Pedeapsa pentru pacate

[cristiboss56]

Avva Zoisma a zis că cel ce doreşte să umble pe calea cea adevărată şi dreaptă, când se tulbură se loveşte pe sine zicând : "De ce te mânii suflete al meu? De ce te tulburi ca cei ce fac spume ? Chiar din aceasta arăţi că eşti bolnav căci de n-ai fi bolnav nu ai suferi. De ce încetând să te ocărăşti pe tine îl învinovăţeşti pe fratele tău că ţi-a arătat boala cu fapta şi cu adevărul . Ia aminte la porunca lui Dumnezeu : < Când era ocărât, nu ocăra, când pătimea, nu ameninţa> ( I Petru 2,23 ) ci suferea totul. Şi zicea că de va trăi cineva anii lu Matusalem şi nu va umbla pe calea cea dreaptă pe care au umblat toţi sfinţii, adică cea a necinstirii lor de către oameni, a iubirii şi a răbdării bărbăteşti , nu va înainta câtuşi de puţin ci işi va cheltui anii în deşert".
Cel ce rabdă va sta de-a dreapta Celui răstignit şi după răstignire, înviat, pentru că s-a lăsat şi el răstînit de ocări şi şi-a predat grija de sine dascălului său, ca Hristos, Tatălui. Omorând cu totul voia sa egoistă, a înviat în dragostea lui Hristos. Sfinţii Părinţi ne spun că mustrarea te face atent la tine însuţi, te face să-ţi dai seama că e ceva rău în tine sau care face altuia impresia că nu eşti cum trebuie în vreo privinţă oarecare. Drept urmare, te sileşte să te vindeci şi in acea privinţă şi deci a câştiga mântuirea. E o cruce care ne desăvârşeşte, insuşi primirea mustrării pricinuind pocăinţa de greşeli, aducând în cele din urmă iertarea lor. Există o boală pentru curăţirea de păcate şi este o alta pentru smerenia cugetului. "Bunul şi Prebunul nostru Domn şi Stăpân, când vede pe unii mai trândavi în nevoinţă, smereşte trupul lor prin boală ca printr-o nevoinţă mai nedureroasă. Dar uneori ea vine şi pentru a ne curăţi sufletul de gândurile rele sau de patimi", ne arată Maxim Mărturisitorul.

[cristiboss56]

Dintre toate păcatele câte-s amintite , Domnul Hristos mai ales trei păcate a avut în vedere şi i-a îndemnat pe oameni să le lase : 1 - Necredinţa în Dumnezeu : " Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui ; iar cel ce nu va crede se va osândi"( Marcu 16,6 ). 2 - Sminteala , adică derutarea de la credinţă a celor ce cred ; zice Domnul Hristos : " Cel ce sminteşte pe fratele , ar fi mai bine să i se lege o piatră de moară şi să fie aruncat în mare " ( Luca 17, 2 ) , adică să se scufunde în mare şi să moară el, decât să smintească pe unul dintre cei ce cred. 3 - Făţărnicia, adică faptul că te arăţi într-un fel în afară si eşti în alt fel înăuntru. I-a şi mustrat pe farisei pentru făţărnicia multora din ei, când le-a zis că seamănă cu mormintele văruite, care pe dinafară sunt împodobite , dar înăuntru sunt pline de oase de morţi ( Matei 23 , 27 ) . Să ne ferim de ncredinţă , de cei ce ne smintesc şi nu în ultimul rând de făţărnicie, căci toate câte or veni asupra noastră , au legătură cu cele de mai sus.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anemona

sunt noua p forum:) buna tuturor!!!am simtit nevoia s ascriu aici pt ca nu am inteles ce vrei de fapt tu ionut...vrei raspuns ul la intrebarile tale vrei sa inteti mai multe lucrur sau vrei s aaduci critici sau sa ne inveti sa scriem si sa vb corect romaneste?cred ca ar fi cazul ca macar aici sa fim mai buni si sa lasam superioritatea deoparte!!!tot respectul pt. domnul cristi cum a raspuns provocarii:)

Salut Anemona,

Subiectul este Pedeapsa pentru pacate. Pot sa apara si scurte discutii in afara topicului, dar e bine sa ramanem totusi la discutia initiala.

Ionut

[cristiboss56]

Sfânta Biserică ne învaţă că pedeapsa păcatului este grea. Pedeapsa vine nu numai din partea cugetului nostru şi a semenilor noştri, ci ea vine mai ales din partea lui Dumnezeu, Care , la Judecata din urmă, va da fiecăruia după faptele sale. Atunci, cei buni vor primi răsplata vieţii celei de veci, iar cei răi vor fi lăsaţi în suferinţele pe care singuri şi le-au pregătit, prin neascultarea şi îndreptarea de Dumnezeu şi de poruncile Lui ( Matei 25, 31 - 46 ) .
"Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu îmi întorc ochii în altă parte, şi când înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge ; spălaţi-vă, curăţiţi-vă ! Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Incetaţi odată ! ( Isaia 1, 15-16 ) . Este ca un strigăt, prin care ni se descoperă de ce atunci când ne rugăm nu suntem ascultaţi de Dumnezeu. Ne arată calea pe care o avem de urmat : spălaţi-vă , curăţaţi-vă ! Câţi înţeleg aceasta, câţi înţelegem până la urmă a urma acest îndemn ? Suferinţa dată pentru păcatele nemărturisite şi neândreptate la timp, vine ca un duş rece, pe neaşteptate , întru trezirea noastră. Din păcate, repet din păcate toate cele ce vin asupra noastră, sunt mult prea blânde şi percepute doar ca pedepse, nedreptăţi, ghinioane, sau orice altceva decât ca un semn al strâmbătăţii noastre şi a celor dinaintea noastră. Să nu uităm cuvintele din Sfânta Scriptură : Nebune, în noaptea aceasta vor cere de la tine sufletul tău , şi : în ce te va găsi moartea, în aceea vei fi judecat.

[cristiboss56]

Zis-a un părinte oarecare : "Ceara de nu se va înfierbânta cu foc spre a se muia, nu este cu putinţă a se întipări pecetea ce o vei pune pe dânsa. Asemenea şi omul, de nu va fi muiat prin focul scârbelor, al bolilor, al ostenelilor, al ispitelor şi al neputinţelor, nu se poate tipări într-însul pecetea Sfântului Duh, că pentru aceasta zice Domnul către Apostolul Pavel : < Ajunge ţie darul Meu, că puterea Mea întru neputinţă se săvârşeşte>".
Însuşi Sfântul Apostol Pavel zice în cartea sa : " Cu dulceaţă este mie a mă lăuda pentru neputinţele mele, ca să se sălăşuiască în mine puterea lui Hristos". Să învăţăm a răbda pentru Domnul cu mulţumire toate scârbele , necazurile , năpastele , bolile şi orice ispită va veni, după Voia lui Dumnezeu, întru folosul nostru. Prin răbdarea scârbelor cu mulţumire, va intra omul în Impărăţia Cerului, precum însuşi Domnul zice : " Cu multe scârbe se cade a intra în Împârăţia Cerului".

[pace_voua]

Foarte adevarat!

Si apoi sa nu uitam ca pe cei pe care ii iubeste Domnul ii si mustra, nu e indiferent fata de ei;

In plus, "cate-or fi, le-om duce toate, de-a fi pace, de-i razboi";

in viata asta fiecare avem poveri de dus, unele din partea greselilor altele din partea stramosilor dar "cel care va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui";

in plus, nimic altceva nu e mai important in viata decat salvarea sufletului caci nu stim daca in secunda urmatoare, ziua, saptamana etc. vom mai exista in planul fizic;

de aceea toate sa le facem in numele Creatorului, Yahve, Allah, sau cum doriti cand nu le facem in numele Lui nu e bine; sunt in numele altcuiva inseamna ca;

si apoi inca ceva: Dumnezeu stie ce face cu noi si toate cate ni le da sunt spre folosul nostru;

daca noi intelegem la timp atunci nu ni le mai da

[Florin-Ionut]

Deci morala este ca pacatele noastre vor fi pedepsite. Vom primi ceea ce meritam, de preferinta inainte de moarte. De rabdat toate cu stoicism si fara sa cartim, cu ajutorul Celui care cunoscut suferinta extrema.

[sfantatreime]

Primind Sfintele Taine,suntem altoiti in sanul Bisericii inca de la Sf.Taina a Botezului,de la nastere adica.Mantuitoare este Sf.taina a Spovedaniei,a carui rol este de a despatimi omul scaldat in fel de fel de pacate.Ravna spre poruncile Bisericii,lucrarea dumnezeiasca la care suntem chemati cu totii sunt mijloace prin care pacatele ne sunt iertate si dezlegate de catre preotul duhovnic.Nu stiu unde ai citit tu astfel de lucruri,insa un lucru este sigur si marturisit de Sfintii Parinti ai bisericiiacatele ne sunt iertate si dezlegate la spovedanie,insa cu conditia de a nu le mai repeta sau sa ne obisnuim in a ne complace in pacat.Trebuie traire in Duh si pocainta desavarsita...

[George.m]

Nu e gresit sa credem ca Dumnezeu pedepseste, cearta, bate.
El face asta in scop pedagogic, fiindca este iubire si e interesat de noi, cei pacatosi. Vrea sa ne aduca la viata, doreste sa punem capat pacatului, care ne conduce spre moarte.
Nu pedepseste pe nimeni fiindca ar fi manios, crud si nemilos, ci intrucat ne iubeste mai presus de intelegerea noastra.

Sfantul Apostol Pavel spune, intr-un mod minunat:
"Ati uitat indemnul care va graieste ca unor fii: Fiul meu, nu disretui certarea Domnului, nici nu te descuraja, cand esti mustrat de El. Caci pe cine iubeste Domnul il cearta, il biciuieste pe tot fiul pe care il primeste.

Rabdati spre inteleptire, Dumnezeu se poarta cu voi ca fata de fii. Caci care este fiul pe care tatal nu-l pedepseste? Iar daca sunteti fara de certare, de care toti au parte, atunci sunteti fii nelegitimi si nu fii adevarati.

Apoi daca am avut pe parintii nostri dupa trup, care sa ne certe, si ne sfiam de ei, oare nu ne vom supune cu atat mai vartos Tatalui duhurilor, ca sa avem viata? Pentru ca ei, precum gaseau cu cale, ne pedepseau pentru putine zile, iar Acesta, spre folosul nostru, ca sa ne impartasim de sfintenia Lui.

Orice mustrare, la inceput, nu pare ca e de bucurie, ci de intristare, dar mai pe urma da celor incercati cu ea roada pasnica a dreptatii.

Pentru aceea, indreptati mainile voastre cele ostenite si genunchii cei slabanogiti. Faceti carari drepte pentru picioarele voastre, asa incat cine este schiop sa nu se abata, ci mai vartos sa se vindece" (Evrei 12, 5-14).

Azi nu mai mor batrani, mor mai mult tineri. Din 10 morti, doar unul singur moare de batranete!

,,Dupa o zi incarcata la biserica, doresc sa ma linistesc meditand si scriind aceste randuri. Am inmormantat azi o tanara de 33 de ani. Acum 2 saptamani alta de 35 de ani. Cea de azi nu era casatorita dar era singurul copil a unei bite mame vaduva de sot de cativa ani buni. Cea de acu doua saptamani era maritata si a lasat in urma doi copii mici de 5 si 7 ani si un sot.


Maine cine va mai urma?


Boala e necrutatoare, dar e ingaduita de Dumnezeu.


Ce intrebari se nasc in sufletele familiilor indoliate? De ce asa tanara? De ce fata mea si nu eu care sunt batran?


Imi pun intrebarea: De ce moartea este pentru noi un soc? Nu cumva pentru ca nu ne gandim la ea? Pentru ca zicem in sinea noastra: Noi niciodata nu vom muri. Mor altii, dar noi mai avem de trait! Cum zic mai toti oamenii in special cei tineri: Traieste clipa! Traieste-ti viata la maxim! Si prin urmare baga discoteca, destrabalare, desfranare, bautura la greu! E un fel de a intelege viata! Dar e foarte prost felul acesta! Te legi de niste lucruri efemere, degrab trecatoare. Zici ca nu vei muri niciodata. Bine zici! Dumnezeu te-a creat pentru vesnicie. Asa e! Vei trai vesnic, chiar de vei muri!



Problema care se pune e urmatoare: Ce urmeaza dupa moarte? Exista viata vesnica? Blaise Pascal spunea: "Daca cred si Dumnezeu nu exista, n-am pierdut nimic, dar daca nu cred si Dumnezeu exista, atunci am pierdut totul!" Noi crestinii, ne legam viata de ceea ce este netrecator si desavarsit, ne lagam viata de Mantuitorul Hristos, Fiul lui Dumnezeu. De aceea ne si numim crestini. Toata viata noastra de crestini trebuie sa reflecte faptul ca ii urmam Mantuitorului Hristos intru toate". Daca vom face asa, vom primi fagaduinta facuta noua: "Veniti binecuvantatii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia cea gatita voua! iar celor care nu au vrut sa-L cunoasca pe Mantuitorul nostru: "Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui". (vezi Matei cap. 25).


Dumnezeu exista! Orice om crede cel putin intr-o forta superioara care guverneaza lumea. Nu vor sa creada mai mult pentru ca nu le convine toate "restrictiile" de la anumite pacate care nu au tangenta cu crestinismul. Omul prefera sa stea in mocirla pacatelor lui asa cum sta si purcelul in troaca. Si marele erezii tot cam asa au aparut. Oamenii si-au facut niste religii care sa isi justifice pornirile lor patimase.


Traiesti patimas? Iubesti placerile lumii de aici cu toate desfatarile ei? Inseamna ca iti legi inima de pamant.


Il iubesti pe Dumnezeu si vrei sa ii urmezi? Vei cauta sa eviti pacatele pe cat posibil, sa te spovedesti, sa e impartasesti si te rogi cat mai des, sa citesti o carte sfanta. Asa iti legi inima de cele vesnice, netrecatoare, de cele ceresti.


S-a facut un studiu sau mai bine zis o evidenta a inmoramantarilor pe parohii. Concluzia a fost una socanta: Din 10 decedati doar 1 singur avea varsta de peste 70-80 de ani, deci doar 1 din 10 a murit de batranete. Restul au fost cu varsta pana in 50 de ani majoritatea, doar cativa pana in 70. Azi mor multi multi tineri. Cancerul ii macina foarte repede.


Cancerul... si alimentatia proasta ce e drept cu muuulte euri, dar si viata destrabalata fara infranare.


Tinerii nu mai stiu sa se infraneze.


Petreceri cat cuprinde, desfrau zilnic, si alte forme ale preacurviei.


Stiati ca sexul oral aduce cancer in gat sau la gura?
Stiati ca anticonceptionalele duc la cancer de san si provoaca grave delegrari ale organismului?
Stiati ca anticonceptionalele provoaca avort in a 14 zi de viata a fatului? (mai multe informatii aici: http://www.anticonceptionale.info/co...rovoaca-avort/)
Stiati ca avortul da peste cap organismul?
(dand un simplu search google veti gasi o multime de informatii)


Stiati ca trupul acesta este templul Duhului Sfant si noi nu avem voie sa il pangarim pentru ca "noi nu suntem ai nostri"?
Stiati ca toate aceste pacate ale desfraului si avortului se vor razbuna mai tarziu de va veti intreba: Doamne dar cu ce am gresit de ma pedepsesti asa?


In zilele noastre se savarsesc pacate grave, foarte grave. Dar orice pacatos are posibilitatea mantuirii daca ii va parea rau de cele comise, se va spovedi si va urma canonul dat de preotul duhovnic. Fara dezlegarea duhovnicului, pacatele nu se vor ierta! Fara tainele lui Hristos nu ne vom mantui. Daca incercati sa pasiti pe calea mantuirii in afara bisericii, nu va veti mantui niciodata!


Omul le incearca pe toate, dar moartea vine repede, poate prea repede si pe neasteptate! Esti pregatit? Daca nu, pune inceput bun vietii tale! Nu mai amana, ca amanarea e pacaleala celui viclean. Ia aminte de tine, sa nu fie prea tarziu! Viata de dincolo de mormant e vesnica! Ia aminte sa nu te chinui o vesnicie, ci sa te bucuri in veci in Imparatia lui Dumnezeu!''

Sursa:

http://paginadefolos.blogspot.ro/201...lele-trec.html