Lupta grea

[Kronos]

În prealabil postat de maria40

Da, Kronos, ai dreptate ca poate dura ani de zile daca nu e tratata, insa, eu nu am vrut sa se panicheze si mai tare decat este!

Am înțeles. Dar nu a spus ce medicament(e) ia și cine i le-a recomandat. Poate să fi fost la un medic de familie care să-i fi dat ceva pe bază de plante sau ceva care nu are rezultate pe termen lung. Anxietatea, depresia și afecțiuni asemănătoare țin de psihiatrie. Foarte mulți evită până în ultimul moment vizita la un astfel de cabinet considerând că acolo ajung numai nebunii de-a binelea și nu vor să fie puși în aceeași oală cu ei. Faptul că le prezentăm problema într-o lumină blândă nu face altceva decât să le dea impresia că nu e atât de gravă, că ei au puterea de-a o depăși și că o vizită la psihiatru e nenecesară, ca să nu mai spun că rușinoasă (mentalitatea românilor încă n-a ajuns în secolul 21). Dar problema e gravă și nu trebuie lăsată de pe-o zi pe alta pentru că avansează și se cronicizează.

In privinta psihoterapiei eu una sunt sceptica ca va avea rezultate. Eu i-am dat un exemplu in privinta sedintelor de relaxare nu am detailat toate discutiile care au loc in cabinetul unui psiholog.

De videncat, mai mult ca sigur că nu-l va vindeca doar psihoterapia. Dar categoric îl va ajuta. Toate studiile indică că cele mai bune rezultate se obțin atunci când se combină tratamentul cu ședințele de terapie.

Nu toti dintre cei care au atacuri de panica sau de anxietatea au la baza un eveniment socant. La cei cu un sistem nervos mai slab pot aparea subit.

Adevărat. Întotdeauna e vorba de un psihic mai fragil. Cu toții trăim evenimente neplăcute, tragice, dar nu ne îmbolnăvim toți.

Am o ruda apropiata care are de ani de zile atacuri de panica.....a cheltuit o gramada de bani cu tot felul de analize, incerca in zadar sa-si gaseasca o boala organica pentru a-si explica starea de rau pe care o avea. A facut si sedinte de psihoterapie dar ea tot nu se simte bine. Evita cu desavarsire sa participe la evenimentele nefericite din viata familiei ei (recent i-a murit bunica si pur si simplu nu a fost la inmormantare).
Intra in panica cand aude despre cineva ca s-a imbolnavit de ceva grav. Eu o cred ca nu se simte bine si am sfatuit-o mereu sa incerce sa munceasca mai mult , astfel, gandurile rele nu o vor mai napadi.

Depinde de psihanalist, de cât de interesat e să ia banii sau să vindece. Ia tratament?

[...]dar, pana la urma tine si de vointa ta sa iesi din starea asta, care, sunt convinsa ca e cumplita.....sa simti ca ti-e rau dar tu fizic sa nu ai nimic.

Foarte puțini au această putere de-a depăși de unii singuri problema. Cei mai mulți trăiesc doar cu iluzia că pot, dar eșuează și urmările pot fi urâte. Nu gândurile dictează numărul de receptori din neuron și cantitatea de neurotransmițător sintetizată, ci cele din urmă influențează modul nostru de gândire.

[tigerAvalo9]

M-am spovedit,m-am impartasit,am fost azi la Sf.Moaste ale Sf.Nectarie si ma simt fericiiiiiiiiit:xUite ca rasare soarele si pe strada meaaaaaaa:x:x:x

[tigerAvalo9]

Iau tratament si merg si la Bucuresti pentru tratare.

[tigerAvalo9]

Acum mi-a venit un moment de necredinta.E o lupta intre bine si rau la mine.Sper sa castige binele.Doamne ajuta!

[ioanna]

Cand simti ca se da o lupta in tine, gandeste-te ca Iisus e alaturi de tine si-ti transmite energie pozitiva, deci lupta cu raul e inegala, balanta va inclina mereu spre bine.Nu mai spune niciodata "sper" , spune "cu siguranta voi reusi sa-mi depasesc slabiciunea !

[tigerAvalo9]

Stiu asta.Multumesc

[dobrin7m]

În prealabil postat de tigerAvalo9

Acum mi-a venit un moment de necredinta.E o lupta intre bine si rau la mine.Sper sa castige binele.Doamne ajuta!

Atata timp cat tu esti teatrul scenelor de lupta dintre bine si rau, nu poti sta ca un spectator si privi, sperand sa castige binele. Ai cateva lucruri importante dar relativ simple de facut. Inlatura gandurile rele de la tine, spune-ti tie insusi: uit asta, ca si cum nu am gandit, nu, nu ma intereseaza gandurile astea, tot ce e rau sa plece de la mine, Doamne ajuta-mi.
Acum ai nevoie de rugaciuni scurte, nu acatiste, si paraclise ci de rugaciuni scurte din inima.
Doamne iarta-ma, Doamne ajuta-ma, Doamne miluieste-ma. Repeta-ti asta, si linisteste-ti sufletul, daca poti toata ziua in gand, adu-ti aminte si repeta rugaciuni scurte. Poti spune si Doamne Iisuse..., repeta mereu. Si rabdare, rabdare multa, trebuie sa stai in rugaciune scurta cu rabdare si nadejde in ajutorul lui Dumnezeu.

[tigerAvalo9]

Da.Asa fac.Eu sunt un om care face rugaciuni.Acum am inteles ca am un scop in viata.Inainte nu eram prea interesat de asta.Iti multumesc mult.Un rost tot am,toti avem rost.

Imi cer iertare daca am fost un pic cam exigent in sfatul meu despre Sf. Impartasanie. Sincer nu stiam nimic despre starea de boala. Acum lucrurile se schimba, din punctul nostru de vedere.
Foarte rar avem ocazia sa facem un bine celui care are mare nevoie. Cu atat mai mult cu cat el nu ne-o cere. In situatia lui poate fi oricare dintre noi, in orice clipa. Este nevoie si TREBUIE sa o facem cu atat mai mult acum cand inca suntem in post. Oricum, imi inchipui ca marea majoritate dintre cei care citesc (nu neaparat si scriu) se roaga in fiecare seara, iar cei din "grupul de odinioara", poate au ramas cu pravila pentru post oarecum neschimbata. Va rog deci pe toti, din tot sufletul, sa ne amintim la sfarsitul rugaciunilor noastre de bietul nostru coleg, care trece prin momente mai putin placute. Toti sfintii ne invata asta, cat despre Mantuitorul Hristos, nu e cazul sa mai vorbim. Acum avem ocazia. Daca n-o facem noi, atunci cine? Daca nu acum, cand are omu' nevoie, atunci cand? Un gand bun, chiar si din partea celor ce nu se roaga, oricum conteaza, dar cu atat mai mult din partea celor obisnuiti cu rugaciunea.
Ar mai fi nevoie de numele de botez, desi cred ca Dumnezeu stie exact pentru cine ne rugam. Totusi... bine-ar fi, dac-ar fi!...

La randul tau, dragul nostru coleg, daca-ti sta in putere, straduieste-te sa te rogi din adancul sufletului, cu smerenie si sa te caiesti sincer pentru pacatele trecutului tau, chiar daca tu crezi ca nu-s prea multe si in orice caz, nu nespovedite... Tu ar trebui sa stii cel mai bine anumite aspecte ale vietii tale. Si chiar daca nu le stii acum, cu siguranta Dumnezeu te va lumina intr-o zi si vei intelege mai bine. Oricum, oricare dintre noi, avem un milion de motive sa ne tocim genunchii si sa plangem pentru viata noastra irosita, cand scopul nostru aici a fost si este cu totul altul. Deci, nici tu nu faci exceptie!

Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa-ti aduca linistea de care ai atata nevoie!

[tigerAvalo9]

În prealabil postat de OmuBun

Imi cer iertare daca am fost un pic cam exigent in sfatul meu despre Sf. Impartasanie. Sincer nu stiam nimic despre starea de boala. Acum lucrurile se schimba, din punctul nostru de vedere.
Foarte rar avem ocazia sa facem un bine celui care are mare nevoie. Cu atat mai mult cu cat el nu ne-o cere. In situatia lui poate fi oricare dintre noi, in orice clipa. Este nevoie si TREBUIE sa o facem cu atat mai mult acum cand inca suntem in post. Oricum, imi inchipui ca marea majoritate dintre cei care citesc (nu neaparat si scriu) se roaga in fiecare seara, iar cei din "grupul de odinioara", poate au ramas cu pravila pentru post oarecum neschimbata. Va rog deci pe toti, din tot sufletul, sa ne amintim la sfarsitul rugaciunilor noastre de bietul nostru coleg, care trece prin momente mai putin placute. Toti sfintii ne invata asta, cat despre Mantuitorul Hristos, nu e cazul sa mai vorbim. Acum avem ocazia. Daca n-o facem noi, atunci cine? Daca nu acum, cand are omu' nevoie, atunci cand? Un gand bun, chiar si din partea celor ce nu se roaga, oricum conteaza, dar cu atat mai mult din partea celor obisnuiti cu rugaciunea.
Ar mai fi nevoie de numele de botez, desi cred ca Dumnezeu stie exact pentru cine ne rugam. Totusi... bine-ar fi, dac-ar fi!...

La randul tau, dragul nostru coleg, daca-ti sta in putere, straduieste-te sa te rogi din adancul sufletului, cu smerenie si sa te caiesti sincer pentru pacatele trecutului tau, chiar daca tu crezi ca nu-s prea multe si in orice caz, nu nespovedite... Tu ar trebui sa stii cel mai bine anumite aspecte ale vietii tale. Si chiar daca nu le stii acum, cu siguranta Dumnezeu te va lumina intr-o zi si vei intelege mai bine. Oricum, oricare dintre noi, avem un milion de motive sa ne tocim genunchii si sa plangem pentru viata noastra irosita, cand scopul nostru aici a fost si este cu totul altul. Deci, nici tu nu faci exceptie!

Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa-ti aduca linistea de care ai atata nevoie!

Alin.Vreau sa zic ca sunt un om care este credincios:) Multumesc din suflet pentru indemn.Numai bine