|
#41
|
|||
|
|||
Citat:
Oricât ne displace nouă sau ne vine să nu credem, animalele sunt ființe cu mult mai bine așezate înaintea Domnului, comparativ cu majoritatea oamenilor. De la animale poți deprinde ușor blândețea, ascultarea, gingășia, răbdarea, hărnicia, întrajutorarea, tăcerea etc. De la oameni e mai greu... De obicei la oameni găsești exact opusul acestor însușiri. Modele de la care copiii și tinerii au mereu de învățat ceva folositor sunt: furnica, albina, calul, oaia, peștele precum și porcul, catârul, vulpea și capra...:) Totuși, mersul la duhovnic e foarte asemănător cu mersul la doctor. Dacă inima noastră a rănită, tulburată etc., cred că mai întâi e folositor să mergem o vreme la tratament (poate dura ani buni, cu evoluție oscilantă) și să lăsăm pentru mai târziu triumful și mulțumirile și veștile bune. Mai întâi să ne facem bine! Și cine e mai potrivit pentru asta dacă nu doctorul duhovnic, eventual doctorul psi? Așadar, să ne amintim din primele noastre lecții despre suferință, de când eram copii: doctoria nu mai e cu/din plăcere, ci din necesitate. Plăcerea vine, poate, mai târziu. Acum nu e anotimpul lui "îmi place", cât mai degrabă al lui "trebuie!". Ca să ne facem bine... Citat:
Cereți degrabă ajutor profesionist! Orice zi în care vă faceți iluzia că vă veți recupera/fortifica singură, prin voință și bunăvoință, va face ca procesul de însănătoșire și rodnicie sufletească să fie tot mai dificil, mai costisitor, mai îndelungat. E ca la dentist: întârzierea de a trata o carie duce doar la complicații. Mergeți degrabă, nu mai stați pe gânduri! (Dacă doriți câteva recomandări în legătură cu alegerea unui psi potrivit, v-aș putea oferi câteva repere. Nu orice psi este potrivit, mare atenție la asta! Să știți că în unele țări există un fel de "triaj" în care oamenii sunt orientați, în baza unui interviu, spre terapia și terapeutul potrivit. Acest pas preliminar se face pentru a scurta procesul, implicit suferința și alte costuri dar și pentru a para cât mai mult riscul foarte dăunător al unui eventual eșec.) |
#42
|
|||
|
|||
Citat:
E cat se poate de logic din moment ce nimeni nu este fara de pacat. Dpmdv este o copilarie(ca sa nu-i spun...) cand afirmi tu: "Psihoterapia nu poate fi înlocuită cu discursul altuia, oricine ar fi acesta și oricât de impecabil ar fi discursul. Nici Dumnezeu nu înlocuiește psihoterapia unui om" ??????????????????????????? De aceea am raspuns cu intrebarea aceea mai prosteasca (imi cer scuze!) si cu ha,ha,ha. Psihiatrul e bun pentru cine-L refuza pe Dumnezeu, dar nici pe acela psihiatrul nu-l poate salva tocmai fiindca Dumnezeu nu poate fi inlocuit. Tu spui invers! I-auzi! Iti vine-a crede?
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) Last edited by Demetrius; 25.12.2016 at 09:12:31. |
#43
|
|||
|
|||
Demetrius, am afirmat că psihoterapia nu o înlocuiește nici Dumnezeu cu sensul că e o treabă a omului, pe care o face persoana respectivă, chiar dacă e ajutat de Dumnezeu. Nu poate face nimeni psihoterapie în locul tău, dacă te apuci de treaba asta. E un proces personal.
Asta am vrut să spun, pentru a sublinia printre altele că psihoterapia nu e ca pastila - o iei și apoi îți vezi de treburi, eventual te culci. Nu, nu e așa, ci e participare amplă la propria vindecare. E ca iubirea, atârnă de cât și cum participi la ea. Nu e nici alifia magică pe care cred unii credincioși superstițioși că o primesc prin simpla intrare în biserică. Mai ales în biserică totul atârnă de participare (cu credință, cu inima înfrântă și smerită etc.). Acesta a fost sensul, mă mir că nu s-a înțeles din prima. |
#44
|
|||
|
|||
Citat:
Cand omul o cauta, si-o doreste, cu multa rugaciune, inima smerita, etc. Acum nu stiu ce definitie a "psihoterapiei" incerci sa folosesti mai sus. Cea facuta de omul cu diploma de "psiho"? De preot? Cineva care da un sfat bun? etc.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#45
|
|||
|
|||
Citat:
Ce-i aia "participare ampla"? E aceea pe care o descrii in biserica, dar o supralicitezi pentru tine/psihiatru. Eu am inteles participarea ca primordiala in biserica, dar tu o deviezi ca primordiala pentru lucrul pe simptom, nu pe cauza. E ca si cum te-ai duce cu copilul sa-i cumperi "cadou surpriza" de Mos Gerila, in loc sa-l astepti pe Mos Craciun. Nu eu n-am inteles, tu "te prefaci" ca eu n-am inteles.
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) |
#46
|
|||
|
|||
Orice om participă la transformările din viața și sufletul lui, nu-i așa Demetrius?
Nu toți oamenii sunt absenți din propria viață. Nu toți sunt trândavi, năuci, străini de sine, puturoși etc. P.S. În vocabularul ortodox, mai ales în cel monastic, sunt frecvenți termenii care evidențiază activismul omului în șlefuirea de sine. De exemplu, se spune "fac răbdare" și "fac ascultare", iar nu "am răbdare" sau "am ascultare". Se mai zice și că orice om își poartă crucea etc. Sunt expresii lămuritoare pentru cel care vrea să înțeleagă ce înseamnă participare amplă. În rest, alifie magică, pică pară mălăiață în gura lui nătăfleață, Dumnezeu îți bagă-n traistă și altele asemenea. Last edited by ioan67; 26.12.2016 at 19:33:29. |
#47
|
|||
|
|||
Psihologul este pentru cei slabi in credinta.Totul si toate pot fi suportate prin credinta in Dumnezeu si viata vesnica.Prin venirea lui in lume,Mantuitorul a ridicat bariera mortii care il infricosa pe om,astfel ca oricine crede in el,moartea nu mai este o tragedie,este intalnirea nesfarsita cu Dumnezeul Dreptatii,cea mai scumpa nunta dintre nunti.Daca moartea a fost omorata cu atat mai mult nu vor fi depasite toate celelalte ale lumii?Fa ce iti spune inima,lasa parerile celorlalti,doar sa nu faci contra lui Dumnezeu,urmareste mai intai mantuirea si toate celelalte le vei primi de la Domnul
Last edited by Emanuel971; 26.12.2016 at 22:05:14. |
#48
|
|||
|
|||
Aveți dreptate.
Iar pentru că tot mai puțini oameni primesc darul credinței (presupun că știți că credința e dar de la Dumnezeu, pe care o primim sau nu și pe care o lucrăm sau nu), din pricina păcatelor omenirii mai ales în secolul trecut - războaiele mondiale, comunismul etc.) se înmulțesc tot mai mult psihologii. Prin pogorământ, Domnul lasă și această alternativă mai slăbuță, care e psihologia. Așa a fost și cu medicii. În Biserica Primară oamenii primeau tămăduire prin rugăciune și ulei sfințit. Astăzi medicii fac și ei ce pot, tot prin Mila Domnului, că noi nu mai suntem capabili să ne vindecăm cu rugăciune și ulei sfințit. Vedeți așadar cum s-au schimbat oamenii, vremurile, profesiile etc. Iar a nu merge la medic și/sau la psiholog este, desigur, lipsă de smerită cugetare mai întâi. Sănătate! |
#49
|
|||
|
|||
Așa este, prin pogorământ Dumnezeu îngăduie omului, care nu vrea să audă de preot, varianta de a merge la psiholog.
|
#50
|
|||
|
|||
Citat:
Sunt și creștini vrednici care merg la psiholog (eu personal cunosc câțiva oameni cu adevărat vrednici de toată prețuirea, care sunt fii duhovnicești admirabili dar care suferă de boli severe cum ar fi schizofrenie și care merg nu doar la psiholog ci și la psihiatru și fac tratament de ani buni cu o evoluție excelentă), sunt și preoți care merg la psiholog și la doctori. Sunt și preoți (chiar ierarhi) care sunt și psihologi și psihiatri. Ca profesioniști în aceste domenii, vă asigur că au trecut ei înșiși prin diverse forme de consiliere și psihoterapie - altfel nu primeau diplomele și dreptul de practică. Vă rog, nu mai simplificați lucrurile scoțîndu-le abuziv din realitatea lor, așa cum se prezintă ea astăzi! |
|