lupta cu gandurile

[veilur]

Off, cat as vrea sa am puterea sa inlatur tot ce e rau si urat in mine. Stii, eu am avut si o imaginatie despre groaza si orori mult dezvoltata si o mai am si acum dar incerc sa nu o mai folosesc. Am gandit multe chestii urate, stricate si scarboase, rusinoase si perverse si tot ce vrei tu, imagineazati ca am trait multi ani cu tot felul de ganduri aberante, creandu-mi un mod de a gandi din aceste elemente negative. Acum ca tiam spus asta, cred ca iti dai seama ce greu imi este sa opresc poate chiar si cel mai usor gand de la care tu poate te infranezi de la el fara nici o problema...:(

[consuela]

rugaciunea inimii se spune numai cu inima complet curata si asta cred ca inseamna sa fii pustnic cau sfant, traind printre oamenii printre care traim in situatia asta nu ai cum sa nu auzi numai injuraturi sa nu fii calcat in picioare in mijloacele de transport si sa nu vezi la tot pasul neamuri proaste care scuipa, injura , dracuie si se poarta ingrozitor asa ca vrei nu vrei ii inta in minte tot felul de spurcaciuni. Din cauza asta avem deschidere catre astfel de ganduri vrand sa le respingem deja luam cunoastinta de existenta lor, si de aici incepe lupta continua: altceva nu mai poti face decat sa stai sa le respingi, e foarte obositor si la cea mai mica neatentie ca mai ai treburi de facut nu esti leguma iti mai vine un proiectil din asta in minte, mai ales ca auzi peste tot numai lucruri scabroase de la oamenii astia infernali din jur.

[maria55]

În prealabil postat de veilur

Doamne...oare o sa primesc vreodata alt sfat decat "Domane miluieste....." ?
Fratilor, voi nu intelegeti ca aceste ganduri nu se opresc spunand niste cuvinte si nici daca doresti?
Pur si simplu noi gandim continuu, nu avem cum sa oprim ideile care ne vin cap, dar eu incerc sa gasesc o metoda de a le ocoli, nu sa le dau ignore ca nu merge, diavolul nu e prost, ci doar trebuie sa le ocolim, dar nu stiu cum...

Nu se poate da sfat unui om daca nu-l cunosti .
Din cauza asta eu am spus ca e nevoie de marturisire , sau daca e unul care nu merge la Biserica e nevooie de un dialg cu doctorul .

Depinde de multe lucruri :
Ce ocupatie are persoana , cat si cum se roaga ,in ce atmosfera traieste (la servici si acasa ), ce informatii primesc ochii si urechile tale toata ziua .
Caci s-a zis ca daca ochiul tau este curat si trupul tau e curat si gandurile sant influientate .

Depinde si ce fel de ganduri cat de grave sant , asa ca a spune ceva la voia intamplarii e nefolositor .

Unii au suficient un "Tatal nostru " , altii trebuie sa-si schimbe modul de viata .

Dar si calugarii au lupta cu gandurile . Asa ca problema asta eu o consider complicata si nu se poate discuta decat in doi si cunoscand omul .

maria

[iuda]

În prealabil postat de sofiaiuga

GINDURILE DE HULA VIN DIN CAUZA MINDRIEI ;TRE SA FACI EFORTURI SA-TIDEPISTEZI MINDRIA CARE NU E USOR DE DEPISTAT BA DINCONTRA DE MULTE ORI E CAM GREU.DE CITIT CAP cu gindurile de hula din cartea SCARA RAIULUI de IOAN SCARARUL

stiu unde m-am mandrit mai greu e de scos,asta e problema

[consuela]

bravo, iuda o sa caut.
dar mai bine iti puneai la user numele toma , iuda e cam prea de tot, nu crezi? iuda nu mai avea sanse de recuperare, s-a si sinucis din deznadejde...

În prealabil postat de veilur

Ancah, am citit din ce ai scris ca degeaba spunem rugaciunea inimii daca mintea noastra nu este prezenta si mi-ai amintit ca asa am facut odata, adica: mi-am spus in gand aceasta rugaciune dar tot am cazut in pacat. In ziua aceea am fost foarte mustrat si deranjat intr-un fel ca am pacatuit stiind foarte bine ce fac. Asta ma macina de cand am inceput sa gandesc in spirit religios, ca pacatuiesc cu buna stiinta, poftind si la ceea ce vreau sa fac sau sa zic, dar si la faptul ca actiunea mea este un pacat, fiindu-mi foarte greu sa accept faza ca am mai cazut o treapta cu voia mea si din buna stiinta, fiind constient ca imi fac singur drum spre iad, dar cu toate acestea tot imi este foarte greu sa inlatur anumite obiceirui din viata mea. :( Cred ca daca o sa continui asa, adica sa aman de pe o zi pe alta sigur o sa ajung in iad. Nu vreau sa deznadajduiesc, dar pacatuiesc zilnic, cum sa nu ma gandesc ca sunt vrednic de toata osanda iadului?

Veilur, faptul ca vrei sa indrepti unele lucruri, pe care le consideri gresite, deja e un inceput bun. Multi nici nu realizeaza, ca ceea ce fac e gresit. Apoi, eu inteleg prea putin ce ganduri te macina pe tine si ce fapte dezaprobi, de aceea cred ca cel mai bine e sa te adresezi unui duhovnic, in cazul in care nu ai facut-o deja. El va sti sa te inteleaga si sa te indrume. Atat iti mai pot spune, ca as vrea sa am si eu atat de puternica dorinta de indreptare, ca si tine. Ma voi gandi la tine, ca la un exemplu bun. Toti cadem, dar important e sa ne ridicam. Lupta in care ne-am angrenat e o lupta cu niste forte, care nu dorm si care ne pandesc ziua si noaptea. Si ne lovesc acolo unde stiu ca au cea mai mare sansa de a nimeri. Noi nu vedem lovitura, dar ne vedem cazand si din cazatura invatam sa evitam loviturile si ne intarim. Nasterea din nou este un proces foarte lung, de o viata. Daca noi ne silim putin, Dumnezeu face restul. Fara El nu putem face nimic. Sa ne smerim, caci suntem toti plini de pacate.

În prealabil postat de veilur

Off, cat as vrea sa am puterea sa inlatur tot ce e rau si urat in mine. Stii, eu am avut si o imaginatie despre groaza si orori mult dezvoltata si o mai am si acum dar incerc sa nu o mai folosesc. Am gandit multe chestii urate, stricate si scarboase, rusinoase si perverse si tot ce vrei tu, imagineazati ca am trait multi ani cu tot felul de ganduri aberante, creandu-mi un mod de a gandi din aceste elemente negative. Acum ca tiam spus asta, cred ca iti dai seama ce greu imi este sa opresc poate chiar si cel mai usor gand de la care tu poate te infranezi de la el fara nici o problema...:(

Ce gand rau poti avea privind o floare?
Ti-ai format niste stereotipii, pe care trebuie sa le inlocuiesti cu altele. Dar acest lucru cere timp. Fii bun cu tine si incepe sa te ierti, caci daca nici tu nu esti bun cu sufletul tau, cine sa fie?!? Si daca tu nu te porti bine cu sufletul tau, cum sa te porti bine cu altul?!?

[iuda]

În prealabil postat de consuela

bravo, iuda o sa caut.
dar mai bine iti puneai la user numele toma , iuda e cam prea de tot, nu crezi? iuda nu mai avea sanse de recuperare, s-a si sinucis din deznadejde...

numele e pus la nimereala,nu ma caracterizeaza

[ory]

Cea mai mare lupta pamanteana este lupta cu gandurile!!!Daca cineva considera ca are dusmani si ca trebuie sa se confrunte cu ei,cu mult efort,acesti se inseala,cel mai mare dusman pe care-l putem avea este propria minte,propriul palat de ganduri,care uneori poate deveni un lagar nemilos,cel mai cumplit lagar al fiintei umane.Nimic,dar absolut nimic,nu poate subrezi fiinta umana mai mult decat propriile ganduri atunci cand au tendinta sa devieze,atunci cand intr-o incapatanare si-o incapatanare si-o suferinta bizare tinde sa ne afunde in cea mai neputincioasa traire,sau mai degraba moarte,fiindca un om care nu-si mai poate controla reactiile creierului obosit de negativism,acela este un om fara viata,unul doar existent.Sa va explice Euftalia,fiindca in general astfel de oameni stiu mai bine ca oricine ce-nseamna puterea gandului,si cat de distructiva este aceasta daca nu-i sunt pazite cu strasnicie calitatile atata timp cat sunt echilibrate.
De ganduri depinde viata insasi,de ganduri depinde nemurirea sufletului...si tot de ganduri se leaga toata amploarea existentei pamantene.Nu putem trai fara ele si,de asemeni,putem muri din cauza lor...o proportionalitate complexa si reala.
Gandurile sunt drogurile cu care ne hranim mereu in sentimente si trairi,in fapte si simtiri,ele strajuiesc in sensul pe care-l alegem fiecare dintre noi,si ne dedicam lor prin fireasca interactiune in tot ceea ce intampinam,sau ne propunem sa intampinam.
De aceia eu refuz sa cred,cum spun multi dintre credinciosi,ca"diavolul ne patrineaza fiindca suntem pacatosi",este un fel de paradox,o contrariere a credintei noastre,astfel nu facem decat sa-i conferim raului mai multa putere,sa-l amintim prea des ca pe un nume vrednic,sa-i dedicam constiinta noastra de fiinte neputincoase.Nicidecum,nu ne patroneaza el,oricat ar evolua lumea in sens nefavorabil,ne patroneaza Dumnezeu pentru ca El ne-a creeat si-a Lui este Marirea..."in vecii vecilor!".
Sa revenim la gand,sau sa-l lasam fiindca el revine cu siguranta si-acum,si mereu cand trebuie sa exprimam ceva,cand viata in sine se exprima,gandul e iute si omniprezent.Nu cred ca poate explica cineva teoria gandului,dar putem sa-l directionam intr-o parte sau alta,de noi depinde unde...dar si de bagajul nostru genetic sau de educatia fiecaruia dintre noi,si locul pe care-l avem in societate.
Gandul e puternic,dar noi suntem creeati mai presus de el,si deci il controlam,prin ratiunea si intelepciunea cu care ne-a creeat Dumnezeu.

[vsovi]

În prealabil postat de ancah

Ce gand rau poti avea privind o floare?
Ti-ai format niste stereotipii, pe care trebuie sa le inlocuiesti cu altele. Dar acest lucru cere timp. Fii bun cu tine si incepe sa te ierti, caci daca nici tu nu esti bun cu sufletul tau, cine sa fie?!? Si daca tu nu te porti bine cu sufletul tau, cum sa te porti bine cu altul?!?

Domnule... :dozingoff:, Ancah draga, asha gandeam shi eu ca uneori este bine sa te mai shi iertzi, ca doar trebuie sa fi bun cu tine... shi cred ca ma inshelam cand spuneam ca trebuie sa te iertzi shi Clausemi a sarit cit colo cu gura pe mine sa-mi spuna ca asta cum vine sa-tzi fi tu insutzi propriul iertator, ca nu se face shi e aiurea... poi da, intre timp am intzeles ca e aiurea in cazul in care prin asta te intreci sa incerci sa ajungi la indulgentzele cele placute in relatzia cu pacatele-tzi ca un fel de nepasare trista shi neputincioasa, shi avea dreptate, nu cred ca e bine sa-ti iertzi/neglijezi astfel de atitudini, eventual sa te rogi sa fi scos de acolo sa fi iertat pentru neputintza, oboseala, shi sa te stradui sa te impaci cu cei ce te mustra, shi sa uitzi ce deja s-a impacat... dar intr-un fel trebuie sa-tzi mai shi treci cu vederea unele scapari minore, cine poate shti daca-s minore?!, adica sa-tzi dai seama ca daca esti iertat nu inseamna ca patimile cel mari nu revin dincand in cand sa te relocuiasca shi sa te coboare la nivelul tau... deci cred ca ai dreptate ca nu trebuie sa fii prea dur ci asha cum faci shi cu apropiatzii tai ar trebui poate sa faci shi cu tine fara sa-tzi ceri prea multe dintr-odata... nu e vorba de a amana pe mai tarziu, pe maine, pe altadata ci purshisimplu, un strigat tacut shi chemator, o inchinare sau vorbire aplecata shi neintinata shi cinstita spre Dumnezeu, in taina, te-ar putea scoate din invalmashirea shi neputintza atator atacuri, a prea multor infrangeri in patimi, in boli...???