DR. ALEXANDROS KALOMIROS :

[sovidiu]

stimate antiecumenism, acest Dr. Alban, care ne spune foarte frumos de semnul venirii ne cam baga in sperietzi, dar noi acuma ce vom face? vom face secta semnelor venirii? adica un fel de Milenium? poi spune si Cristos ca nici macar el nu stie ce, cand si cum, atunci va stii acest Mr.Dr.Alban? si m-am saturat de umbletul asta al tau cu jalbainbatz impotriva masonilor, a catolicilor si acum a crestinilor ortodoxi... poi ce crezi dumneata ca ei chiarasha nu se supara? sau nu le vine sa-ti altoiasca doua de nu te vezi? si daca o vor face zau ca parca si mie imi vine sa le dau dreptate, ca prea te iei dupa semnele lui Dr. Alban... mai bine ne-ai spune ce si cum intzelegi dumneata ca pe Dr. Alban il doare-n spitz de tine, desi parca acumani te-ar fi pazit de nenorocire cu ce a scris, bine ca a scris el frumos ce a scris dar ia spune tu personal cum si ce si... sa vezi ce ciudatzenii vei debita... parca vad... dar mai bine lasa, ca macar m-ai invatzat cum sta treba cu masonii... deci esti pe undeva si prietenul meu...

În prealabil postat de Clausemi

antiecumenism
Si inca ceva...tu esti sigur ca ai citit tot ce ne dai noua aici?si daca da...ai si inteles?...si daca da,te rog,mai bine spune rezumatul,asa cum ai inteles tu...
Iti raman vesnic recunoscatoare pt buna ta intelegere.

Adaug la postarea anterioara ca se pare ca pe aici bantuie o problema care se numeste boala ,adica ceva de neanteles.
In fine,fiecare cu ce-l doare.

[antiecumenism]

sovidiu:
“si m-am saturat de umbletul asta al tau cu jalbainbatz impotriva masonilor, a catolicilor si acum a crestinilor ortodoxi... poi ce crezi dumneata ca ei chiarasha nu se supara?”


Cine ti-a zis frate ca eu sunt impotriva crestinilor ortodocsi ?Cred ca te inseli amarnic !Da sunt impotriva francmasoneriei-care este o organizatie satanica care lupta impotriva crestinismului- ,sunt impotriva ecumenismului sincretist,m-am luat de catolicism,pe care sfintii il considera a fi erezie,dar daca citeai mai bine toate postarile mele vedeai ca eu am aparat intotdeauna ORTODOXIA.Asa ca nu au de ce sa se supere adevaratii crestini ortodocsi;poate se supara crestinii care accepta erezia ecumenista si unirea religiilor,dar asta este problema lor.Cat despre Dr Alexandros Kalomiros nu cred ca esti tu atat de tare incat sa te iei de el.Eu nu cred ca este sfant sau induhovnicit dar totusi a studiat f mult scrierile sfintilor parinti,este in duhul sfintilor parinti si ce imi place f mult la el este ca zice adevarul,este sincer,nu este viclean,zice lucrurilor pe nume,nu se ascunde dupa deget.Cat despre sfarsitul vremurilor, da ,numai Dumnezeu stie cand va fi aceasta,si numai Dumnezeu stie cand va fi a doua venire a Mantuitorului.Dar inainte de a doua venire a lui Iisus va veni Antihristul,asa zice Biblia nu a inventat nimeni,nici eu nici Kalomiros;si daca citesti capitolul 24 din Evanghelia dupa Matei vei vedea ca vor veni vremuri grele.
„SI SEZAND EL PE MUNTELE MASLINILOR, AU VENIT LA EL UCENICII, DE O PARTE, ZICAND: SPUNE NOUA CAND VOR FI ACESTEA SI CARE ESTE SEMNUL VENIRII TALE SI AL SFARSITULUI VEACULUI?
4. RASPUNZAND, IISUS LE-A ZIS: VEDETI SA NU VA AMAGEASCA CINEVA.
5. CACI MULTI VOR VENI IN NUMELE MEU, ZICAND: EU SUNT HRISTOS, SI PE MULTI II VOR AMAGI.
6. SI VETI AUZI DE RAZBOAIE SI DE ZVONURI DE RAZBOAIE; LUATI SEAMA SA NU VA SPERIATI, CACI TREBUIE SA FIE TOATE, DAR INCA NU ESTE SFARSITUL.
7. CACI SE VA RIDICA NEAM PESTE NEAM SI IMPARATIE PESTE IMPARATIE SI VA FI FOAMETE SI CIUMA SI CUTREMURE PE ALOCURI.
8. DAR TOATE ACESTEA SUNT INCEPUTUL DURERILOR.
9. ATUNCI VA VOR DA PE VOI SPRE ASUPRIRE SI VA VOR UCIDE SI VETI FI URATI DE TOATE NEAMURILE PENTRU NUMELE MEU.
10. ATUNCI MULTI SE VOR SMINTI SI SE VOR VINDE UNII PE ALTII; SI SE VOR URI UNII PE ALTII.
11. SI MULTI PROOROCI MINCINOSI SE VOR SCULA SI VOR AMAGI PE MULTI.
12. IAR DIN PRICINA INMULTIRII FARADELEGII, IUBIREA MULTORA SE VA RACI.
13. DAR CEL CE VA RABDA PANA SFARSIT, ACELA SE VA MANTUI.
14. SI SE VA PROPOVADUI ACEASTA EVANGHELIE A IMPARATIEI IN TOATA LUMEA SPRE MARTURIE LA TOATE NEAMURILE; SI ATUNCI VA VENI SFARSITUL. „

[antiecumenism]

În prealabil postat de Clausemi

Si inca ceva...tu esti sigur ca ai citit tot ce ne dai noua aici?si daca da...ai si inteles?...si daca da,te rog,mai bine spune rezumatul,asa cum ai inteles tu...
Iti raman vesnic recunoscatoare pt buna ta intelegere.

Adaug la postarea anterioara ca se pare ca pe aici bantuie o problema care se numeste boala ,adica ceva de neanteles.
In fine,fiecare cu ce-l doare.[/quote]

Nu inteleg despre ce boala vorbesti ,te rog sa-mi zici...
Mai am 2 capitole de postat si dupa aceea cred ca voi face si un rezumat..asa pt tine ;)

[antiecumenism]

Si atunci, unde este optimismul in privinta zilelor de pe urma? Cand Domnul prezice
ca inselaciunea va cuprinde intregul pamant, in asemenea masura incat pana si cei alesi se vor
afla in primejdia de a fi amagiti la fiecare pas de crestini mincinosi si de hristosi mincinosi,
care se vor afla peste tot, cum putem fi optimisti in privinta viitorului? Cum putem fi
increzatori, cand Domnul prezice inmultirea faradelegii si racirea dragostei oamenilor unii
fata de altii?
Exista, desigur, proorociri despre unirea bisericilor, despre unirea tuturor acelora care
vor veni in numele Lui si vor amagi pe multi. Dar ,vedeti sa nu va amageasca cineva. Iata, v-am
spus de mai inainte”. Unirea pe care o cauta falsii crestini din vremurile noastre este una
dintre fetele cele mai pregnante ale fatarniciei, o capcana de cucernicie ipocrita de care
Domnul vrea sa ne fereasca, facandu-ne prevazatori. Daca unitatea si extinderea
crestinismului in lumea intreaga este destinul final al omenirii, asa cum sustin ei, atunci de ce
le prevesteste Hristos alesilor Sai nenorociri in acele zile? Daca Evanghelia va fi acceptata si
traita de toate neamurile pamantului, atunci de ce spune Hristos ca zilele sfarsitului veacului
vor fi asemenea zilelor lui Noe, cand apostazia a cuprins pamantul si doar o mana de oameni
au ramas credinciosi lui Dumnezeu si au intrat in arca, simbol al Bisericii?
Daca zilele de pe urma ale pamantului se caracterizeaza prin imaginea idilica la care
viseaza crestinii sentimentali, „spiritualii” veacului acestuia, cum se face ca Apostolul Pavel ii
scrie aceste cuvinte lui Timotei: „SI ACEASTA SA STII CA, IN ZILELE DIN URMA, VOR VENI VREMURI GRELE; CA VOR FI OAMENI IUBITORI DE SINE, IUBITORI DE ARGINTI, LAUDAROSI, TRUFASI, HULITORI,NEASCULTATORI DE PARINTI, NEMULTUMITORI, FARA CUCERNICIE, LIPSITI DE DRAGOSTE, NEINDUPLECATI,CLEVETITORI, NEINFRANATI, CRUZI, NEIUBITORI DE BINE, TRADATORI, NECUVIINCIOSI, INGAMFATI, IUBITORI DE DESFATARI MAI MULT DECAT IUBITORI DE DUMNEZEU, AVAND INFATISAREA ADEVARATEI CREDINTE, DAR TAGADUIND PUTEREA EI” (II TIMOTEI 3, 1-5)?
Si atunci, unde este optimismul Apostolului Pavel cand scrie catre tesaloniceni, care
asteptau din clipa in clipa venirea lui Hristos? „SA NU VA AMAGEASCA NIMENI, CU NICI UN CHIP;CACI ZIUA DOMNULUI NU VA SOSI PANA CE MAI INTAI NU VA VENI LEPADAREA DE CREDINTA SI NU SE VA DA PE FATA OMUL NELEGIUIRII, FIUL PIERZARII [ANTIHRISTUL], POTRIVNICUL CARE SE INALTA MAI PRESUS DE
TOT CE SE NUMESTE DUMNEZEU, SAU SE CINSTESTE CU INCHINARE, ASA INCAT SA SE ASEZE EL IN TEMPLUL LUI DUMNEZEU, DANDU-SE PE SINE DREPT DUMNEZEU. NU VA ADUCETI AMINTE CA, PE CAND ERAM INCA LA VOI, VA SPUNEAM ACESTE LUCRURI?”. SI APOI CONTINUA DESPRE ANTIHRIST: „SI ATUNCI SE VA ARATA CEL FARA DE LEGE, PE CARE DOMNUL IISUS IL VA UCIDE CU SUFLAREA GURII SALE SI-L VA NIMICI CU STRALUCIREA VENIRII SALE. IAR VENIREA ACELUIA VA FI PRIN LUCRAREA LUI SATAN, INSOTITA DE TOT TELUL DE PUTERI, SI DE SEMNE, SI DE MINUNI MINCINOASE, SI DE AMAGIRI NELEGIUITE, PENTRU FIII PIERZARII,
FIINDCA N-AU PRIMIT IUBIREA ADEVARULUI, CA EI SA SE MANTUIASCA. SI DE ACEEA, DUMNEZEU LE TRIMITE O LUCRARE DE AMAGIRE, CA EI SA CREADA MINCIUNI, CA SA FIE OSANDITI TOTI CEI CE N-AU CREZUT ADEVARUL, CI LE-A PLACUT NEDREPTATEA” (II TESALONICENI 2, :3-5 SI 8-12).
Asadar, viitorul nu este atat de minunat cum si-l inchipuie „fiii pierzarii”, cei care „n-au
primit iubirea adevarului, ca ei sa se mantuiasca”. Se va caracteriza prin lepadarea de
credinta, cea mai cumplita abatere pe care a cunoscut-o vreodata lumea. Caci nu va fi o
renegare limpede si fatisa a lui Dumnezeu, ci o ipocrizie, o falsificare a credintei si a
adevarului.
Oare Parintii pustiei si ceata cea mare a Sfintilor Bisericii noastre nu au proorocit
aceleasi lucruri despre zilele din urma? Iata o discutie intre un discipol si parintele lui
spiritual, luata din Evergetinos (ediţia din 1958, vol. H, p. 114):
Si fratele i-a spus: „Si atunci? Au sa se schimbe obiceiurile si Traditia
crestinilor si n-au sa mai fie preoti in Biserica, daca se vor intampla astfel de
lucruri?”. Iar batranul a zis: „In acele vremuri, iubirea multora se va raci si vor fi
multe nenorociri: revarsari de popoare si miscari de natii, lepadare de credinta a
regilor, numar mare de preoti, neglijenta a monahilor; si vor fi egumeni care vor
nesocoti mantuirea lor si a turmei lor; toti vor fi ravnitori de petreceri, artagosi,
delasatori de rugaciune, dornici sa ucida gata sa osandeasca vietile si invataturile
stramosilor lor, pe care nu-i vor imita si nici nu le vor da ascultare, ci mai degraba ii
vor ponegri; nu vor fi ocrotiti cei saraci, vaduvele vor fi asuprite; necredinta va
patrunde in oameni, desfranarea, ura, dusmania, pizma, patima intrecerilor, hotia,
betia”. Iar fratele a spus: „Si atunci ce ramane de facut in acele vremuri si in acei
ani?”. Iar batranul a raspuns: „Copile, in asemenea zile, cel care se poate mantui,
sa-si mantuiasca propriul suflet, si va fi slavit in imparatia cerurilor”.
Din aceste profetii, care s-au si implinit in mare parte, putem deduce cu usurinta
incotro se indreapta omenirea. Viitorul ei este o decadere spirituala fara precedent, in care
dragostea pentru Dumnezeu si pentru semeni se va fi racit, si in care oamenii vor fi devenit in
cel mai mare grad agnostici, pizmasi, laudarosi, hulitori, iubitori de placeri desfranate.
Aceasta decadere spirituala nu se va arata insa fatis, cu intreaga hidosenia ei, ci va fi
ascunsa sub o surprinzatoare infatisare de religiozitate. Oamenii acestia, cu multele lor
ulceratii spirituale, vor avea o infatisare pioasa. Vor fi multi care vor propovadui in numele lui
Hristos si-i vor amagi cu falsa lor cucernicie si evlavie pe „fiii pierzarii”, pe toti aceia care nu
au in inima dragostea pentru adevar, spre a-i putea deosebi pe lupii in vesminte de oi. Si, mai
mult decat atat, hristosii mincinosi si proorocii mincinosi din zilele de pe urma isi vor insoti
mesajul cu semne si minuni mari, pe care le vor infaptui prin puterea Satanei (spiritualism,
magie, fachirism etc.).
In cele din urma, cand credinta marilor mase ale umanitatii va fi fost spulberata de
acesti prooroci mincinosi si cand sufletele lor vor fi pregatite, atunci se va arata cel pe care l-
au ateptat si pe care inca il asteapta inca evreii; este cel caruia omenirea ii pregateste de
veacuri calea, cel care va deveni simbolul si dumnezeul intregului neam pierdut al celor din
urma oameni, „omul nelegiuirii” – marele pacat satanic al spiritului -, „fiul pierzarii,
potrivnicul, care se inalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu”. Acela se va aseza in
templul lui Dumnezeu, dandu-se pe sine drept dumnezeu, si, cu puteri cumplite, cu semne si
cu minuni, pe care le va infaptui prin puterea Satanei, va convinge mintile intunecate si
marginite ale oamenilor ca el e dumnezeu si nimeni altul.
Va face din unirea pe care o doresc sentimentalii o realitate. Dinaintea tronului sau se
vor pleca oameni din toate miscarile religioase si spirituale, inchinandu-i-se ca frati. Va uni
toate neamurile pamantului sub sceptrul sau, intrucat „i s-a dat stapanire peste toata semintia
si poporul si limba si neamul. Si i se vor inchina lui toti cei ce locuiesc pe pamant, ale caror
nume nu sunt scrise, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului celui injunghiat”
(Apocalipsa, 13, 7-8).
Pentru unii, aceasta previziune a unui stat universal si a unei religii universale este
ceva foarte placut. Tot asa este si cu cei care doresc unirea bisericilor si carora nu le pasa de
adevar. Pentru acestia din urma, subiectele dogmatice sunt „bizantinisme” inutile, insa, „de
aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amagire, ca ei sa creada minciuni, ca sa fie osanditi
toti cei ce n-au crezut adevarul, ci le-a placut nedreptatea”.

[antiecumenism]

XXXII. Vor veni vremuri grele

Si atunci, unde este optimismul in privinta zilelor de pe urma? Cand Domnul prezice
ca inselaciunea va cuprinde intregul pamant, in asemenea masura incat pana si cei alesi se vor
afla in primejdia de a fi amagiti la fiecare pas de crestini mincinosi si de hristosi mincinosi,
care se vor afla peste tot, cum putem fi optimisti in privinta viitorului? Cum putem fi
increzatori, cand Domnul prezice inmultirea faradelegii si racirea dragostei oamenilor unii
fata de altii?
Exista, desigur, proorociri despre unirea bisericilor, despre unirea tuturor acelora care
vor veni in numele Lui si vor amagi pe multi. Dar ,vedeti sa nu va amageasca cineva. Iata, v-am
spus de mai inainte”. Unirea pe care o cauta falsii crestini din vremurile noastre este una
dintre fetele cele mai pregnante ale fatarniciei, o capcana de cucernicie ipocrita de care
Domnul vrea sa ne fereasca, facandu-ne prevazatori. Daca unitatea si extinderea
crestinismului in lumea intreaga este destinul final al omenirii, asa cum sustin ei, atunci de ce
le prevesteste Hristos alesilor Sai nenorociri in acele zile? Daca Evanghelia va fi acceptata si
traita de toate neamurile pamantului, atunci de ce spune Hristos ca zilele sfarsitului veacului
vor fi asemenea zilelor lui Noe, cand apostazia a cuprins pamantul si doar o mana de oameni
au ramas credinciosi lui Dumnezeu si au intrat in arca, simbol al Bisericii?
Daca zilele de pe urma ale pamantului se caracterizeaza prin imaginea idilica la care
viseaza crestinii sentimentali, „spiritualii” veacului acestuia, cum se face ca Apostolul Pavel ii
scrie aceste cuvinte lui Timotei: „SI ACEASTA SA STII CA, IN ZILELE DIN URMA, VOR VENI VREMURI GRELE; CA VOR FI OAMENI IUBITORI DE SINE, IUBITORI DE ARGINTI, LAUDAROSI, TRUFASI, HULITORI,NEASCULTATORI DE PARINTI, NEMULTUMITORI, FARA CUCERNICIE, LIPSITI DE DRAGOSTE, NEINDUPLECATI,CLEVETITORI, NEINFRANATI, CRUZI, NEIUBITORI DE BINE, TRADATORI, NECUVIINCIOSI, INGAMFATI, IUBITORI DE DESFATARI MAI MULT DECAT IUBITORI DE DUMNEZEU, AVAND INFATISAREA ADEVARATEI CREDINTE, DAR TAGADUIND PUTEREA EI” (II TIMOTEI 3, 1-5)?

[antiecumenism]

Si atunci, unde este optimismul Apostolului Pavel cand scrie catre tesaloniceni, care
asteptau din clipa in clipa venirea lui Hristos? „SA NU VA AMAGEASCA NIMENI, CU NICI UN CHIP;CACI ZIUA DOMNULUI NU VA SOSI PANA CE MAI INTAI NU VA VENI LEPADAREA DE CREDINTA SI NU SE VA DA PE FATA OMUL NELEGIUIRII, FIUL PIERZARII [ANTIHRISTUL], POTRIVNICUL CARE SE INALTA MAI PRESUS DE
TOT CE SE NUMESTE DUMNEZEU, SAU SE CINSTESTE CU INCHINARE, ASA INCAT SA SE ASEZE EL IN TEMPLUL LUI DUMNEZEU, DANDU-SE PE SINE DREPT DUMNEZEU. NU VA ADUCETI AMINTE CA, PE CAND ERAM INCA LA VOI, VA SPUNEAM ACESTE LUCRURI?”. SI APOI CONTINUA DESPRE ANTIHRIST: „SI ATUNCI SE VA ARATA CEL FARA DE LEGE, PE CARE DOMNUL IISUS IL VA UCIDE CU SUFLAREA GURII SALE SI-L VA NIMICI CU STRALUCIREA VENIRII SALE. IAR VENIREA ACELUIA VA FI PRIN LUCRAREA LUI SATAN, INSOTITA DE TOT TELUL DE PUTERI, SI DE SEMNE, SI DE MINUNI MINCINOASE, SI DE AMAGIRI NELEGIUITE, PENTRU FIII PIERZARII,
FIINDCA N-AU PRIMIT IUBIREA ADEVARULUI, CA EI SA SE MANTUIASCA. SI DE ACEEA, DUMNEZEU LE TRIMITE O LUCRARE DE AMAGIRE, CA EI SA CREADA MINCIUNI, CA SA FIE OSANDITI TOTI CEI CE N-AU CREZUT ADEVARUL, CI LE-A PLACUT NEDREPTATEA” (II TESALONICENI 2, :3-5 SI 8-12).
Asadar, viitorul nu este atat de minunat cum si-l inchipuie „fiii pierzarii”, cei care „n-au
primit iubirea adevarului, ca ei sa se mantuiasca”. Se va caracteriza prin lepadarea de
credinta, cea mai cumplita abatere pe care a cunoscut-o vreodata lumea. Caci nu va fi o
renegare limpede si fatisa a lui Dumnezeu, ci o ipocrizie, o falsificare a credintei si a
adevarului.
Oare Parintii pustiei si ceata cea mare a Sfintilor Bisericii noastre nu au proorocit
aceleasi lucruri despre zilele din urma? Iata o discutie intre un discipol si parintele lui
spiritual, luata din Evergetinos (ediţia din 1958, vol. H, p. 114):
Si fratele i-a spus: „Si atunci? Au sa se schimbe obiceiurile si Traditia
crestinilor si n-au sa mai fie preoti in Biserica, daca se vor intampla astfel de
lucruri?”. Iar batranul a zis: „In acele vremuri, iubirea multora se va raci si vor fi
multe nenorociri: revarsari de popoare si miscari de natii, lepadare de credinta a
regilor, numar mare de preoti, neglijenta a monahilor; si vor fi egumeni care vor
nesocoti mantuirea lor si a turmei lor; toti vor fi ravnitori de petreceri, artagosi,
delasatori de rugaciune, dornici sa ucida gata sa osandeasca vietile si invataturile
stramosilor lor, pe care nu-i vor imita si nici nu le vor da ascultare, ci mai degraba ii
vor ponegri; nu vor fi ocrotiti cei saraci, vaduvele vor fi asuprite; necredinta va
patrunde in oameni, desfranarea, ura, dusmania, pizma, patima intrecerilor, hotia,
betia”. Iar fratele a spus: „Si atunci ce ramane de facut in acele vremuri si in acei
ani?”. Iar batranul a raspuns: „Copile, in asemenea zile, cel care se poate mantui,
sa-si mantuiasca propriul suflet, si va fi slavit in imparatia cerurilor”.
Din aceste profetii, care s-au si implinit in mare parte, putem deduce cu usurinta
incotro se indreapta omenirea. Viitorul ei este o decadere spirituala fara precedent, in care
dragostea pentru Dumnezeu si pentru semeni se va fi racit, si in care oamenii vor fi devenit in
cel mai mare grad agnostici, pizmasi, laudarosi, hulitori, iubitori de placeri desfranate.
Aceasta decadere spirituala nu se va arata insa fatis, cu intreaga hidosenia ei, ci va fi
ascunsa sub o surprinzatoare infatisare de religiozitate. Oamenii acestia, cu multele lor
ulceratii spirituale, vor avea o infatisare pioasa. Vor fi multi care vor propovadui in numele lui
Hristos si-i vor amagi cu falsa lor cucernicie si evlavie pe „fiii pierzarii”, pe toti aceia care nu
au in inima dragostea pentru adevar, spre a-i putea deosebi pe lupii in vesminte de oi. Si, mai
mult decat atat, hristosii mincinosi si proorocii mincinosi din zilele de pe urma isi vor insoti
mesajul cu semne si minuni mari, pe care le vor infaptui prin puterea Satanei (spiritualism,
magie, fachirism etc.).
In cele din urma, cand credinta marilor mase ale umanitatii va fi fost spulberata de
acesti prooroci mincinosi si cand sufletele lor vor fi pregatite, atunci se va arata cel pe care l-
au ateptat si pe care inca il asteapta inca evreii; este cel caruia omenirea ii pregateste de
veacuri calea, cel care va deveni simbolul si dumnezeul intregului neam pierdut al celor din
urma oameni, „omul nelegiuirii” – marele pacat satanic al spiritului -, „fiul pierzarii,
potrivnicul, care se inalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu”. Acela se va aseza in
templul lui Dumnezeu, dandu-se pe sine drept dumnezeu, si, cu puteri cumplite, cu semne si
cu minuni, pe care le va infaptui prin puterea Satanei, va convinge mintile intunecate si
marginite ale oamenilor ca el e dumnezeu si nimeni altul.
Va face din unirea pe care o doresc sentimentalii o realitate. Dinaintea tronului sau se
vor pleca oameni din toate miscarile religioase si spirituale, inchinandu-i-se ca frati. Va uni
toate neamurile pamantului sub sceptrul sau, intrucat „i s-a dat stapanire peste toata semintia
si poporul si limba si neamul. Si i se vor inchina lui toti cei ce locuiesc pe pamant, ale caror
nume nu sunt scrise, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului celui injunghiat”
(Apocalipsa, 13, 7-8).
Pentru unii, aceasta previziune a unui stat universal si a unei religii universale este
ceva foarte placut. Tot asa este si cu cei care doresc unirea bisericilor si carora nu le pasa de
adevar. Pentru acestia din urma, subiectele dogmatice sunt „bizantinisme” inutile, insa, „de
aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amagire, ca ei sa creada minciuni, ca sa fie osanditi
toti cei ce n-au crezut adevarul, ci le-a placut nedreptatea”.

[antiecumenism]

XXXIII. NOUL IERUSALIM

In acea societate a lui Antihrist, putinii care vor ramane crestini ortodocsi autentici vor
fi pricina de scandal, unica disonanta in toata acea armonie diabolica. Pentru ei, aceste zile
vor fi zile de mari nenorociri: „Si veti fi urati de toate neamurile pentru numele Meu”. Va fi o
noua perioada a martiriului, un martiriu mai mult al sufletului decat al trupului, in acel stat
intins, universal, crestinii ortodocsi vor fi proscrisii societatii. „Si i s-a dat ei sa insufle duh
chipului fiarei, ca chipul fiarei sa si graiasca si sa omoare pe toti cati nu se vor inchina
chipului fiarei. Si ea ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, pe cei bogati si pe cei saraci,
pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte, incat
nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numărul numelui fiarei” (Apocalipsa 13, 15-17). Da, „atunci va vor da pe voi spre asuprire si
va vor ucide”. „Fiindca diavolul a coborat la voi avand manie mare, caci stie ca timpul lui este
scurt” (Apocalipsa 12, 12). Cumplita va fi prigoana, „dar cine va indura pana la capat, acela
se va mantui”. Si „pentru cei alesi se vor scurta acele zile.” Pentru ca „indata dupa
stramtorarea acelor zile, soarele se va intuneca si luna nu va mai da lumina ei... si puterile
cerului se vor zgudui... si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu
slava multa”.
Necredinciosii n-au decat sa rada de noi si sa ne compatimeasca. Crestinii nu traiesc
pentru lumea aceasta. Ei nu au acceptat niciodata ca aceasta lume a surghiunului sa fie patria
lor, nici nu si-au dorit s-o infrumuseteze de parca ar urma sa traiasca in ea pentru totdeauna.
Ei traiesc pe acest pamant cu un dor, dorul de paradisul pe care l-au pierdut, dorul de patria
lor de sus. Cu toate ca s-au nascut pe acest pamant, patria traieste in inimile lor si la fiecare
pas ei o aud chemandu-i. Ei tanjesc dupa acea clipa, clipa trambitei, clipa in care vor sta in
fata „ochiului senin” al Domnului lor, clipa in care El ii va privi cu bucurie.
Crestinii sunt straini in aceasta lume (Sf. Macarie Egipteanul). Ei sunt instrainati,
dispretuiti, au inima spasita si mintea indurerata si traiesc intr-o maniera diferita de ceilalti
oameni (Sf. Isaac Sirul). Sunt asemenea unor oameni care-si tin sangele in maini, care nu au
incredere in ei insisi si nici nu cred ca ar fi ceva, ci sunt dispretuiti si respinsi mai mult decat
toti ceilalti oameni (Sf. Macarie Egipteanul).
Spuneti ca religia noastra este un opiu? Aveţi dreptate. Pentru voi, care nu ati simtit
prezenta lui Dumnezeu, a caror inima nu a saltat din pricina soaptelor harului ceresc, ai caror
ochi nu au varsat niciodata lacrimi de iubire sfanta si sfintitoare, pentru voi care nu ati vazut
niciodata nimic dincolo de orizontul acestui pamant, este firesc ca religia noastra, care neaga
lumea, sa para un opiu. Intr-adevar, „daca Hristos nu ar fi inviat, am fi cei mai nenorociti
dintre toti oamenii”. Dar Hristos a inviat, si fiecare suflet inviat a trait aceasta inviere. Este
firesc ca unii care nu au trait aceasta inviere sa rada de crestinii cei adevarati.
De multe ori, crestini cu o ratiune incontestabila au aratat lumii cat sunt de ridicoli cei
care le ridiculizeaza credinta. I-a impiedicat ratiunea sa creada? Pacla mlastinii din inima
necredinciosilor nu le ingaduie sa vada. Singura, ratiunea nu l-a ajutat niciodata pe om sa inteleaga ceva pana la capat. Asa ca n-au decat sa rada! Rasul lor aduce sufletele credincioase mai aproape de Domnul.
Asadar, va dam voie sa radeti. Dar nu va dam voie sa modificati Evanghelia, sa ne
denaturati religia si s-o supuneti scopurilor voastre. Nu va vom permite niciodata sa atribuiti
religiei noastre utilitate lumeasca. „Evangheliile nu vorbesc despre lucruri pamantesti, ci
despre lucruri ceresti, invatandu-ne o viata noua si o alta forma de guvernare, bogatii noi si
saracie, libertate fara precedent si robie, un alt fel de viata si de moarte, o lume diferita si
esential alta - nu asemenea lui Platon, care a nascocit acea Republica ridicola a lui, nu
asemenea lui Zeno si altor politicieni, filozofi si legislatori. Caci toti acestia au avut
urmatoarea trasatura comuna: ei au dezvaluit ca duhul cel rau le inspira in taina sufletele.
Propria noastra constiinta, impotrivindu-se, dovedeste ca toate ideile lor erau sfaturi demonice
si ca toate invataturile lor erau potrivnice firii” (Sf. Ioan Hrisostom, Predica I despre
Evanghelia după Matei).
Asadar, crestinismul nu pregateste vreo imparatie pamanteasca, vreo cetate adaptata
acestei lumi. Nu are nimic in comun cu civilizatiile si cu sistemele lumesti. Nu are nimic in
comun cu cezarii si cu cezaro-papistii. Toate lucrurile dupa care tanjesc oamenii din lume sunt
desarte. Crestinul gandeste, traieste si se misca intr-o lume noua si neprihanita, alta decat cea de aici si de acum.
Cei care vor sa uneasca asa-numitele biserici crestine nu cred in Biserica, nu cred in
religia lui Hristos. Ei doar se folosesc in mod perfid de ea. O folosesc pentru propriile lor
scopuri. Telul lor este cetatea pamanteasca, tel caruia vor sa-i supuna pe toti oamenii, cu
credinta lor cu tot.
DE FAPT, NICI NU SE PUNE PROBLEMA UNIRII CRESTINILOR. ADEVARATII CRESTINI AU FOST, SUNT SI VOR FI INTOTDEAUNA UNITI. EI AU FOST, SUNT SI VOR FI O SINGURA TURMA CU UN SINGUR PASTOR. Oamenii,
indiferent de numele lor ori de religia careia ii apartin, au un singur destin: de a gasi Biserica
Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca a lui Hristos si de a ajunge sa bea din apa „care da viata vesnica”. Biserica este una. Oamenii sunt multi si doar cativa sunt fiii ei.
Cetatea harazita prietenilor lui Dumnezeu nu are nimic din aceasta lume. Este vesnica,
nu este facuta de mana omeneasca, este existenta unui alt pamant, a unei alte lumi: „Si am
vazut cer nou si pamant nou... Si am vazut cetatea sfanta, Noul Ierusalim, pogorandu-se din
cer de la Dumnezeu... Si am auzit, din tron, o voce puternica care zicea: Iata, cortul lui
Dumnezeu este cu oamenii, si El va salaslui cu ei, si ei vor fi poporul Lui, si insusi Dumnezeu
va fi cu ei. Si va sterge orice lacrima din ochii lor, si moarte nu va mai fi; nici plangere, nici
strigat, nici durere nu vor mai fi, caci cele dintai au trecut.Si Cel ce sedea pe tron a grait: Iata,
noi le facem pe toate... Eu sunt Alfa si Omega, inceputul si sfarsitul. Celui ce inseteaza ii voi
da sa bea, in dar, din izvorul apei vietii... Si vor vedea fata Lui si numele Lui va fi pe fruntile
Lor. Si noapte nu va mai fi; si nu au trebuinta de lumina lampii sau de lumina soarelui, pentru
ca Domnul Dumnezeu le va fi lor lumina si vor imparati in vecii vecilor” (Apocalipsa 21, 22).
Amin.

[antiecumenism]

Am terminat de postat.Cartea(scrisa cu diacritice) se poate gasi si poate fi descarcata gratuit la adresa :http://www.apologeticum.net/detalii.php?pag=1106.

"Cartea aceasta va deranja acele spirite care au redus religia lui Hristos la un sistem de cunoastere lumeasca, la rationalism (...). Unii ca acestia il vor condamna pe autor pentru ca nu are bunavointa fatarnica pe care o au ei fata de eretici, îi pofida faptului ca autorul nu este insolent, ci are curajul unui soldat al lui Hristos, procedand conform cuvintelor Apostolului Pavel: "Caci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii si al dragostei si al intelepciunii (II Timotei l, 7)..." (Fhotios Kontoglou)

<Este o lucrare deosebita, ce are la baza invatatura Sf. Parinti ai Bisericii. Lucrarea de fata o socotim de mare valoare si vizionara, daca tinem seama de faptul ca a fost scrisa cu patru decenii in urma. Este o lucrare in care putem gasi raspuns la multe din problemele fierbinti cu care ne confruntam astazi, referitoare la ecumenism, innoire, "refacerea" unitatii, ecclesiologie s.a. O recomandam cu caldura pentru lectura tuturor.>

[iosif]

Draga antiecumenism,

As dori sa te intreb un lucru: tu crezi ca celelalte confesiuni ale religiei crestine sunt excluse de la mantuire? Crezi ca rugaciunea lui Iisus " ca toti sa fie una" este o adaugire la textul biblic? Crezi ca Dumnezeu mantuieste numai ortodocsi?