Iliescu acuzat de infracțiuni contra umanității !

[AlinB]

Si "special olympics" continua... :)

V-ati vorbit sa omorati topicul asta, sau cum?

Just4record, ii dau dreptate oitzei, cel putin in privinta remarcii initiale.

Copacel are modul sau "unic" de a vedea lumea si se fuduleste cu asta.

Majoritatea il ignora si in consecinta scapa teafara :)

Cine nu poate face se pare ca ajunge sa simte nevoia compulsiva sa-si aduca aminte de zilele de la gradinita, citat...

[oitza ratacita]

În prealabil postat de AlinB

Si "special olympics" continua... :)

Copacel iubeste competitia invers proportional cu femeia.

Vazui mai apoi ca ai adaugat.
Am momente, precum acesta, cand imi cade cu tronc sa-l infierez vazand cum se agita ca sticla cu coca-cola. Ce sa fac si eu daca alta sursa de amuzament nu am gasit pt seara asta? ne jucam ca la gradi.

[Florinvs]

În prealabil postat de AlinB

Este se pare mai degraba vorba de tov. Ilici Iliescu deghizat, printre noi.

Este exact gandirea de dinozaur comunistoid.

Asa a gandit sI Ceausescu in '89 cand a dat ordin sa se traga la Timisoara.

Problema tov, Iliescu era ca Timisoara era prea aproape in constiinta colectiva, nu putea sa riste inca o revolutie, una pe bune, neregizata, de data asta.

Ca sa intelegem ce s-a intamplat atunci, intai trebuie sa vedem ce s-a intamplat inainte de mineriada!

Actiunea politiei din 13 iunie 1990 a fost una perfect normala, legitima si LEGALA, vizând eliberarea unui spatiu public ocupat abuziv! Cei care ramasesera in acele corturi in piata Universitatii ocupau abuziv un spatiu public (nu aveau autorizatie de la primaria capitalei), provocau mizerie, creau o imagine oribila! Nu puteai sa ai in centrul unei capitale europene niste indivizi care sa stea in corturi, provocând mizerie si creand o imagine degradanta!

Dar, asa cum a recunoscut si prim-ministru Petre Roman, actiunea politiei din 13 iunie 1990 a fost neprofesionist organizata!

Dar dupa eliberarea pietii Universitatii de catre fortele de ordine, au aparut grupuri huliganice, care au incendiat autobuzele politiei, i-au atacat pe politisti si scutieri cu pietre si sticle incendiare, si au dat foc la sediul unor institutii vitale a statului roman!

Aici au gresit cei care conduceau atunci politia (ministrul de interne Mihai Chitac, comandantul politiei capitalei - generalul Batlan si comandantul dispozitivului de interventie- colonelul Corneliu Diamandescu)!

Ei ar fi trebuit sa dea ordine precise si ferme politistilor din dispozitiv, sa aibă grija ca acesti politisti sa fie dotati cu armament si munitie de razboi, si -daca erau indeplinite conditiile legale si regulamentare- inclusiv ca politistii sa deschida focul, in momentul in care au fost atacati de acei huligani!

Ia sa fi tras atunci politia cateva focuri de avertisment in plan vertical- si era suficient ca acele grupuri huliganice sa fie dispersate.

Ori atunci- in momentul când acei huligani i-au atacat pe politisti, au incendiat autobuzele politiei, erau indeplinite toate conditiile legale si regulamentare ca politistii sa utilizeze armamentul din dotare.

[oitza ratacita]

„Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Exemplul dvs. a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti." - acesta a fost discursul de multumire adresat minerilor de Ion Iliescu la Romexpo in 15 iunie 1990.
Adica, tovarasul Iliescu dorea sa reinstaureze "ordinea", asa ca s-a gandit in cel mai democratic mod posibil sa-i cheme pe mineri sa salveze țara. Iar tipii acestia talambi s-au apucat sa ciomageasca pe oricine li se parea suspect ca a incercat sa dea jos guvernul lui Iliescu: soferi, studenti, profesori, fotografi, jurnalisti, mame cu copii sau oameni care-si plimbau cainii pe strada. Practic, daca n-aveai casca si moaca indobitocita ti-o luai pe cocoasă.
Interesant spirit civic.
Ce au lasat minerii in urma? "1.024 arestari ilegale, 746 raniti, 3.500 oameni batuti, 1.466 cartuse trase. Oficial, au existat 7 morti. Neoficial, deocamdata, 188 de morti din zilele 13-15 iunie 1990." Conform Asociatiei Victimelor Mineriadelor.

Cazul nu a fost investigat niciodata in mod adecvat din cauza prezentei fostilor comunisti in cadrul administratiei guvernamentale.
In 2014 CEDO a criticat România pentru o ancheta "lacunara si deficienta", marcata de perioade indelungate de inactivitate. Tovarasul Iliescu fusese inculpat deja in 2005 pentru crima si tentativa de crima dar in 2007 Parchetul a infirmat inculparea, stabilind ca ancheta a fost afectata de vicii de procedura astfel ca trebuia reluata de la zero. Procurorii au decis redeschiderea procedurii...

[oitza ratacita]

Discursul tovarasului pt mineri:

"Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile.
Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei "16-21 Decembrie" depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada.

Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlalti lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.

Stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra”


Un discurs minunat, specific pentru personaj, bogat in minciuni si mijloace de manipulare.

[oitza ratacita]

Apoi, pe parcurs l-o fi furat senilitatea senectutii, amnezia batranetii. Auzi ce zice mai tarziu, prin 2013: "Nu imi asum venirea minerilor, nu am de ce. A fost pur si simplu o iesire spontana. A aparut si personajul acesta cu ambitiile lui, Miron Cozma, pe care nu vreau sa-l mentionez. M-am dus tocmai ca sa-i conving sa paraseasca Capitala, prezenta lor aici era un factor perturbator, am apelat la simpatia de care ma bucuram ca sa-i conving sa plece. Era o chestie de autoritate personala pe care am folosit-o cat am putut ca sa atenuez porniri de acest fel".

Spontan venisera minerii si in ianuarie si februarie 1990, si mai tarziu in 1991 si 1999. Le placeau deplasarile cu trenul...

[ioan67]

În prealabil postat de Florinvs

Nu puteai sa ai in centrul unei capitale europene niste indivizi care sa stea in corturi...

Ei, lasă că poţi acum să ai 20 de milioane de corturari, în ţară şi în Europa...
În timp ce ai voştri continuă opera naţională de demolare a bunului simţ prin ridicarea de viloaie nesimţite şi stupide ca şi proprietarii lor.

[Florinvs]

Bun- eu am zis- a gresit Ion Iliescu si Petre Roman ca au chemat minierii in iunie 1990!
Dar v-am explicat contextul in care s-au produs acele evenimente!


Insa in privinta mineriadelor din septembbrie 1991 si februarie 1999, situatia este cu totul diferita!

-In august 1991, datorita conducerii dezastroase a Regiei autonome a huilei Petrosani, conditiile de munca si de viata a minierilor se inrautatisera semnificativ.
Starea de nemultumire a minierilor din unitatile Regiei Autonome a Huilei Petrosani, au fost aduse la cunostiinta primului ministru Petre Roman si a guvernului de catre SRI .
Insa primul ministru Petre Roman a actionat extrem de gresit si ezitant atunci, deoarece

-Nu a sanctionat si nu a demis conducerea Regiei Autonome a Huilei

-Nu s-a deplasat personal in Valea Jiului (asa cum a facut prim-ministru Ilie Verdet in 1977), pentru a discuta direct cu minierii si pentru a le analiza si rezolva nemultumirile.

-Nu a dispus catre ministrul de interne (Doru Viorel Ursu) si cel al apararii nationale (generalul Nicolae Spiroiu) , de intarire si inarmare cu munitie de razboi a fortelor de ordine din zona Vaii jiului, si inclusiv de asigurare a protectie obiectivelor strategice din valea Jiului (gari, linii de cale ferata, poduri, tunele, etc), de forte inarmate cu munitie de razboi (si inclusiv cu tehnica de lupta- TAB-uri) a ministerului de interne si ministerului apararii nationale.

Garile din Valea Jiului si personalul feroviar de acolo trebuiau protejate de fortele de politie si de armata, iar când minierii incercau sa ocupe gari si sa deturneze trenuri cu forta, politia si armata sa deschida focul.

In aceasta privinta, mult mai bine au actionat fortele de ordine in 1977.


In septembrie 1991, minierii au comis acte de vandalism, distrugere, au agresat si maltratat personalul CFR, punând grav in pericol siguranta circulatiei pe calea ferata!

[Florinvs]

In ziua de 24 septembrie 1991, la ora 21.30, minerii condusi de Miron Cozma se deplaseaza la statia CFR Petrosani, solicitandu-i personalului CFR din statie sa le puna la dispozitie garnituri de tren, pentru deplasarea la Bucuresti.
Miron Cozma îi cere şefului de gară să-i pună la dispoziţie cele 14 vagoane aflate acolo şi îi dă termen să rezolve problema până la ora 22.00. Între timp, pentru ca printre ei să nu se infiltreze persoane străine, minerii organizează echipe de ordine cu banderole la mână şi stabilesc parola de recunoaştere: „ortac".
Şeful staţiei le aduce la cunoştinţă că nu se pot pune la dispoziţie trenuri speciale. Pentru ca acest lucru să fi fost posibil, trebuia să se facă o cerere cu trei zile înainte şi să se achite taxele de transport.
Supăraţi, minerii trec la represalii: adjunctul şefului de staţie, Pera Marin, este molestat de minerii conduşi de Cozma Miron; grupurile de mineri care invadaseră încăperile staţiei Petroşani ameninţă personalul C.F.R. că „vor distruge prin incendiere şi dinamitare clădirile staţiei", că „cei prezenţi vor fi supuşi torturilor şi că vor fi omorâţi". Bineînţeles că se răspândeşte şi zvonul că Miron Cozma a fost arestat.


Este invadat şi distrus sediul poliţiei TF, iar poliţiştii sunt loviţi şi înjuraţi. Adjunctul şefului de staţie este luat ostatic, ca măsură suplimentară de convingere a şefului gării. Şi pentru că tot se aflau acolo, minerii s-au jucat puţin şi cu mijloacele de comunicare, punând în pericol circulaţia trenurilor de pe traseu.
Personalul de manevra a incercat sa se opuna, dar a cedat dupa ce minierii l-au lovit in cap cu o coada de topor pe Iulian Geamanu.


„Răpirea" unui tren

Şeful gării acceptă cererea minerilor şi o transmite, conform uzanţelor, Regionalei Timişoara, solicitând un număr de 29 de vagoane. Între timp, minerii care se îndreptau către gară „reuşesc” să comită şi un viol asupra unei muncitoare ce ieşea de la fabrică.
La ora 23.10 soseşte în staţia Petroşani trenul accelerat 224, care circula pe ruta Deva-Petroşani-Bucureşti. Trenul este reţinut abuziv de mineri, care ocupă ultimele patru vagoane, obligând călătorii să se refugieze în celelalte. Se condiţionează plecarea trenului de sosirea garniturii speciale. Pentru a se împiedica plecarea din staţie, este tras semnalul de alarmă.


De şase ori.

La 23.50, Regionala Timişoara comunică faptul că nu aprobă nici un tren special. În mod „firesc" este devastată gara Petroşani. Şeful de tură dispune formarea garniturilor speciale, fără aprobări legale.
Din cele trei trenuri, ultimul pleacă din staţie acceleratul 244, cu o întârziere de 207 minute. În locomotive urcă mineri pentru a-i supraveghea pe mecanici şi a asculta ce comunică aceştia prin radio cu personalul staţiilor aflate pe traseu.

In aceste conditii, s-au format doua garnituri cu trenuri pentru minieri, ce pleaca spre Bucuresti. Locomotivele care au tractat aceste trenuri au fost: EC-110, EC-093 si DA-499, toate apartinand depoului Petrosani.


Cinci kilometri „mai târziu", din ordinele date de la Timişoara şi Craiova, trenurile sunt oprite, aproape de Livezeni. Urmarea - un grup masiv de mineri coboară din tren, merg pe jos până în gara Livezeni şi se opresc direct la impiegatul de mişcare. Îl bat, îi rup hainele şi îl ameninţă că îl vor omorî şi vor distruge gara dacă trenurile nu pornesc. Mai sunt jefuite un bar, o discotecă şi o consignaţie, aşa că trenurile pornesc din nou. În halta Jupâneşti sunt oprite din nou, în urma unui ordin dat de Ministerul Transporturilor. Istoria se repetă. Iniţial, este lăsat să treacă doar acceleratul 244, dar după alte bătăi şi distrugeri, pornesc şi celelalte două.
În staţia Gilort, unde trenurile au fost din nou oprite, s-au devastat clădirea gării şi cea a şefului staţiei, iar personalul a fost bătut crunt.


La Ţânţăreni, primul tren este oprit cu ajutorul semnalului de alarmă pentru a fi ajuns de celelalte. Minerii pedepsesc personalul staţiei, care nu acceptase intrarea trenului în gară. Să nu uităm că ortacii din locomotive ascultau toate comunicaţiile. Normal că nu s-a mai pus problema opririi şi că garniturile au pornit atunci când minerii au dispus. Trenurile groazei se apropiau acum de , Craiova.

Cele două trenuri suplimentare ajung în gara Craiova la primele ore ale dimineţii, la o distanţă de cinci minute unul de altul. Acceleratul 244 ajunsese cu două ore mai înainte în gară, dar nu şi-a mai putut continua traseul, pentru că minerii trăgeau repetat semnalul de alarmă spre a fi ajunşi de restul „comandoului".
Din ordinul ministrului Apărării Naţionale, generalul maior Marin Ilie, şeful Armatei a 3-a Craiova, a încercat să negocieze cu liderii minerilor din gară. O delegaţie a acestora a acceptat să se deplaseze în garnizoană, pentru a lua legătura, telefonic, cu membrii Guvernului şi a negocia o eventuală discuţie în Bănie. Ulterior, Miron Cozma s-a răzgândit şi a hotărât să pornească spre Capitală.



Din ordinul primului ministru Petre Roman, a sefilor politiei si a conducerii S.N.C.F.R., garniturile cu mineri sunt oprite in gara Craiova. Traian Basescu sustine ca ar fi solicitat interventia trupelor speciale a SRI, pentru eliberarea personalului de locomotiva. Din pacate, ministru de interne de atunci nu a dat curs cererii! A fost o decizie neinspirata, minerii devastand gara Craiova. Relevanta in acest sens este declaratia adjunctului sefului statiei Craiova, Marin Ghinea: „A fost o adevarata teroare, securi, topoare, bate, un vandalism cum n-am mai vazut in viata mea. Au intrat peste femeile de la casele de bilete, au spart geamurile si tot ce-au intalnit in cale.Era imposibil sa vorbesti cu ei, pentru ca multi erau beti. Nu stiu a cui mana este, pentru ca nu cred ca niste oameni obisnuiti pot face, din mintea lor, asa ceva.Traim sub teroare, mai rau ca pe vremea lui Ceausescu”.
Un grup de minieri a devastat gara Craiova, iar impiegatul de miscare este doborat la pamant cu o lovitura de bata. Prabusit la pamant, este lovit in continuuare cu bate si furtunuri!
Petre Roman declara ca aprobat venirea trenurilor cu mineri la Bucuresti, dupa ce a primit informatii de la Ministerul Transporturilor ca mecanicii de locomotiva si ceilalti ceferisti erau amenintati cu cutitele de mineri, existand pericolul ca sa fie maltratati. Roman a spus ca a luat aceasta decizie cand trenurile cu mineri ajunsesera deja in gara Craiova.

[Florinvs]

Vandalismul continuă

Circa 200 de mineri au hotărât să vandalizeze gara. Au fost distruse prin spargere geamurile, telefoanele, monitoarele color şi instalaţiile electrice de afişaj din staţie, biroul de mişcare, biroul şefului de staţie şi alte încăperi adiacente, inclusiv cantina C.F.R. Au fost sparte geamurile de la tonetele particulare din zona staţiei, fiind sustrase sau distruse bunuri în valoare de peste un milion de lei. S-a aruncat cu pietre şi alte obiecte în personalul de serviciu aflat în staţie. În urma acestei acţiuni, se scoate din funcţiune şi aparatura prin care personalul căilor ferate asigura circulaţia trenurilor în deplină siguranţă.


De asemenea, i-au agresat pe şeful coordonator al staţiei, pe prefectul judeţului Dolj, un general de armată, iar plutonierului major Stănescu Octavian din poliţia militară i-au fracturat braţul drept, lovitura fiind destinată comandantului Armatei a 3-a. Majoritatea minerilor se aflau sub influenţa alcoolului.

Au existat încercări ale unor grupuri violente de mineri de a se deplasa către sediul direcţiei de poliţie T.F. şi spaţiile comerciale din spatele gării, dar, observând forţele de ordine aflate în dispozitiv, s-au retras spre vagoane.

Minerii au oprit în staţia Craiova o locomotivă diesel care urma să se retragă la depou, cerând personalului să-i transporte la Bucureşti. Fiind refuzaţi, mecanicul a fost bătut, iar locomotivei i-au fost sparte geamurile cu pietre şi răngi.

În aceste condiţii, minerii au fost lăsaţi să plece cu cele două trenuri. În locomotiva primului, Miron Cozma deschidea calea către Bucureşti. Nici pe drum, oamenii ieşiţi din minele de cărbuni nu s-au liniştit. Au aruncat, din tren, cu pietre şi cu tot ce le-a căzut în mână, în impiegaţii gărilor prin care au trecut. În fine, la orele 13.20, respectiv 13.46, din cele două garnituri debarcau pe peronul gării Bucureşti Băneasa în jur de 3.500 de mineri.


Cei rămaşi „acasă" nu au vrut nici ei să rămână mai prejos. Astfel, la Petroşani, alte grupuri de mineri „rechiziţionează" un tren personal. „Dacă în 15 minute nu pleci cu trenul, îţi vom lua gâtul", povestea, mai târziu, mecanicul locomotivei modul în care au decurs relaţiile sale cu ortacii. „Convins", acesta porneşte garnitura şi circulă fără oprire până la staţia Coţofeni.

In această staţie, trenul se opreşte la ora 21.23, ca urmare a întreruperii energiei electrice de „Renel". Văzând aceasta, minerii solicită prin radio să se asigure o locomotivă Diesel, dând un ultimatum de 15 minute, după care il ameninţă pe mecanicul de locomotiva Mircea Marin ca „i vor lua gatul, daca nu pune trenul in miscare” si ca vor arunca trenul în aer cu dinamită.



În timpul staţionării în gara Coţofeni, un grup de mineri înarmaţi cu topoare şi bâte, mulţi dintre ei aflaţi în stare de ebrietate, se deplasează în incinta Parcului 2 Brădeşti - secţia compresare gaz sondă, de unde iau legătura telefonică cu colonelul Gheorghe Popa, de la Poliţia T.F. În timpul convorbirii telefonice, transmit din nou ultimatumul lor şi ameninţă cu aruncarea în aer a staţiei de compresoare şi cu incendierea parcului de sonde.


Un alt mecanic de locomotiva declara ca a fost la un pas de comiterea unui accident feroviar la intrarea in gara Lainici, cand tensiunea de alimentare a liniei de contact a fost oprita. Mecanicul a reusit sa opreasca garnitura cu putin timp inainte de Lainici, iar atunci cand a consultat registrul de dispozitii al sefului garii, in el figura un ordin al conducerii S.N.C.F.R. ca trenurile cu mineri sa fie oprite si parasite de ceferisti, in apropierea anumitor statii.


Un alt grup s-a deplasat la staţia C.F.R.
Işalniţa, de unde minerii au ameninţat de asemenea cu uciderea mecanicilor, incendierea gării şi a garniturii de tren şi aruncarea în aer a staţiei de compresoare.
Între timp, minerii deplasaţi în gara Coţofeni au devastat biroul de mişcare, sustrăgând bani din casă, jefuind un bar şi un restaurant. Impiegatul de mişcare a părăsit postul din ordin.
În acelaşi timp, un alt grup de mineri se deplasează la şoseaua naţională, aflată la circa 150 m de calea ferată, opresc circulaţia rutieră timp de 30 de minute, întorcându-se apoi la tren, cu mâncare şi băutură luate de la şoferii maşinilor, opriţi să circule pe şosea.
Ca urmare a situaţiei create, conducerea Regionalei Craiova, cu acordul Ministerului Transporturilor, trimite în staţia Coţofeni o locomotivă Diesel, trenul fiind repus în circulaţie, până la Bucureşti-Băneasa.


Nu numai de la Petroşani se pornea către Bucureşti. De la Lupeni se mai ia un tren cu japca şi se merge la Petroşani, pentru regruparea forţelor. Se porneşte la drum, fără să se ţină cont că semnalul de ieşire din staţie arăta „oprire". Un fost impiegat de mişcare dă o mână de ajutor şi toate semnalele sunt puse pe „liber". În disperare de cauză, feroviarii opresc curentul. Urmarea este că minerii ameninţă că vor da drumul trenului la vale, către Târgu Jiu, fără control.


La Tg. Jiu sosesc 300 de mineri, cu autobuzele. Au asupra lor topoare, lanţuri, furtune şi bâte. Impiegatul de mişcare este ameninţat că va fi aruncat pe geam, de la etajele superioare ale gării, iar apoi clădirea va fi aruncată în aer, cu dinamită. Reuşesc şi ei să ajungă la Bucureşti.
Direcţia Mişcare-Comercial dispune ca ruta unui tren accelerat să fie modificată prin Filiaşi, pentru a nu mai trece prin gara Petroşani. Doar că şi aici aşteptau minerii, în număr de 130.


Îl iau ostatic pe şeful staţiei, îl urcă în locomotivă şi îl obligă să îndrepte garnitura către Petroşani. Pe drum, acesta reuşeşte să sară din mers din locomotivă şi să se întoarcă la post cu un alt tren. La Petroşani, „oamenii negri" opresc trei vagoane, mai adaugă unul din staţie şi pornesc şi ei către Bucureşti, unde ajung în ziua de 27 septembrie 1991, la ora 0.46. Era ultimul grup care venea „la luptă".

La sosirea in Bucuresti, liderii minerilor i declara sefului statiei Bucuresti-Baneasa, Ilie Popa, ca „urmaresc schimbarea guvernului si a presedintelui tarii”.