cuvinte de folos

[calator prin ploaie]

Daruind lumina pe care nu o ai , o vei dobandi si tu !

N. Steinhardt

Asa este cel care nu crede in vedenii si vise. Ferice de el. Ce spune Apostolul ? Noapte este veacul de acum. In veacul de acum sa nu dorim sa vedem ingeri ! Auzi ce spune un sfant parinte ? Daca vrei sa ajungi la nebunie si la iesirea din minti, primeste aratarile ceresti in veacul de acum !
Deci, nu numai ca nu se supara Dumnezeu, cand nu credem noi in vise si vedenii care se arata noua ca lumina sau foc sau stele sau ingeri sau sfinti sau prooroci sau hristosi sau in chipul Maicii Domnului, ci, foarte mult ne iubeste. Aici sa stii ca veacul de acum este ca o noapte, ca dracii se pot face in ingeri de lumina. Cel ce nu crede in vise si vedenii este un adevarat credincios. Deci, sa nu crezi vreodata ca se supara Dumnezeu cand tu nu vei crede in acestea ! Ca daca ar fi adevarate, Dumnezeu ti le lamureste tie acestea, nu prin tine, ci prin altii care au darul deslusirii duhurilor. Iar cand sunt multe marturii ca un vis sau o vedenie a fost de la Dumnezeu, intreaba pe altii mai intelepti decat tine.
Vine o batrana si-mi spune : " Parinte, am visat asta, am visat asta; o sa fie rau !". " Cine ti-a spus, mama ?" " Am visat eu asta noapte ". " Te-a amagit diavolul. Ti-a spus ce-a vrut el si tu vii tulburata la mine prin vise ". Voi n-ati auzit ce spune Apostolul Pavel ? Prin credinta umblam, nu prin vedere. N-ati auzit ce spune Hristos in fericirea a zecea, dupa inviere ? Ferice de cel ce n-a vazut si a crezut. Deci n-am nevoie sa vad, ca sa cred. Ca daca eu cred dupa ce vad, nu mai am credinta.
Ce este credinta ? Auzi ce spune Apostolul : Credinta este dovedirea lucrurilor celor nevazute si adeverirea lucrurilor celor nadajduite. Auzi care-i credinta ? Sa dovedesti prin credinta cele ce nu ai vazut si sa adeveresti prin credinta ceea ce nadajduiesti. Asta este credinta cea adevarata. Ca daca am vazut, nu mai este credinta. Iar daca n-am vazut si am crezut, atunci ma fericeste Hristos ca cei pe care i-a fericit in Evangelie.



Frate, sa nu doresti sa vezi ingeri ! Ca asqa te poate insela satana cat vrea. Iata ce trebuie sa vedem noi. Pacatele noastre ! Sa ne marturisim, sa ne caim, sa ne pocaim pentru ele. Ca nimic necurat nu poate intra in Imparatia Cerurilor.
Auzi ce spune Sfantul Efrem Sirul in rugaciunea soborniceasca, care se spune in Postul mare : " Asa, Doamne, Imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad pacatele mele si sa nu osandesc pe fratele meu - sa nu judec pe altul -, ca binecuvantat esti in veci. Amin ".
Iar Sfantul Isaac Sirul zice : Mai inainte intra intru imparatia lui Dumnezeu, cel ce-si vede pacatele sale, decat cel ce vede ingeri.
Asta sa vedem. Sa nu ne socotim noi vrednici ca vorbim cu sfintii si cu Maica Domnului ! Totul este mandrie !
Sa ne vedem pacatele noastre si sa le plangem ! Asta-i cea mai inalta filosofie sub cer. Nu credeti in vise sau vedenii ! Ca or sa iasa vedenisti de tot felul, de ar sa umple lumea, ca toti sunt inaintemergatorii lui Antihrist.

[cristiboss56]

" Cei care le au pe toate in afara de Tine , Dumnezeul meu , sunt foarte saraci in comparatie cu cei care nu au nimic , ci numai pe Tine " .

[cristiboss56]

"Multa mancare si mancarea cu placere sunt pricini de necumpatare ; iubirea de argint si slava desarta sunt pricini de ura fata de aproapele . Iar maica acestora : iubirea trupeasca de sine este pricina amandurora ."

Fericirea adevărată şi deplină nu o dă decât Dumnezeu. Cine Îl ocoleşte, nu va fi fericit nici aici, nici în veşnicie. Dumnezeu propune o viaţă morală, armonioasă. Cei care rămân opaci vor înţelege prea târziu că şi-au risipit zilele, că au trăit în zadar. Un om fără Dumnezeu înseamnă o existentă ratată. Am mai scris despre fericire, sfaturi practice cum să ajungem la ea. Acum am făcut doar nişte remarci referindu-mă la cei care duc o viaţă paralelă cu Dumnezeu şi aleargă după plăceri păcătoase, crezând că aşa vor găsi fericirea.
Era o melodie de Mihaela Runceanu: “Fericirea are chipul tau”. Ea cântă pentru un om, dar pentru noi, creştinii, “Fericirea are chipul Tau”, adică al lui Dumnezeu.
Mă uit la tineri. Majoritatea nu vor să se căsătorească, preferă să trăiască în desfrâu. Fără binecuvântarea lui Dumnezeu, legătura trupească este un păcat. Oare câţi tineri mai îşi păstrează fecioria/curăţia până la căsătorie? Foarte puţini. Asta pentru că nu mai au credinţa în Dumnezeu şi frică de iad. Şi nefericirea vine foarte curând, căci aceia care au păcătuit cu mai multe persoane până la căsătorie vor da dovadă de uşurătate, vor compara tovarăşul/tovarăşa de viaţă cu ceilalţi/celelalte, şi niciodată nu vor fi fericiţi, căci nimeni nu e perfect.
Unora li se par grele poruncile lui Dumnezeu, dar ele sunt de fapt reţete pentru fericire. Par grele din exterior, dar când îşi propune cineva să le împlinească, va afla numai bucurii. Aşa cum lumea nu ştie şi nu poate să dea. E simplu: cine vrea să fie fericit, să se apropie în mod sincer de Dumnezeu şi de Biserica Sa.

Mulţi oameni sunt obsedaţi de frumuseţea trupului, aceştia uitând că frumuseţea vine şi din suflet.
La Sfântul Siluan Athonitul am găsit nişte rânduri extraordinare. Acesta spune: “Am cunoscut odată un băieţel. Era ca un înger: ascul­tător, conştiincios şi blând, alb şi îmbujorat la faţă, cu ochi luminoşi, adânci, buni şi liniştiţi. Dar când a crescut, a în­ceput să trăiască în necurăţie şi a pierdut harul dumneze­iesc; iar când a ajuns de treizeci de ani semăna în acelaşi timp cu un om şi cu un demon, cu o fiară sălbatică şi un tâlhar, şi toată înfăţişarea lui era aspră şi înfricoşătoare.
Am cunoscut şi o fată foarte frumoasă, cu o faţă atât de luminoasă şi plăcută, că multe fete pizmuiau frumuseţea ei. Dar păcatele au făcut-o să piardă harul, şi abia de te mai puteai uita la ea.
Dar am văzut şi altceva. Am văzut oameni care veneau în monahism cu feţe urâţite de păcate şi de patimi, dar care prin pocăinţă şi printr-o viaţă cucernică s-au schim­bat şi au ajuns foarte plăcuţi la vedere.”
Viaţa schimbă deci trăsăturile şi le face plăcute sau neplăcute, în funcţie de starea de apropiere sau depărtare de Dumnezeu. Duhul Sfânt luminează sufletul şi faţa, iar lipsa lui din cauza păcatelor şi a nepăsării o fac de nerecunoscut.
Deci, cei care sunt obsedaţi că nu au frumuseţe, să nu dispere. Soluţia nu o reprezintă bisturiul, ci cercetarea propriei conştiinţe, spovedania, mersul regulat la biserică, ţinutul posturilor şi facerea de bine.

[glykys]

Stiti ca in unele biserici, la intrare, sunt niste afise cu reguli de buna cuviinta (gen imbracaminte decenta, femeile trebuie sa fie cu capul acoperit si barbatii cu capul descoperit, telefoanele inchise...). Ei bine, astazi am vazut o regula care asa de mult mi-a placut, incat as vrea sa v-o impartasaesc si voua: acela care vine la biserica (si care trebuie sa PARTICIPE la Sfanta Liturghie prin cantare si gand) sa pastreze in minte o invatatura, pe care sa o transmita si altora. Deci sa nu tina numai pentru sine ce afla, ci sa dea mai departe, sa ii ajute si pe altii... Asa era bunicuta mea, care mereu ii invata pe nestiutorii care doreau sa o asculte.

În prealabil postat de glykys

Stiti ca in unele biserici, la intrare, sunt niste afise cu reguli de buna cuviinta (gen imbracaminte decenta, femeile trebuie sa fie cu capul acoperit si barbatii cu capul descoperit, telefoanele inchise...). Ei bine, astazi am vazut o regula care asa de mult mi-a placut, incat as vrea sa v-o impartasaesc si voua: acela care vine la biserica (si care trebuie sa PARTICIPE la Sfanta Liturghie prin cantare si gand) sa pastreze in minte o invatatura, pe care sa o transmita si altora. Deci sa nu tina numai pentru sine ce afla, ci sa dea mai departe, sa ii ajute si pe altii... Asa era bunicuta mea, care mereu ii invata pe nestiutorii care doreau sa o asculte.

La biserica la care merg eu, la fiecare sfarsit de Liturghie spune preotul acest lucru.Indeamna oamenii sa spuna si altora ce invataturi au aflat la Liturghie in ziua respectiva.Imi pare un lucru deosebit de frumos si mie.Altruist.:-)

[cristiboss56]

" Cu cuvant bun , si pe cel rau il faci bun , iar cu cuvant rau , si pe cel bun il faci rau ". . . " Pe om , daca-l cauti de bun , bun il gasesti , si daca-l cauti de rau , si rau il gasesti ".

[glykys]

Astazi, la biserica, a spus parintele in ce fel putem concretiza acel "Insetat am fost si Mi-ati dat sa beau". Pe vremuri, oamenii construiau fantani, cismele si asa implineau acest cuvant al Domnului. Astazi nu prea se mai face asa ceva si, paradoxal, in epoca in care pana si apa costa - de o iei de la magazin sau de la chiuveta - ni se pare neinsemnat acest cuvant, sa daruiesti apa chioara. Astfel, s-a propus ca in zilele toride de vara, crestinii sa aduca la biserica cate o damigeana sau cate o sticla cu apa, din care sa bea toti carora le este sete - propunere foarte practica, caci pe canicula, daca nu umbli cu sticla de apa dupa tine si nu ai macar 2 lei in buzunar pentru o sticluta de apa plata, esti un om mort. De asemenea, am aflat ca mai demult, pentru pomenirea mortilor, se dadea si apa de baut, galeti cu apa familiilor sarace.

Vineri am fost in vizita la cineva. A vrut sa ma serveasca cu o prajitura, am refuzat. Atunci am primit un pahar de apa - lucru tare frumos, considerat invechit si lipsit de valoare. Am apreciat foarte tare, chiar daca nu imi era atat de sete, caci de mult nu ma mai servise cineva cu un simplu pahar de apa.