Catolicismul si ecumenismul

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Ortodocşii care s-au reunit cu Biserica Catolică nu au fost forţaţi, ci au semnat o cerere care a fost aprobată. Actul fundamental este bine păstrat şi se găseşte şi pe Internet, dar nu am acuma vreme să îl caut.

Ciudat ca spuneti acest lucru, infirmand istoria romanilor din Transilvania. Pr. Staniloae a scris f documentat despre Uniatism.
Probabil ca dispre catolici asa s-a parut, ca nu au fost fortati; dar dinspre romani adevarul este mult mai dureros. Atata timp cat a existat un general Bokow si martiri ortodocsi, care nu au acceptat convertirea cu pretul vietii, ma intreb de unde sfidarea aceasta a opozitiei si martirajului romanilor ortodocsi?!?

Dealtfel tot in aceeasi carte "Uniatismul in Transilvania", gasim si textul scris de romani la unirea cu BC. Il voi posta cat de curand aici.

Iata textul romanesc principal din prima pagina:
"Noi mai jos scrisi, vladica, protopopii si popii bisericilor romanesti, dam in stire tuturor carora se cuvine mai vârtos tarii Ardealului:
+Cercand schimbarea cestii lumii inselatoare si nestarea si neperirea sufletelor carora in masura mai mare trebuie a fi decât toate, din buna voia noastra, ne unim cu Biserica Romei ce catolica si ne marturisim a fi madularele cestii Biserici sfinte catoliceasca a Romei, prin aceasta carte de lamurire a noastra si cu acele priveleghiomuri voim sa traim, cu carele traiesc madularile si popii cestii Biserici sfinte, precum inaltia sa imparatul si coronatul craiul nostru in milostenia decretumului inaltimei sale ne face partasi. Care mila a inaltii sale neavând a o leapada, cum se cade credinciosilor inaltii sale, aceasta carte de marturie si inaltii sale si tarii Ardealului o dam inainte. Pentru care mai mare tarie dam pecetile si scrisorile mainilor noastre. S-a dat in Balgrad in anii Domnului 1698, in 7 zile a lui octovrie".

Dupa acest text foarte general, urmeaza in aceeasi pagina post-scriptum-ul urmator, in care se afirma si pozitiv vointa protopopilor de a pastra toata credinta Bisericii Ortodoxe:

<< + Insa intr-acest chip ne unim si ne marturisim madulari sfintei catolicesti biserici a Romei, cum pre noi si ramasitele noastre dinobiceiul Bisericii noastre a Rasaritului sa nu neclateasca, ci toate taramoniile, sarbatorile, posturile, cum pana acum asa si de acum inainte sa fim slobozi a le tinea dupa calindarul vechi. Si pre cinstitul vladica nostru anastasie nime pana la moartea sintii sale sa n-aiba putere a-l clati din scaunul sfitii sale. Ci tocma de i s-ar tampla moarte, sa stea in voia soborului pe cine ar alege sa fie vladica, pre care sfintia sa papa si inaltul imparatul sa-l intareasca si patriarhul de supt biruinta inaltii sale sa-l irotoneasca si-n obiceiul si dregatoriile protopopilor caresunt si vor fi nici intr-un fel de lucru nime sa nu se amestece, ci sa tie cum si pana acum. Iar de nu ne vor lasa pre noi si pre ramasitele noastre intr-aceasta asezare, pecetile si iscaliturile noastre care am dat sa n-aibanici o tarie. Care lucru l-am dat intarit cu pecetea Mitropoliei noastre petnru mai mare marturie>>.
Urmeaza in aceeasi pagina pecetea Mitropoliei, dar fara nici o semnatura. In josul paginii a cincea, dupa semnaturile protopopilor, se afla acest codicil scris de mana lui Atanasie, dar fara semnatura lui, care nu apare nicaieri in document:
<< Si asa ne unim, acesti ce sriem mai sus cu toata legea noastra, Slujba Bisericii, leturghia, si posturile si carindarul nostru sa stea pe loc, iara sa n-ar sta pe loc acele, nici aceste peceti sa n-aibe nici o tarie asupra noastra si vladicanostru Anastasie sa fie in scaun si nime sa nu-l harbatuluiasca>>.

textul de mai sus este extras din cartea Pr. Staniloae "Uniatismul in Transilvania".
La cerere voi pune si "traducerea" latineasca, in care textul cuprinde si ascultarea de cele 4 punte florentine, cu care romanii nu sunt de acord, conform textului in limba romana.

[Erethorn]

În prealabil postat de Miha-anca

textul de mai sus este extras din cartea Pr. Staniloae "Uniatismul in Transilvania".
La cerere voi pune si "traducerea" latineasca, in care textul cuprinde si ascultarea de cele 4 punte florentine, cu care romanii nu sunt de acord, conform textului in limba romana.

Va rog sa ne indicati de unde, din textul in limba romana, ati tras dumneavoastra aceasta concluzie nastrusnica, ca nu ar fi fost de acord cu ascultarea de punctele florentine ?!

În prealabil postat de Erethorn

Va rog sa ne indicati de unde, din textul in limba romana, ati tras dumneavoastra aceasta concluzie nastrusnica, ca nu ar fi fost de acord cu ascultarea de punctele florentine ?!

Dar unde scrie ca au fost de acord cu ascultarea de punctele florentine?!?

[Erethorn]

"din buna voia noastra, ne unim cu Biserica Romei ce catolica si ne marturisim a fi madularele cestii Biserici sfinte catoliceasca a Romei"

Exista, draga doamna, ceva ce se numeste implicatie logica. Daca ma unesc cu Sfanta Biserica Catoliceasca a Romei, inseamna ca sunt de acord cu dogmele acestei Biserici, nu ?!

În prealabil postat de Erethorn

"din buna voia noastra, ne unim cu Biserica Romei ce catolica si ne marturisim a fi madularele cestii Biserici sfinte catoliceasca a Romei"

Exista, draga doamna, ceva ce se numeste implicatie logica. Daca ma unesc cu Sfanta Biserica Catoliceasca a Romei, inseamna ca sunt de acord cu dogmele acestei Biserici, nu ?!

Raspunsul este: NU! Se pare ca nu ati citit si P.S.:

"<< + Insa intr-acest chip ne unim si ne marturisim madulari sfintei catolicesti biserici a Romei, cum pre noi si ramasitele noastre din obiceiul Bisericii noastre a Rasaritului sa nu ne clateasca, ci toate taramoniile, sarbatorile, posturile, cum pana acum asa si de acum inainte sa fim slobozi a le tinea dupa calindarul vechi. Si pre cinstitul vladica nostru Anastasie nime pana la moartea sintii sale sa n-aiba putere a-l clati din scaunul sfitii sale. Ci tocma de i s-ar tampla moarte, sa stea in voia soborului pe cine ar alege sa fie vladica, pre care sfintia sa papa si inaltul imparatul sa-l intareasca si patriarhul de supt biruinta inaltii sale sa-l irotoneasca si-n obiceiul si dregatoriile protopopilor caresunt si vor fi nici intr-un fel de lucru nime sa nu se amestece, ci sa tie cum si pana acum. Iar de nu ne vor lasa pre noi si pre ramasitele noastre intr-aceasta asezare, pecetile si iscaliturile noastre care am dat sa n-aibanici o tarie. Care lucru l-am dat intarit cu pecetea Mitropoliei noastre pentru mai mare marturie>>.
Urmeaza in aceeasi pagina pecetea Mitropoliei, dar fara nici o semnatura. In josul paginii a cincea, dupa semnaturile protopopilor, se afla acest codicil scris de mana lui Atanasie, dar fara semnatura lui, care nu apare nicaieri in document:
<< Si asa ne unim, acesti ce sriem mai sus cu toata legea noastra, Slujba Bisericii, leturghia, si posturile si carindarul nostru sa stea pe loc, iara sa n-ar sta pe loc acele, nici aceste peceti sa n-aibe nici o tarie asupra noastra si vladicanostru Anastasie sa fie in scaun si nime sa nu-l harbatuluiasca>>.

Numai cine nu vrea sa inteleaga, nu intelege.

[Erethorn]

"toate taramoniile, sarbatorile, posturile, cum pana acum asa si de acum inainte sa fim slobozi a le tinea dupa calindarul vechi"

Si asa a si ramas, toate posturile, Liturghia, calendarul au ramas cele rasaritene. De aceea se si numeste Biserica Greco Catolica, pt. ca a pastrat ritul.

Cand au greco-catolicii sarbatoarea Pastilor, comparatic cu romano-catolicii: concomitent sau la alta data, conforma cu caledarul vechi, la care se face referinta in cererea de aderare?!?

Cum se tin posturile: la fel de sever, ca inainte de a deveni catolici, sau asa cum tin azi romano-catolicii?

...asta, ca sa vedem in ce masura s-au respectat cele cerute de romani.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Miha-anca

Cand au greco-catolicii sarbatoarea Pastilor, comparatic cu romano-catolicii: concomitent sau la alta data, conforma cu caledarul vechi, la care se face referinta in cererea de aderare?!?

Din păcate, calendarul greco-catolic prevede ţinerea Paştelui după calendarul vechi. Cererile unor grupuri de credincioşi de a se modifica data Paştelui au rămas fără ecou, Sf Sinod nici nu a deschis această discuţie. În trecutul nu prea îndepărtat, chiar şi comunităţile romano-catolice din Moldova au primit indult să îşi sărbătorească paştele după calendarul iulian.

Cum se tin posturile: la fel de sever, ca inainte de a deveni catolici, sau asa cum tin azi romano-catolicii?

Potrivit ultimelor reglementări în materie, în BRU există patru posturi: două mari (al Paştelui şi al Crăciunului) şi două mici (al Sf Maria şi al Sf Apostoli). Sunt zile de post şi toate miercurile şi vinerile de peste an. Prin "post" se înţelege, de regulă, abţinerea de la carne. Fac excepţie: prima şi ultima săptămână din Sfântul şi Marele Post al Paştelui, când este permisă numai hrana vegetală uscată (xyrofagia) şi Vinerea Mare, când se face ajunare până seara. Noile reglementări, concretizate prin decretul de anul trecut al PF Lucian, au înăsprit considerabil postul, punctul de vedere care a prevalat în dezbaterile Sf Sinod fiind acela că este nevoie de mai multă penitenţă. Porunca postului priveşte persoanele sănătoase, care au împlinit vârsta de 14 ani.

Sursa: http://www.bru.ro/documente/decret-p...ajunul-in-bru/

[Mihnea Dragomir]

Prin "ecumenism" nu trebuie înţeles că preoţii catolici au liber să oficieze împreună cu preoţii despărţiţi de Biserică. Un caz foarte recent, petrecut în California ilustrează că se pot face erori din pre mult zel ecumenic. Preotul unei parohii de acolo a concelebrat cu un pastor presbiterian, atrăgându-şi pedeapsa promptă şi severă a suspendării a divinis din partea episcopului său.
Neinspiratul preot şi-a făcut în mod public mea culpa, printr-o scrisoare adresată enoriaşilor săi şi, să sperăm, după un timp episcopul îi va da din nou permisiunea de a sluji la Sf Jertfă:
http://www.calcatholic.com/news/news...2-336941012909