pe cineva care, desi insurat si absolvent de teologie nu vrea sa fie hirotonit niciodata fiindca spune ca nu se simte potrivit pentru meseria de preot...bravo lui ca are puterea sa recunoasca si nu se lasa dus de val.

Cantatul la strana nu cred ca e edificator pentru aceasta profesie. Cei care au insa voce, pot face cariera ca si cantareti. Cred ca putini au cu adevarat vocatie pentru aceasta profesie (ca si pentru alte meserii vocationale); restul, o fac doar ca pe o oricare alta meserie.

În prealabil postat de fallen

Desigur, putem sa nu le facem, dar pentru asta trebuie sa avem o credinta "beton armat", si daca alegi sa duci o astfel de existenta ascetica, e mult mai usor atunci cand nu ai familie (chiar daca ai, risti sa o pierzi).

Uneori apare un conflict între dragostea de familie şi dragostea de Dumnezeu, pentru că urmarea lui Hristos poate însemna jertfă de sine, pe care nu o poţi despărţi de jertfirea bunăstării propriei familii. E conflictul dintre duh şi lume, dintre Dumnezeu şi Mamona; nu demonizând familia, Doamne fereşte, ci în înţelesul că familia e din lumea aceasta trecătoare şi are rosturi tot trecătoare.
Din pricina asta, te poţi afla uneori într-o sfâşiere lăuntrică, mai ales dacă nu înţelegi bine care e voia lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii tale. Dar dacă înţelegi, nu există decât o alegere bună.

[Marius22]

Preotul este un parinte, un binevestitor, un mijlocitor, un sfintitor, un tamaduitor. Prin harul sfant al preotiei, acesta este deodata chip al patriarhilor biblici, chip al ingerilor, chip al prorocilor, chip al apostolilor, dar mai ales chip al lui Hristos.

Preotul nu este loctiitorul lui Hristos pe pamant, ci un madular viu al Bisericii Sale, prin care Hristos lucreaza asupra intregului trup. Preotul este acel "putin aluat" menit sa dospeasca intreaga framantatura, este "sarea pamantului" si "lumina lumii".