Versetul de azi

[georgeval]

Zaheu dovedeste ca este un cunoscator al legii Vechiului Testament, care cerea ca nedreptatea produsa sa fie reparata intr-un mod impatrit, nu printr-o simpla inapoiere a bunului respectiv.

[maniucu]

„Nu vă faceţi voi mulţi învăţători, fraţii mei, ştiind că (noi, învăţătorii) mai mare osândă vom lua. Pentru că toţi greşim în multe chipuri; dacă nu greşeşte cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârşit, în stare să înfrâneze şi tot trupul. Dar, dacă noi punem în gura cailor frâul, ca să ni-i supunem, ducem după noi şi trupul lor întreg. Iată şi corăbiile, deşi sunt atât de mari şi împinse de vânturi aprige, sunt totuşi purtate de o cârmă foarte mică încotro hotărăşte vrerea cârmaciului. Aşa şi limba: mic mădular este, dar cu mari lucruri se făleşte! Iată puţin foc şi cât codru aprinde! Foc este şi limba, lume a fărădelegii! Limba îşi are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul şi aruncă în foc drumul vieţii, după ce aprinsă a fost ea de flăcările gheenei. Pentru că orice fel de fiare şi de păsări, de târâtoare şi de vietăţi din mare se domoleşte şi s-a domolit de firea omenească, dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte. Cu ea binecuvântăm pe Dumnezeu şi Tatăl, şi cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu. Din aceeaşi gură ies binecuvântarea şi blestemul. Nu trebuie, fraţii mei, să fie acestea aşa.“ (Iacov 3, 1-10

[maniucu]

„Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece. Şi a doua zi, ieşind ei din Betania, El a flămânzit. Şi văzând de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va găsi ceva în el; şi, ajungând la smochin, n-a găsit nimic decât frunze. Căci nu era timpul smochinelor. Şi, vorbind, i-a zis: "De acum înainte, rod din tine nimeni în veac să nu mănânce". Şi ucenicii Lui ascultau. Şi au venit în Ierusalim. Şi, intrând în templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau în templu, iar mesele schimbătorilor de bani şi scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat. Şi nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun vas prin templu. Şi-i învăţa şi le spunea: "Nu este, oare, scris: Casa Mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile? Voi însă aţi făcut din ea peşteră de tâlhari". Şi au auzit arhiereii şi cărturarii. Şi căutau cum să-L piardă. Căci se temeau de El, pentru că toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui. Iar când s-a făcut seară, au ieşit afară din cetate. Dimineaţa, trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Şi Petru, aducându-şi aminte, I-a zis: "Învăţătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat". Şi răspunzând, Iisus le-a zis: "Aveţi credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice".“ (Marcu 11, 11-23)

[georgeval]

Iisus a zis: „Adevarat zic voua ca oricine va zice acestui munte: Ridica-te si te arunca in mare, si nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice. De aceea va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua gresealele voastre. Ca de nu iertati voi, nici Tatal vostru Cel din ceruri nu va va ierta voua gresealele voastre.“ (Marcu 11, 23-26)

[maniucu]

„Oare izvorul aruncă din aceeaşi vână, şi apa dulce şi pe cea amară? Nu cumva poate smochinul, fraţilor, să facă măsline, sau viţa de vie să facă smochine? Tot aşa, izvorul sărat nu poate să dea apă dulce. Cine este, între voi, înţelept şi priceput? Să arate, din buna-i purtare, faptele lui, în blândeţea înţelepciunii. Iar dacă aveţi râvnire amară şi zavistie, în inimile voastre, nu vă lăudaţi, nici nu minţiţi împotriva adevărului. Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică. Deci, unde este pizmă şi zavistie, acolo este neorânduială şi orice lucru rău. Iar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică. Şi roada dreptăţii se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea.“ (Iacov 3, 11-18)

[maniucu]

În prealabil postat de georgeval

Iisus a zis: „Adevarat zic voua ca oricine va zice acestui munte: Ridica-te si te arunca in mare, si nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice. De aceea va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua gresealele voastre. Ca de nu iertati voi, nici Tatal vostru Cel din ceruri nu va va ierta voua gresealele voastre.“ (Marcu 11, 23-26)

"Să nu avem impresia că cele rostite de Domnul Iisus Hristos în fragmentul evanghelic de astăzi au fost spuse la voia întâmplării! Puterea credinţei poate muta şi munţii din loc, şi tot credinţa este cea care-ţi deschide inima atunci când trebuie să ierţi. De asemenea, şi nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu şi puterea de a ierta celor ce ne greşesc pot face din noi adevăraţi fii ai lui Dumnezeu. Omul credincios are o altă viziune asupra celor din jur, asupra lumii şi a semenilor. El îşi pleacă genunchii în faţa lui Dumnezeu, cu nădejdea deplină în ajutorul Său, dar îşi întinde şi mâna celui ce i-a greşit, în semn de iertare. Mulţi dintre noi se întreabă până unde să meargă iertarea pentru cei ce ne greşesc. Şi apostolii L-au întrebat pe Mântuitorul acest lucru, iar răspunsul a fost următorul: iertarea nu are limite atunci când celui ce ţi-a greşit îi pare rău şi-ţi cere iertare. Însă să nu intervină formalismul. Cel ce-şi cere iertare să nu facă acest lucru doar cu vorbele, ci să aibă părere de rău din toată inima. Cel ce iartă, tot la fel trebuie să procedeze, adică iertarea să fie din tot sufletul. Să avem în vedere, în primul rând, cuvintele Domnului Hristos: de nu veţi ierta voi, nici Tatăl vostru Cel ceresc nu vă va ierta greşelile voastre. Deci iertarea Tatălui ceresc este în strânsă legătură cu disponibilitatea noastră de a ierta. Din smerenie ne cerem iertare, din smerenie iertăm. Să avem puterea şi curajul de a cere iertare asemenea fiului risipitor. Să iertăm aşa cum numai o inimă de părinte poarte ierta. "

[tigerAvalo9]

Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos stă la dreapta lui Dumnezeu.

[COLOR=#800080][/COLOR][COLOR=#800080][/COLOR]
2Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. <A name=3.3>
3Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.
[COLOR=#800080][/COLOR]
4Când Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă.
[COLOR=#800080][/COLOR]
5De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.
[COLOR=#800080][/COLOR]
6Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.
[COLOR=#800080][/COLOR]
7Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, când trăiaţi în aceste păcate.

8Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură.
[COLOR=#800080][/COLOR]
9Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui,
[COLOR=#0000ff][/COLOR]
10şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut.
[COLOR=#800080][/COLOR]
11Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi.
[COLOR=#800080][/COLOR]
12Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.
[COLOR=#800080][/COLOR]
13Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.
[COLOR=#800080][/COLOR]
14Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii.
[COLOR=#800080][/COLOR]
15Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători.
[COLOR=#800080][/COLOR]
16Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră.
[COLOR=#0000ff][/COLOR]
17Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.
[COLOR=#0000ff][/COLOR]
18Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, cum se cuvine în Domnul.
[COLOR=#800080][/COLOR]
19Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele, şi nu ţineţi necaz pe ele.
[COLOR=#800080][/COLOR]
20Copii, ascultaţi de părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului.
[COLOR=#800080][/COLOR]
21Părinţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă nădejdea.
[COLOR=#800080][/COLOR]
22Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpânii voştri pământeşti; nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii care vă temeţi de Domnul.
[COLOR=#800080][/COLOR]
23Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,

24ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos.
[COLOR=#800080][/COLOR]
25Căci cine umblă cu strâmbătate, îşi va primi plata după strâmbătatea, pe care a făcut-o; şi nu se are în vedere faţa omului.

"Şi au venit în Capernaum. Şi fiind în casă, i-a întrebat: <<Ce vorbeaţi între voi pe drum>>? Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se întrebaseră unii pe alţii cine dintre ei este mai mare. Şi şezând jos, a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: <<Dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor>>. Şi luând un copil, l-a pus în mijlocul lor şi, luându-l în braţe, le-a zis: <<Oricine va primi, în numele Meu, pe unul din aceşti copii pe Mine Mă primeşte; şi oricine Mă primeşte, nu pe Mine Mă primeşte, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine>>. Şi I-a zis Ioan: <<Învăţătorule, am văzut pe cineva scoţând demoni în numele Tău, care nu merge după noi, şi l-am oprit, pentru că nu merge după noi>>. Iar Iisus a zis: <<Nu-l opriţi, căci nu e nimeni care, făcând vreo minune în numele Meu, să poată, degrabă, să Mă vorbească de rău. Căci cine nu este împotriva noastră este pentru noi. Iar oricine vă va da să beţi un pahar de apă, în numele Meu, fiindcă sunteţi ai lui Hristos, adevărat zic vouă că nu-şi va pierde plata sa>>." (Marcu 9, 33-41)

[vsovi]

Ridica-voi ochii

[SIZE=1]([/SIZE][SIZE=1]am furat de pe un site
[/SIZE][SIZE=1]sper sa nu se supere auotoarea/autorii)[/SIZE]

Ridica-voi ochii mei la Ceruri
De unde va veni ajutorul meu
Ajutorul meu de la Dumnezeu
Cel ce a facut Cerul si Pamantul
Ajutorul meu de la Dumnezeu
Cel ce a facut Cerul si Pamantul.

Catre Domnul pasii mei voi duce
Si legea Lui va fi indreptarea mea
Indreptarea mea de la Dumnezeu
Cel ce a facut Cerul si Pamantul
Indreptarea mea de la Dumnezeu
Cel ce a facut Cerul si Pamantul.

Ridica-voi ochii mei la Ceruri
De unde va veni Mantuirea mea
Mantuirea mea de la Dumnezeu
Cel ce a facut Cerul si Pamantul
Mantuirea mea de la Dumnezeu
Cel ce a facut Cerul si Pamantul.

"Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri. Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate. Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va învăţa aşa pe oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor; iar cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va chema în împărăţia cerurilor." (Matei 5, 14-19)