Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

În prealabil postat de stefan florin

mai sa fie! Placerea este o tumora a trupului!? Dar placerea asta trupeasca CINE a facut-o? Nu Dumnezeu? Dumnezeu a creeat ceva rau pentru trupul uman?

Stefan, si ochiul si mana sunt create de Dumnezeu.
Iar Dumnezeu spune: taie mana si scoate ochiul, daca acestea sunt smintitoare!...
Domnul bate natura fizica tintind la viata duhovniceasca. Tirania trupului (prin placere, mai intai) se opune clar stapanirii duhului. Risca sa intoarca raportul cuvenit si instituit de Dumnezeu in om: conducator sa fie duhul.

Problema nu e asadar ce a creat Domnul, ci cum folosim noi ceea ce Domnul a creat!
Intru mantuire sau intru pierzanie? Iata problema.

Discursul Bisericii este unul de indreptare a noastra, de pastorire, de "paza si protectie". Pentru noi, nu pentru Dumnezeu a pus Dumnezeu Biserica! Discursul pedagogic (si mereu profilactic) al Bisericii privind placerea, implicit nevointa, postul, asceza, discernamantul etc., tinteste la protejarea noastra de propriile tendinte ale firii cazute, precum si de uneltirea neincetata a raului.

Vinul nu e rau, dar unii sunt alcoolici.
Soarele nu e rau, dar unii se prajesc prea tare.
Apa nu e rea, dar unii se inneaca.
Focul nu e rau dar unii pier in incendiu.
Cutitul nu e rau dar unii omoara sau se sinucid. Sau se taie la deget din neglijenta.
Caramida nu e rea, dar se intampla sa cada in cap.
Scriptura nu e rea, dar unii au facut din Ea o arma de inselare.
Biserica nu e rea, dar unii o folosesc cu nerusinare in scopuri personale.
Gandirea nu e rea, dar unii o folosesc la modul jegos.
Memoria nu e rea, dar unii o folosesc ca sa-ti aduca aminte, la nesfarsit, nu stiu ce greseala.
Cuvantul nu e rau, dar unii omoara cu vorba.
Asa si cu placerea! Are niscaiva multe consecinte...

Placerea e dublata de riscuri pe care Biserica le-a evidentiat intotdeauna. Riscul de a uita de Dumnezeu (si de a face din placere un dumnezeu, fals desigur intrucat vine durere, boala si moarte dupa nechibzuirea placerii) e cel mai mare dintre toate.
Idolii sunt mereu legati, mai pe fata sau mai pe-ascuns, de atasamentul omului la placere, de un fel sau altul.

[Demetrius]

În prealabil postat de stefan florin

mai sa fie! Placerea este o tumora a trupului!? Dar placerea asta trupeasca CINE a facut-o? Nu Dumnezeu? Dumnezeu a creeat ceva rau pentru trupul uman?

Bine-nteles ca nu. Dumnezeu a creat tentatia numai dupa ce i-a dat omului puterea de a rezista ei. Asa cum spune si Cezar:

12. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. (1Cor6,12)

În prealabil postat de zaharia_2009

Prima rugaminte :
- spuneti-mi va rog de unde pot sa cumpar icoana cuviosului sau mucenicului lui Hristos, Socrate . Pe cea a apostolului Pavel am gasit-o dar pe a cuviosului Socrate inca nu ! Am citi , la voi, ca el ar fi pus bazele cunoasterii personale, probabil, printr-o butada din a doua sa epistola catre vamesi ... sau catre farisei... cam asa ceva !

Frate Zaharia, ca sa clarificam problema legata de "cuviosul" Socrate, iata ca tot Sf. Ioan Gura de Aur ne vine in ajutor cand spune urmatoarele:
"Daca ai fi crestin, as putea sa-ti povestesc in aceasta privinta lucruri foarte multe si instructive din cartile noastre sfinte, dar pentru ca esti pagan si pretuiesti literatura filosofilor pagani, iti voi aduce in sprijinul afirmatiilor mele texte din aceasta literatura.
Asculta ce spune Criton lui Socrate:
- Iti stau la dispozitie averile mele... etc."
(Sf. Ioan Gura de Aur "Apologia vietii monahale" pg.217 Ed. Insitutului Biblic si de Misiune al BOR)
Am scurtat citatul, ca sa nu lungim inutil vorba.
Frate draga, ia-ti de aceea gandul de a gasi vreodata o icoana cu Socrate, caci desi este un filosof de seama, nu este nici cel mai mic dintre sfinti.

[stefan florin]

În prealabil postat de Demetrius

Bine-nteles ca nu. Dumnezeu a creat tentatia numai dupa ce i-a dat omului puterea de a rezista ei. Asa cum spune si Cezar:

12. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. (1Cor6,12)

deci si placerea ne este ingaduita tot de Dumnezeu...numai ca nu trebuie sa ne facem din placere un scop in viata. Atunci cum ramane cu afirmatia lui Antonie cel Mare care spune ca placerea este o tumora, mai ales ca TOT ce a creeat Dumnezeu a fost FOARTE BUN?

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Miha-anca

Frate Zaharia, ca sa clarificam problema legata de "cuviosul" Socrate, iata ca tot Sf. Ioan Gura de Aur ne vine in ajutor cand spune urmatoarele:
"Daca ai fi crestin, as putea sa-ti povestesc in aceasta privinta lucruri foarte multe si instructive din cartile noastre sfinte, dar pentru ca esti pagan si pretuiesti literatura filosofilor pagani, iti voi aduce in sprijinul afirmatiilor mele texte din aceasta literatura.
Asculta ce spune Criton lui Socrate:
- Iti stau la dispozitie averile mele... etc."
(Sf. Ioan Gura de Aur "Apologia vietii monahale" pg.217 Ed. Insitutului Biblic si de Misiune al BOR)
Am scurtat citatul, ca sa nu lungim inutil vorba.
Frate draga, ia-ti de aceea gandul de a gasi vreodata o icoana cu Socrate, caci desi este un filosof de seama, nu este nici cel mai mic dintre sfinti.

A fi crestin este lucru mare, mare de tot . Iar crestinii,sa nu credeti ca sunt precum furnicile pe fata pamintului . A fi botezat la crestini sau a simpatiza cu aceasta invatatura ori a zice cind esti la primejdie : Doamne fereste !si a-ti zice astfel crestin nu inseamna nici pe departe ca tu esti crestin in sensul real al lucrurilor !
Parafrazindu-l pe Domnul , pot spune cu siguranta : nu oricine zice Doamne, Doamne si este crestin ! Este crestin , continuind aceiasi parafraza si intarind spusele , doar daca faci poruncile Tatalui ! Simplu ! Simplu , simplu !
Multi il vad si il vor pe Hristos, consumind kilograme de cerneala spre dovada, asa, un fel de papa lapte . Dar nici mama ta crestine , si nici bunica , nici invatatoarea , nici profesorii , nici sefii de la lucrul tau si nici altii asemenea lor si carora le datorai supunere si ascultare , nu te-au pupat mereu intre cornite pt draciile facute si dindu-ti recompense (recompensa era ca erai iertat pt. un lucru prea rau, in loc sa fi pedepsit spre indreptare) .
Cu atit mai putin Hristos ! De aceea si exista Raiul si iadul ... Pai care credeti ca este sensul iadului ? Doar pt. vrasmasii nostrii ? Mda ! Frumos sofism !
Dar pe Hristos de ce credeti ca il mai cheama si Dreptul Judecator ? Si de ce iconografia ortodoxa cunoaste aceasta infatisare (cu rol educativ al picturii pt. cei care nu stiu carte sau sunt plini de ingimfare !). Dar imaginea Marelui Arhiereu , cam ce credeti ca vrea sa arate ? Dar scena dreptei judecati din pridvoarele marilor lavre (Hurezi, Voronet,etc) credeti ca este fara temei scripturistic si facuta pt. ingrozirea vrasmasilor nostrii ?

Deci , ce sa o mai lungesc : inca nu am ajuns crestin ortodox ! Dar ma zelesc , ma lupt pe drumul meu .
Dar chiar si asa spun raspicat ca nu am nevoie de filosofi necrestini . Cunosc bine care sunt influentele filosofice pagine ale celor doua biserici , la origini, ortodoxa si papistasa, dar asta este in ziua de astazi absolut nesemnificativa si nu pierzi nimic , nimic ,deniciunde si de niciun fel , daca iti lipsesc aceste "informatii". Este vorba , bineinteles, de ortodocsi . La papistasi semnificatia este cu totul alta si acum in prezent!
Insa ma intereseaza enorm de mult sfintii lui Dumnezeu , scrierile, invataturile si exemplul lor personal de vietuire in Hristos .
Si cei aproape 28 de ani de scoala efectiva m-au invatat in mod clar si raspicat , cum ca scoala buna, cartea buna , se face numai cu profesorul exigent . Daca vrei sa ai rezultate f. bune , ai nevoie nu numai de profesori bine pregatiti , ci si trebuie ca ei sa fie neaparat exigenti .
Pe vremea cind in Romania se dadeau examene de intrare in institutiile de invatamint lucrurile acestea erau mult mai evidente, atit pt. neputinciosi cit si pt. ignoranti .
Absolut la fel este si in viata duhovniceasca . Dca vrei mintuire , pai asta nu se face fiind condus de parinti indulgenti fara rost si iertatori in chp josnic, adica in mod clar dindu-se mai cumsecade decit sfintii facatori de reguli si canoane . Ci din contra, cu duhovnic exigent , care in primul rind sa fie el un bun luptator cu satana si un priceput in a vedea calea dreapta a mintuirii .

In concluzie , desi inca nu sunt crestin adevarat , totusi ii caut pe sfinti ! Dar am crezut ca acest SOCRATE o fi fost vreun cuvios ori vreun mucenic al lui Hristos, care sa-mi fi scapat mie pina acum, de il dadea fratele asa de "baza" pt invatatura crestina in cunoasterea de sine !

În prealabil postat de stefan florin

deci si placerea ne este ingaduita tot de Dumnezeu...numai ca nu trebuie sa ne facem din placere un scop in viata. Atunci cum ramane cu afirmatia lui Antonie cel Mare care spune ca placerea este o tumora, mai ales ca TOT ce a creeat Dumnezeu a fost FOARTE BUN?

Asa spune Sfantul? Mai intai multumesc pentru informatie, nu stiam aceasta precizare.
Nu stiu cuvantul, contextul lui, de unde poate ar reiesi in ce sens afirma aceasta. Poate ca Sfantul se refera la cei care au fost deja "rosi" de placerile devenite patimi, precum cancerosii sunt "rosi" de o tumora... Ei nereusind sa se sustraga tendintei de a spori raporturile cu placerea, dupa modelul cresterii bulgarelui de zapada...
Dar e o simpla ipoteza, un gand care ne poate trece cu usurinta prin minte. Fara a citi intregul cuvant al Sfantului nu prea avem siguranta intelegerii si speranta sa ne lamurim.
Poti preciza textul si sursa, pentru aprofundare?

În prealabil postat de zaharia_2009

A fi crestin este lucru mare, mare de tot . Iar crestinii,sa nu credeti ca sunt precum furnicile pe fata pamintului . A fi botezat la crestini sau a simpatiza cu aceasta invatatura ori a zice cind esti la primejdie : Doamne fereste !si a-ti zice astfel crestin nu inseamna nici pe departe ca tu esti crestin in sensul real al lucrurilor !
Parafrazindu-l pe Domnul , pot spune cu siguranta : nu oricine zice Doamne, Doamne si este crestin ! Este crestin , continuind aceiasi parafraza si intarind spusele , doar daca faci poruncile Tatalui ! Simplu ! Simplu , simplu !
Multi il vad si il vor pe Hristos, consumind kilograme de cerneala spre dovada, asa, un fel de papa lapte . Dar nici mama ta crestine , si nici bunica , nici invatatoarea , nici profesorii , nici sefii de la lucrul tau si nici altii asemenea lor si carora le datorai supunere si ascultare , nu te-au pupat mereu intre cornite pt draciile facute si dindu-ti recompense (recompensa era ca erai iertat pt. un lucru prea rau, in loc sa fi pedepsit spre indreptare) .
Cu atit mai putin Hristos ! De aceea si exista Raiul si iadul ... Pai care credeti ca este sensul iadului ? Doar pt. vrasmasii nostrii ? Mda ! Frumos sofism !
Dar pe Hristos de ce credeti ca il mai cheama si Dreptul Judecator ? Si de ce iconografia ortodoxa cunoaste aceasta infatisare (cu rol educativ al picturii pt. cei care nu stiu carte sau sunt plini de ingimfare !). Dar imaginea Marelui Arhiereu , cam ce credeti ca vrea sa arate ? Dar scena dreptei judecati din pridvoarele marilor lavre (Hurezi, Voronet,etc) credeti ca este fara temei scripturistic si facuta pt. ingrozirea vrasmasilor nostrii ?

Deci , ce sa o mai lungesc : inca nu am ajuns crestin ortodox ! Dar ma zelesc , ma lupt pe drumul meu .
Dar chiar si asa spun raspicat ca nu am nevoie de filosofi necrestini . Cunosc bine care sunt influentele filosofice pagine ale celor doua biserici , la origini, ortodoxa si papistasa, dar asta este in ziua de astazi absolut nesemnificativa si nu pierzi nimic , nimic ,deniciunde si de niciun fel , daca iti lipsesc aceste "informatii". Este vorba , bineinteles, de ortodocsi . La papistasi semnificatia este cu totul alta si acum in prezent!
Insa ma intereseaza enorm de mult sfintii lui Dumnezeu , scrierile, invataturile si exemplul lor personal de vietuire in Hristos .
Si cei aproape 28 de ani de scoala efectiva m-au invatat in mod clar si raspicat , cum ca scoala buna, cartea buna , se face numai cu profesorul exigent . Daca vrei sa ai rezultate f. bune , ai nevoie nu numai de profesori bine pregatiti , ci si trebuie ca ei sa fie neaparat exigenti .
Pe vremea cind in Romania se dadeau examene de intrare in institutiile de invatamint lucrurile acestea erau mult mai evidente, atit pt. neputinciosi cit si pt. ignoranti .
Absolut la fel este si in viata duhovniceasca . Dca vrei mintuire , pai asta nu se face fiind condus de parinti indulgenti fara rost si iertatori in chp josnic, adica in mod clar dindu-se mai cumsecade decit sfintii facatori de reguli si canoane . Ci din contra, cu duhovnic exigent , care in primul rind sa fie el un bun luptator cu satana si un priceput in a vedea calea dreapta a mintuirii .

In concluzie , desi inca nu sunt crestin adevarat , totusi ii caut pe sfinti ! Dar am crezut ca acest SOCRATE o fi fost vreun cuvios ori vreun mucenic al lui Hristos, care sa-mi fi scapat mie pina acum, de il dadea fratele asa de "baza" pt invatatura crestina in cunoasterea de sine !

Frate Zaharia, iti multumesc pentru raspunsul sincer. Macar de as putea spune si eu ca ma zelesc.
Ma bucur insa, ca in rest lucrurile stau bine, adica referitor la Socrate...
Doamne ajuta!
Anca

[glykys]

Acum eu nu vreau sa supar pe nimeni, respect si inteleg preferintele fiecaruia, dar am credinta ca Socrate e intr-un loc mai bun decat muuulti crestini cu numele. Daca e asa sau nu, vom avea prilejul cu totii sa vedem intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat.

Lui Socrate i-a spus oracolul din Delfi (oracolul pe al carui frontispiciu se gaseste maxima pagana si apoi crestinizata: Cunoaste-te pe tine insuti!) ca el este cel mai intelept om din lume. Socrate stia bine ca nu are cum sa fie asa, dar, pe de alta parte, stia ca ca zeul nici nu poate sa minta. Si atunci, in toate peregrinarile lui, a avut ocazia sa inteleaga si sa se convinga si mai mult ca este cel mai intelept doar prin aceea ca ... stie ca nu stie nimic, ca este constient de propria ignoranta, in timp ce ceilalti doar cred ca stiu ceva.

Fireste, nu e mai sus decat sfintii si mucenicii lui Hristos, dar cred ca daca s-ar fi nascut in timpul crestinismului, ar fi fost un brav mucenic. Cine doreste poate citeste totusi macar Apologia lui Socrate...

[stefan florin]

În prealabil postat de ioan cezar

Asa spune Sfantul? Mai intai multumesc pentru informatie, nu stiam aceasta precizare.
Nu stiu cuvantul, contextul lui, de unde poate ar reiesi in ce sens afirma aceasta. Poate ca Sfantul se refera la cei care au fost deja "rosi" de placerile devenite patimi, precum cancerosii sunt "rosi" de o tumora... Ei nereusind sa se sustraga tendintei de a spori raporturile cu placerea, dupa modelul cresterii bulgarelui de zapada...
Dar e o simpla ipoteza, un gand care ne poate trece cu usurinta prin minte. Fara a citi intregul cuvant al Sfantului nu prea avem siguranta intelegerii si speranta sa ne lamurim.
Poti preciza textul si sursa, pentru aprofundare?

nu eu am postat aceste cuvinte ale lui Antonie cel Mare ci Miha-anca, eu doar le-am comentat. O rog in schimb pe ea sa detalieze mai bine contextul in care acest parinte a spus cuvintele de mai sus

[Mihailc]

În prealabil postat de stefan florin

deci si placerea ne este ingaduita tot de Dumnezeu...numai ca nu trebuie sa ne facem din placere un scop in viata. Atunci cum ramane cu afirmatia lui Antonie cel Mare care spune ca placerea este o tumora, mai ales ca TOT ce a creeat Dumnezeu a fost FOARTE BUN?

Fragmentul din Antonie cel Mare se referă la două stări extreme, la fel de acaparante pentru om, tristeţea şi plăcerea, ambele fiind calificate ca tumori, nu doar plăcerea. Fiindcă Sfântul Antonie cel Mare a fost un sfânt genial, a folosit cu mare atenţie cuvintele şi, chiar dacă cuvântul tradus în româneşte este un echivalent aproximativ, cuvântul "tumoare" fiind un neologism plantat în limba română de pe filieră latino-franceză, alegerea traducătorului este extrem de potrivită, întrucât iată ce spune definiţia termenului: Țesut nou format care se dezvoltă prin dezvoltarea anormală și patologică a unor celule și care tinde spre autonomie biologică.

Extrapolată la Trupul Bisericii în duhul aceleiaşi analogii, tumoarea înseamnă nimic altceva decât erezia producătoare a cancerului sectar. Iar această maladie extrem de gravă se tratează finalmente prin mijloace chirurgicale prin care se urmăreşte îndepărtatrea ţesutului dezvoltat anormal, implicit a influenţei lui letale asupra funcţionării organismului eclezial.
La la nivelul persoanelor, tumoarea înseamnă patimă ce se poate agrava într-o formă malignă, aducătoare de haos şi moarte duhovnicească. Medicaţia în această situaţie, este similară celei care combate erezia şi metastaza ei, adică secta, la scară eclezială: extirparea.

Însă, faţă de observaţiile Sfântului Antonie cel Mare, putem avea şi noi două tipuri de atitudini extreme, asupra cărora planează în permanenţă suspiciunea de hermeneutică (interpretarea) tumorală:

1. Că sfântul Antonie cel Mare a fost un eremit, iar experienţa lui duhovnicească, ajunsă până la noi prin Tradiţia Bisericii, nu are relevanţă decât pentru ucenicii lui din Sketis sau, cel mult, pentru cinul monahal, prin urmare pe noi nu ne prea interesează ce spune dânsul.

2. Că vorbele sfântului Antonie cel Mare au caracter de normă infailibilă cu aplicaţie generală, indiferent de situaţia şi împrejurările "receptorului".

Dacă izbuteşti să te imunizezi metanoetic la aceste două atitudini extreme faţă de Tradiţie, analoage tristeţii şi plăcerii ca tumori cu potenţial malign, ai şanse foarte mari să vieţuieşti întru perspectiva învierii celei bune!