despre pacat

[veilur]

În prealabil postat de IlIegh

Sau sugerezi ca pot intra in imparatia lui D-zeu toti aceeia care se pocaiesc ?

Nu, pocainta nu inseamna decat parere de rau ca ai pacatuit. Doar cei despatimiti si cu trupul si cu sufletul vor putea dobandi Raiul.

În prealabil postat de veilur

Nu, pocainta nu inseamna decat parere de rau ca ai pacatuit. Doar cei despatimiti si cu trupul si cu sufletul vor putea dobandi Raiul.

Deci nimeni. Am ajuns de unde am plecat. Eu i-am spus traditiei ca nu poate exista un om perfect, el a spus ca nici o problema, daca te pocaiesti e ok, iar acum tu spui ca nu.
Super.

[Traditie]

În prealabil postat de IlIegh

Eu nu inteleg cum pocainta repara totul. Daca eu sunt un hot din nastere, stiu ca e pacat, ma pocaiesc, dar natura mea de hot nu dispare, eu tot as fura, dar ma abtin pt. ca am citit Bibilia.

Asta nu inseamna deloc ca sunt perfect. Sunt un hot in sinea mea, dar ma abtin. Poate sunt perfect cu fapta, dar sufletul si gandul meu e un talhar.

Nu cred ca asta e definitia unui om perfect (adica cunosc si oameni care nu sunt capabili sa fure).

Pocainta înseamna pe de o parte dorinta noastra de a ne curati de patimi. Chiar daca gândurile patimilor nu vor înceta niciodata sa existe, prin efort vointa noastra se desparte tot mai mult de ele. Dar poate ca niciodata nu o sa avem stabilitatea totala, fiindca asa cum suntem acum vom fi si în vesnicie, deci lupta va continua si acolo, dar va fi cu atât mai usoara cu cât suntem mai înradacinati în virtutea înfrânarii.


Pe de alta parte, pocainta înseamna punerea noastra voluntara la dispozitia lui Dumnezeu ca El sa ne vindece de urmarile nestiute de noi pe care pacatele le-au provocat.

Pacatul are mai multe aspecte. Unul e aspectul de vina, de tradare si batjocorire a lui Dumnezeu. Parintele Sofronie spune ca acesta se iarta poate la primul suspin de remuscare al omului. Mai grav e aspectul ontologic al pacatului. Calcarea vocii constiintei aduce o moarte reala a sufletului. Cadem dintr-un plan si nu doar ca nu mai stim sa ne întoarcem ci nici nu mai avem constiinta ca trebuie sa ne întoarcem undeva pentru ca tradând vocea constiintei, acea parte din noi pe care am tradat-o a murit.



Sau sugerezi ca pot intra in imparatia lui D-zeu toti aceeia care se pocaiesc ?

Împaratia lui Dumnezeu nu e un loc ci e însasi Fiinta lui Dumnezeu. Ca sa ne unim cu El trebuie sa fim perfect curati. Orice pacat este de fapt o strâmbatate, un neadevar si un om strâmb nu poate suporta vederea lui Dumnezeu.

Noi avem doua tipuri de întuneric/strâmbatate/neadevar în noi. Unul e cel cu care ne nastem si formam fiindca nu cunoastem adevarul de la început si crestem cu minciuna în care petrece toata omenirea si chiar daca unii cunosc învatatura Bisericii, nivelul teoretic al acestei cunostinte nu ne ajuta deloc în vesnicie fiindca cunostintele teoretice sunt ceva iar cele practice altceva, cele teoretice sunt un balast si un obstacol în dobândirea cunoasterii adevarate. Acest întuneric consta în a crede ca existenta mea, a fiecaruia e absoluta, când de fapt e creata, Absolutul este Altcineva.


Celalalt întuneric e cel provocat de pacate.

Daca ne curatam de ambele întunericuri putem suporta vederea lui Dumnezeu / unirea cu El. si cum Dumnezeu e infinit, poate ca avansarea în cunoasterea Lui se poate face la infinit, si asta tot prin pocainta se face.




Asta a spus-o Karmen in primul post. Sotul e multumit (desi eu cred ca in acea familie sotul este cel cu probleme). Nu pot sa fac nici o alta supozitie, trebuie sa ne bazam doar pe spusele lui Karmen.

Lipsa ei de acasa e compensata printr-o familie fericita si stabila.

Cei care umbla în pofte, desi vii, sunt morti.

[omulet]

În prealabil postat de Traditie

Nu e chiar asa. Domnul a zis si despre Iuda ca e diavol. Sunt unii oameni care fac raul deliberat, nu din confuzie.

Domnul a zis! Domnul care stie toate! Nu noi! Noua ni s-a spus sa nu judecam si sa-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi insine! Si sa iubim pacatosul si sa uram pacatul!

[omulet]

În prealabil postat de veilur

Nu, pocainta nu inseamna decat parere de rau ca ai pacatuit. Doar cei despatimiti si cu trupul si cu sufletul vor putea dobandi Raiul.

Si de unde stim noi cine intra in Rai? A fost oare talharul din dreapta despatimit? Sau pocainta sa din ultimul moment a fost mai presus decat despatimirea?

Deduc din nou din discursul tau ca nici un om nu va ajunge sa se uneasca cu Dumnezeu.

Mesajul anterior este adresat Traditiei

În prealabil postat de omulet

Si de unde stim noi cine intra in Rai? A fost oare talharul din dreapta despatimit? Sau pocainta sa din ultimul moment a fost mai presus decat despatimirea?

Exact. Asta este intrebarea cheie

[Traditie]

În prealabil postat de IlIegh

Deduc din nou din discursul tau ca nici un om nu va ajunge sa se uneasca cu Dumnezeu.

La oameni e cu neputinta dar la Dumnezeu toate sunt cu putinta. Trebuie sa lasam toate ca El sa ne poata vindeca.

În prealabil postat de Traditie

La oameni e cu neputinta dar la Dumnezeu toate sunt cu putinta. Trebuie sa lasam toate ca El sa ne poata vindeca.

Ok, credeam ca am stabilit odata ca numai oamenii perfecti pot sa ajunga in Rai (sau sa se uneasca cu D-zeu).

Tot aici , am cazut de acord ca nici un om nicioadata nu va putea sa ajunga perfect.
Acum aflu ca D-zeu poate sa-i faca perfecti pe oameni, ceea ce pare o afirmatie rezonabila.

Deci, intra in Rai numai acei pe care D-zeu alege sa-i faca perfecti. Restul nu.

Si acum sa revenim la subiect: daca D-zeu vede in Karmen o sacrificata, ar putea alege sa o perfecteze la timpul cuvenit, si atunci tot discursul nostru religios legat de vinovatia ei este inutila.

Adica, numai Dumnezeu stie.