de ce n-am intra in alte biserici?

daca ai citi sfintii parinti ai afla , te asigur , de mii de ori mai multe decat vei afla ducandu-te la mii de rugaciuni si adunari de ale lor ...
eu nu il consider anatema pe credincios caci el s-a pocait de caderea lui , pe care , dupa cum ai vazut si singur , a recunoscut-o drept cadere ... adica a recunoscut ca a fost o cadere faptul ca a intra intr-o capiste secatara , dand prin aceasta prilej de sminteala ...
si ca sa fiu sincer pana la capat cu tine , sa stii ca pe vremea cand eu eram departe de ortodoxie , caci am trait si astfel de rataciri , am mers si eu de vreo doua ori prin capisti sectare , si tot asa ca si tine , din curiozitate ... insa eu atunci nu stiam nimic de cartile sfintilor parinti , si nu stiam , cum nici tu nu stii , ca din aceste carti poti alfa de mii de ori mai multe despre eretci decat pot sa iti descopere ei insisi despre ei ... si acuma chiar ca imi pare rau de ratacitrea mea ca am fost prin acele capisti , unde am dat prilej de sminteala si ratacire ...

faptul ca sfintii parinti se botezau la maturitate , caci asa se practica la inceput , nu este un motiv ca noi sa mergem la sectari , care4 nici nu au botez ... caci botezul lor nu are har si nu aduce mantuire ... ei nu au succesiune apostolica , preotie , deci nici botez , si nici o sfanta taina ... apoi , botezul la ortodocsi a inceput sa fie facut dupa nastere si la maturitate deoarece nu este un lucru rau ca un copil sa aiba botezul , deoarece asta nu ii taie vointa si nu il mantuieste fara consimtamantul sau ... in schimb ii poate aduce acea luminare de care el ar fi cu totul lipsit daca nu ar fi fost botezat , luminare care ii poate ajuta la mantuire , daca si el va voi aceast , cum am spus ... esti tu impotriva mantuirii oamenilor ? daca se intampla si un copil moare nebotezat , asta nu este o pierdere a unui suflet , caci Mantuitorul a spus foarte clar ca cine nu se va boteza nu se va mantui ... iar botezul nu ii rapeste omului puterea de a alege daca vrea sa se mantuiasca sau nu , ci ii da numai posibilitatea sa se mantuiasca daca vrea ... deci daca un copil nebotezat nu are defel posibilitatea mantuirii , cel putin unul botezat are posibilitatea de a se mantui daca va alege aceasta ... deci ce rau este in asta ?

iar botezul trebuie sa fie cel ortodox , bineinteles , caci numai cel ortodox da sfintire in mod real ...

inca de pe vremea apostolilor au existat eretici , si poti vedea asta in noul testament , daca il citesti cu atentie ... iar canoanele sfintilor apostoli , daca le-ai citi , au spus foarte clar ca ortodocsul care intra si se roaga intr-o biserica eretica anatema sa fie ... iar a participa la rugaciunea lor inseamna a te ruga cu ei , caci nu vei putea sa stai acolo si sa te uiti numai , ci te vei ruga cu ei de adevaratelea ... si chiar daca nu te vei ruga , tot vei gresi , caci cei de fata vor crede ca te-ai rugat cu ei si se vor lauda cu aceasta : ca si ortodocsii recunosc rugaciunile , botezul si mantuirea lor ... iar pentru a-i explica acelui sectant care te-a invitat la ei adevarul ortodoxiei , nu ai nevoie pentru aceasta sa intri in capistea lor ... poti sa faci asta si vorbind cu el pur si simplu , fara sa iei parte la rugaciunea lor eretica , prin care ii vei i ntari in erezia lor , in loc sa ii convertesti la ortodoxie ... de fapt ei asta si asteapta , sa te vada la rugaciunea lor , ca sa se laude dupa aia ca si ortodocsii le recunosc botezul si mantuirea ...

vei vedea ...

În prealabil postat de logos

Am primit si primesc numeroase invitatii de a participa la botezuri sau alte evenimente asa-zis importante (considerate de respectivii) desfasurate in alte biserici decat BO, ma refer in mod special la neo-protestanti &co.
Ma intreb doar de ce noi, ortodoxii fiind, trebuie sa fim atat de reticenti fata de tot ceea ce insemana ne-ortodox, asa cum intelegem noi. Apoi, daca chiar credem ca detinem adevarul si lumina sfanta si adevarata, de ce ne-am teme de alte confesiuni? De ce sa nu participam sau sa intram in alte biserici? oare chiar ne fac atata rau? Si pana la urma, nu trebuie sa intram in mijlocul lor ca sa-i putem convinge si pe ei?
Nu stiu daca sunt preoti/duhovnici care frecventeaza forumul, dar mi-ar plecea sa primesc pareri avizate. De ce nu altceva afara de BO? In plus, tindem sa-i catalogam pe ceilalti ca fiind eretici sau habotnici, dar noi oare nu suntem cu atat mai habotnici decat ei?
In cateva zile, am o invitatie intr-o biserica protestanta pt un botez. Nu stiu ce sa fac. Sa merg? Daca nu, de ce? Daca da, cu ce scop si care ar fi utilitatea?
Cu multumiri, astept pareri...

Parerea mea sincerea este ca poti sa mergi la acel botez fara nici o problema.Noi,ortodocsii,nu trebuie sa ne impartasim cu romano-catolicii sau protestantii,pentru ca ei nu ai Sfanta Liturghie cum o avem noi.Catolicii au pastrat succesiunea apostolica,insa au stricat Liturghia,de aceea la ei nu exista Trupul si Sangele lui Hristos real ca la noi si la greco-catolici,ci acea azima care nu inseamna mai nimic.Protestnatii nu au succesiune apostolica,de altfel ei nici nu mai recunosc ca s-ar impartasi in mod real cu trupul si sangele lui Hristos.la ei este doar o slujba comemorativa.De altfel,ei sunt sinceri din punctul asta de vedere.Cat priveste botezul,daca el se face in numele Sfintei Treimi,el este valabil in orice denominatiune crestina.Asa incat poti merge fara nici o indoiala la acel botez,numai sa fii atent,asa de curiozitate daca se face in numele Sfintei Treimi,ca sa stii daca este valabil.Cu respect,Jan:)

dupa sfintii parinri , botezul ereticilor nu da sfintire nici daca este facut in numele sfintei treimi ... nu poate da sfintire niciodata ...

uitati cateva citate din sfintii parinti :

Sfîntul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului (+1444)
"Credinta noastrã este dreapta mãrturisire a Pãrintilor nostri. Cu ea, noi nãdãjduim sã ne înfãtisãm înaintea Domnului si sã primim iertarea pãcatelor; iar fãrã de ea, nu stiu ce fel de cuviosie ne-ar putea izbãvi de chinul cel vesnic. Toti Dascãlii, toate Sinoadele si toate dumnezeiestile Scripturi ne îndeamnã sã fugim de cei ce cugetã în mod diferit si sã ne îndepãrtãm de împãrtãsirea cu ei."

" Învãtãturile dascãlilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, încredintat fiind cã sunt înselãtoare. În materie de credintã ortodoxã nu existã concesie. Distrugerea credintei obstesti este pierzarea de obste a tuturor. Chestiunile credintei ortodoxe nu admit iconomia. Niciodatã nu s-au îndreptat cele bisericesti prin solutii de mijloc. Între luminã si întuneric poate cineva sã spunã cã existã ceva de mijloc, numit înserare sau amurg; dar intermediere între adevãr si minciunã nu poate nimeni sã gîndeascã, oricît s-ar strãdui. Mijloc de împãcare între adevãr si minciunã nu existã! În problemele de credintã nu încape pogorãmîntul si iconomia, deoarece pogorãmîntul provoacã împutinarea credintei. Asta ar fi egal cu a spune: Taie-ti capul si du-te unde vrei."

" Noi pentru nimic altceva nu ne-am despãrtit de latini, decît pentru cã sunt nu numai schismatici, dar si eretici. Pentru aceasta nu trebuie nicidecum sã ne unim cu ei!"

"Acela care îl pomeneste pe papã ca arhiereu ortodox este vinovat si latino-cugetãtorul trebuie considerat ca un trãdãtor al credintei. Prin urmare, fugiti de ei, fratilor, ca si de împãrtãsirea cu ei, pentru cã unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucrãtori vicleni. Nu este altceva de mirare dacã si ispititorii lui Satana se preschimbã în îngeri ai dreptãtii, al cãror sfîrsit va fi dupã faptele lor." ( apropo de ierarhul nicolae )

"Îi rugam, si ce nu le spuneam care sã poatã sã atragã chiar si inimile de piatrã: sã revinã la acea bunã conglãsuire pe care o aveam mai înainte si între noi si cu Pãrintii nostri, cînd toti spuneam aceleasi si nu exista în mijlocul nostru schisma... cãci altfel pãrem "a cânta în gol" sau "a coace pietre" sau "a semãna pe pãmînt pietros" sau "a scrie deasupra apei" sau cîte altele spun proverbele despre cele imposibil de realizat."(Scurta scrisoare, P G 159, 1931C)

"Nu voi face aceasta niciodatã, orice s-ar întîmpla! Nu voi semna niciodatã unirea, chiar dacã ar trebui sã-mi primejduiesc însãsi viata mea!" - a rãspuns Sfîntul Marcu împãratului Bizantului care cãuta sã-l înduplece a semna mincinoasa si trãdãtoarea unire cu ereticii catolici la sinodul tîlhãresc de la Ferrara-Florenta, 1438-1439.
Sfîntul Nichifor Mãrturisitorul, Patriarhul Constantinopolului (+828)

"Si chiar dacã foarte putini rãmîn înlãuntrul Ortodoxiei si a bunei credinte, acestia sunt Biserica si în mîinile lor se gãseste autoritatea si apãrarea asezãmintelor Bisericii. Si dacã acestia ar trebui sã sufere pentru buna credintã, aceasta va fi vesnica laudã pentru ei si li se va dãrui mîntuirea sufletului."


Sfîntul Teodor Studitul (+826)

"Atunci cînd Credinta e primejduitã, porunca Domnului este de a nu pãstra tãcere. Dacã e vorba de Credintã, nimeni nu are dreptul sã taca . Dacã voi veti tãcea si veti rãmîne nepãsãtori, atunci pietrele vor striga, iar tu rãmîi tãcut si dezinteresat?"

"Sinodul nu este aceasta: sa se întruneascã simplu ierarhi si preoti, chiar dacã ar fi multi; ci sã se întruneascã în numele Domnului, spre pace si spre pãzirea canoanelor... si nici unuia dintre ierarhi nu i s-a dat stãpînirea de a încãlca canoanele, fãrã numai sã le aplice si sã se alãture celor predanisite, si sã urmeze pe Sfintii Pãrinti cei dinaintea noastrã... Sf. Ioan Gurã de Aur a spus deschis cã dusmani ai lui Hristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati în comuniune cu ei."

"Avem poruncã de la însusi Apostolul Pavel cã, atunci cînd cineva învatã ori ne sileste sã facem orice alt lucru decît am primit si decît este scris de canoanele Sinoadelor ecumenice si locale, acela urmeazã a fi osîndit, ca nefãcînd parte din clerul sfintit. Nici un sfînt nu a încãlcat legea lui Dumnezeu; dar nici nu s-ar fi putut numi sfînt, dacã ar fi cãlcat-o."

"Si chiar dacã am fi pãcãtosi în multe, totusi suntem ortodocsi si mãdulare ale Bisericii Universale, îndepãrtîndu-ne de orice erezie si urmînd oricãrui Sinod recunoscut ca ecumenic sau local. Si nu numai acestora, ci si hotãrîrilor pe care le-au luat si le-au propovãduit Sinoadele. Nici nu este ortodox desãvîrsit, ci pe jumãtate, cel care crede cã are dreapta credintã, dar nu se alãturã dumnezeiestilor Canoane."


Sfîntul Tarasie, patriarhul Constantinopolului (+806)

"Sã aducem aici în mijloc cãrtile distinsilor Sfinti Pãrinti, ca sã le ascultãm. Si din acestea sã extragem si sã adãpam fiecare dintre noi turma noastrã..., deoarece hotarele pe care le-au asezat Pãrintii nostri nu se mutã; ci, dupã ce am învãtat Predania apostolicã, sã pãzim Predaniile pe care le-am primit".


Sfîntul Ioan Damaschin (+749)

" Sã ne pãzim cu toate puterile noastre sã nu primim împãrtãsire de la eretici, nici sã le-o dãm acestora..., ca sã nu ne facem pãrtasi relelor lor credinte si pentru a nu fi condamnati împreunã cu ei."

"Auziti popoare, semintii, limbi, bãrbati, femei si copii, cei mai mari, cei mai tineri si pruncii, sfîntul neam al crestinilor! Dacã cineva va învãta, în afara acestora pe care le-a primit Sfînta Bisericã Soborniceascã, de la Sfintii Apostoli, de la Pãrinti si de la Sinoade, sã nu-l ascultati, nici sã primiti sfatul sarpelui, dupã cum l-a primit Eva si a cules moarte. Si chiar dacã v-ar învãta un înger sau un împãrat în afara acestora pe care le-ati primit, astupati-vã urechile." (Stupul Ortodox, 1999)


Sfântul Preacuvios Isidor Pelusiotul (n.360)

"Acei care cuteazã sã scoatã sau sã adauge ceva la cuvintele inspirate de Dumnezeu, suferã de o boalã sau alta: ori nu cred cã Dumnezeiasca Scripturã a fost dictatã de Duhul Sfînt, ceea ce îi aratã necredinciosi, ori se cred mai întelepti decît Sfîntul Duh, si asta înseamnã cã sunt smintiti" (Migne 78 A)

” Atunci, la a doua venire a Domnului, se va cere de la fiecare din noi mãrturisirea credintei si unirea Botezului. Si dacã am pãstrat credinta curatã de orice eres si pecetea nestearsã si haina neîntinatã... Se cuvine ca toti cei ce se apropie de Dumnezeu si vor sã se învredniceascã vietii celei vesnice, sã pãzeascã mai înainte de toate Credinta Ortodoxã neîntinatã. Dar nu trebuie sã fie trãdatã nepretuita comoarã a credintei nici în schimbul dobîndirii vreunei vrednicii, nici pentru lingusirile ocîrmuitorilor, nici pentru a evita frica de ei."

"Cuvine-se deci, sã dispretuim orice ostenealã pentru dreapta mãrturisire a Domnului nostru Iisus Hristos... Sã fugi de purtarea familiarã fatã de schismatici si eretici! Mai mult, sã te feresti de erezia acelora care Îl despart în douã pe unicul nostru Domn Iisus Hristos! Acestia cred în chip contrar celor 318 Sfinti Pãrinti care s-au întrunit la Niceea."

"Pe eretici, ca pe niste blasfemiatori si vrãjmasi ai lui Dumnezeu, Scriptura nu i-a numit oameni, ci cîini si lupi si porci si antihristi, dupã cum zice Domnul: Nu dati cele sfinte cîinilor! (Matei 7:6). Si Ioan zice cã multi antihristi s-au arãtat (I Ioan 2:18). Pe acestia deci, nu se cuvine sã-i iubim, nici sã ne întretinem cu ei, nici sã ne rugãm împreunã cu ei, nici sã mîncãm împreunã, nici sã-i primim în casã, nici sã-i salutãm, ca sã nu ne facem pãrtasi faptelor lor celor viclene." ( ai auzit ?!?!?!?!! )

"Pãcatul fãrã iertare e fapta care se îndreaptã împotriva Duhului Sfînt si pãcatele tuturor ereticilor, pentru cã au blasfemiat si blasfemiazã pe Duhul Sfînt. Acestora nu li se va ierta pãcatul nici în viata aceasta, nici în viata ce va sã fie, pentru cã s-au opus lui Dumnezeu Însusi, de la Care se dã izbãvirea."

Sfîntul Vasile cel Mare (+380)

"Vãdita necredintã a ereticilor ne vatãmã putin. Cu toate acestea, cei ce poartã piele de oaie si se prezintã pe dinafarã cu chip pasnic, sfîsie dinãuntru oile cele întelegãtoare ale lui Hristos si vatãmã mult, înselîndu-i pe cei mai simpli. Acestia sunt mai periculosi si greu se aparã cineva de ei. Ce lucru îndrãznet nu au fãcut acesti înnoitori? Din aceasta pricinã, i-a despãrtit Biserica si s-au rupt de ortodocsi si au fãcut mincinoasa adunare... Totusi, trebuie sã cunoasteti cã, prin harul lui Dumnezeu, nu sunteti singuri, ci aveti pe multi împreunã cu voi care apãrã Ortodoxia Sfintilor Pãrinti, care au alcãtuit la Niceea evlavioasele dogme ale Credintei."

"Una este crima care se pedepseste acum cu asprime: nepãzirea Predaniilor Pãrintilor. Sã ne luptãm pînã la sfîrsit ... nu pentru bani, nu pentru slavã... ci pentru a dobîndi de obste comoara credintei sãnãtoase si sã rãmînem luptându-ne..."


Sfîntul Ioan Gurã de Aur (+ 407)

"Dacã cineva contraface mãcar o micã parte a chipului regelui pe moneda regalã, în felul acesta o falsificã; la fel si în credinta cea adevãratã, acel care va schimba chiar cît de putin în ea, o vatãmã pe toatã. Cãci dacã, pe de o parte, dogma este rãstãlmãcitã, si înger de ar fi, sã nu-l credeti. Nimic nu foloseste viata virtuoasã, dacã credinta nu este sãnãtoasã."

"Dacã episcopul sau clericul este viclean în chestiunile credintei, atunci fugi si leapãdã-te de el, nu numai ca de un om, ci chiar si înger din cer de-ar fi. Cel care doreste mîntuire personalã, cel care vrea sã fie un adevãrat fiu al Bisericii Ortodoxe, acela cautã la corabia lui Noe scãpare de potop. Cel care are teamã de trãsnetul strasnic al anatemei, care omoarã sufletul si trupul, acela sã ia asupra-i dulcele jug al dogmelor Bisericii lui Hristos, sã-si îmblînzeascã îndãrãtnicia cugetului sãu, cu ajutorul legilor bisericesti si sã se supunã în toate maicii sale – Biserica... Dupã mine, pacea nu este aceea care se tine pe saluturile si mesele comune fãrã rost, ci pacea întru Dumnezeu este cea care vine de la unirea duhovniceascã. Multi distrug astãzi tocmai aceastã unire, cînd, dintr-o rîvnã nechibzuitã, neluînd în seamã hotãrîrile noastre si dînd mai multã importantã celor iudaice, socotesc pe iudei drept învãtãtori care meritã o încredere mai mare decît Pãrintii nostri."

Sfîntul Chiril al Alexandriei (+444)

"Dacã cineva schimbã ceva în sfintele si dumnezeiestile dogme patristice, acest lucru nu trebuie sã-l luãm drept clarviziune, ci drept crimã si abatere de la dogmã si pãcãtuire împotriva lui Dumnezeu."

"Atunci se mãreste numele pãcii, cînd nu ne vom împotrivi pãrerilor Sfintilor, nici nu vom fãptui împotriva hotarelor acelora." (Migne, PG 68-77)

Sfîntul Maxim Mãrturisitorul (+662)

"A tãinui cuvîntul adevãrului înseamnã a te lepãda de el. Bine este sã trãim în pace cu toti, dar numai cu aceia care cugetã aceleasi despre buna credintã ortodoxã. Si este mai bine sã ne rãzboim, atunci cînd pacea lucreazã conglãsuirea cãtre rãu". (Vietile Sfintilor din greacã, 21 ianuarie)


vedeti ca voi va impotriviti sfintilor si dumnezeistilor parinti cu ecumensimul vostru ?

si ca sa vedeti ca ereticii nu au botez va mai dau niste invataturi de ale sfintilor parinti :

Sfîntul Nicodim Aghioritul (+1809)
"Se cuvine sã ne îngrãdim pe noi însine si sã ne separãm de episcopii care, în chip vãdit, stãruie în gresealã privitor la cele ce tin de credintã si de adevãr, asadar se vãdesc a fi eretici sau nedrepti."

"Zice încã si dumnezeiescul Hrisostom (în voroava cea de La început era Cuvântul) "Nu te amãgeascã pe tine o ascultãtorule adunãrile ereticilor, cã au Botez dar nu luminare, ci se boteazã cu trupul, iar cu sufletul nu se lumineazã." Ci si sfântul Leon în Epistolia cea cãtre Nichita zice: "Nici un eretic nu dã sfintenie prin taine." Iar Ambrosie în Cuvântul cel pentru cei ce se catehisesc, zice: "Botezul celor rãu cinstitori de Dumnezeu, nu sfinteste"
(Tâlcuirea Canonului 46 Apostolic, Pidalionul de la Neamt de la 1844)


Sfîntul Paisie de la Neamt (+1794)

"Au ereticii sunt rîmlenii (romano-catolicii) cu al lor papa? Bine stiu cã vei zice cã sunt eretici. Si de vreme ce sunt eretici, precum si cu adevãrat sunt, atunci Sfînta noastrã Bisericã îi afuriseste pe dînsii. Si pe care Sfînta Bisericã îi afuriseste si eu, împreunã cu Biserica, fiul ei fiind, îi afurisesc."

"Iarã preacuviosul asupra tuturor celor ce veneau de supt stãpînirea papii, sãvîrsea aceastã mare tainã a Botezului, fãrã de nici o împiedicare sau îndoire, ca pre o prea de nevoie la mîntuirea omului", iar despre uniati: "Ca pentru alte rãtãciri si erezii rîmlenesti, ce nu se cuvine de acum sã-ti mai vorbim ca si cu toate ereziile cele rîmlenesti s-au amestecat si cu ele se unesc si uniatii, precum sufletul de trup. Si cum le va fi lor nãdejde de mîntuire? Nicidecum. Numai pentru Botez îti voi vorbi tie din Scripturi, fãrã de care nu poate avea nimeni nãdejde de mîntuire."

"Unia este o aschie desprinsã de la Sfînta Bisericã a Rãsãritului si unire cu necredincioasa, ca sã nu-i zic bisericã rîmleneascã. Unia este înselãciunea diavolului, ce-i vâneazã pe cei nesocotiti întru pierzanie. Unia este un lup rãpitor de suflete în piele de oaie. Unia este veninul aducãtor de moarte, în chip de miere, ce pierde sufletele. Unia este mlãdita înainte-mergãtoare a antihristului, ce ademeneste cu mãgulire pe cei mai nestiutori întru pierzanie. Unia este prãpastia iadului pentru cei ce nu au parte de cuget. Unia este Iuda, ce cu lingusitorul sãrut a vîndut Credinta Pravoslavnicã ... Unia este ca si rîmlenii eretici. Cum, dar, uniatii nu sunt rîmleni, cînd toate dogmele Credintei Ortodoxe le-au cãlcat în picioare si pe cele rîmlenesti le-au adoptat, zicînd cu nerusinare, precum cã Duhul Sfînt purcede si de la Fiul? Si papei de la Roma, adevãratului eretic ... aceluia i se închinã si, în loc de Hristos, pe el de cãpetenia bisericii îl au."

"Un asemenea jurãmînt, adicã anatema, asupra celor ce se împotrivesc si nu se supun Sobornicestii Biserici, este pusã de patriarhii Rãsãritului soborniceste, nu doar pentru o oarecare vreme, ci pînã la sfîrsitul lumii va rãmîne tare si neclãtitã si nedezlegatã cu darul lui Hristos." (Cuvinte si scrisori duhovnicesti, vol. II, Chisinãu, 1999, p.49)

Sfîntul Cuvios Mucenic Cosma Etolianul (+1779)

"Eu, crestinii mei, mi-am cheltuit viata studiind timp de cincizeci de ani, am citit si despre preoti si despre necredinciosi, si despre atei si despre eretici, am cercetat adîncurile întelepciunii. Toate credintele sunt mincinoase, calpe, toate sunt ale diavolului. Am înteles si acest lucru adevãrat, dumnezeiesc, ceresc, desãvârsit si pentru mine si pentru voi: numai credinta crestinilor ortodocsi bine-credinciosi e bunã si sfîntã, ca sã credem si sã ne botezãm în numele Tatãlui si al Fiului si al Sfîntului Duh. Aceasta v-o spun acum, la sfîrsit, ca sã vã bucurati si sã vã veseliti de mii de ori, cã v-ati învrednicit sã fiti crestini ortodocsi, si sã plîngeti si sã vã tînguiti pentru cei necinstitori de Dumnezeu, necredinciosi si eretici, care umblã în întuneric, în mâinile diavolului."

"Evreul îmi spune cã Hristosul meu e un copil din flori si Preasfînta Fecioara a mea e o desfrînatã, iar Sfînta Evanghelie îmi spune cã acest lucru e de la diavolul. Mai am acum ochi sã mã uit la evreu? Dacã un om mã ocãrãste, îmi omoarã mama, fratii, copiii, dupã care îmi scoate ochii, ca si crestin am datoria sã-l iert. Dar sã-L ocãrascã ei pe Hristosul meu si pe Preacurata Fecioara a mea! Eu nu vreau sã-i mai vãd, dar domniile voastre cum vã rabdã inima si mai faceti afaceri si tocmeli cu evreii?
De ce v-am spus acestea, crestinii mei? Nu ca sã-i omorîti pe evrei si sã-i prigoniti, nu, ci ca sã-i plîngeti cã L-au lãsat pe Dumnezeu si s-au dus cu diavolul. V-am spus ca sã ne cãim acum pînã mai avem vreme, ca sã nu se întîmple sã se mînie Dumnezeu pe voi si sã ne lase din mîna Lui si sã pãtim si noi ca evreii si chiar mai rãu."

"Pe papa Romei sã-l blestemati, fiindcã el e cauza."

"Antihristul e unul papa, iar nu altul (adicã turcul n.n.) cel care e în capul nostru. Întelegeti cine, fãrã sã-i spun numele."

"Noi avem o poruncã ce spune sã anatematizãm pe oricine adaugã sau nu crede în ceva mic din cele pe care le-au legiuit Pãrintii Bisericii noastre." (Stupul Ortodox, 1999


Sfintul Cuvios Teodosie de la Pecerska (+1073)

"Pãzeste-te, fiule, de cei cu credintã strîmbã si de toate discutiile lor, cãci si pãmîntul nostru s-a umplut de ei! Numai cel ce trãieste în Credinta Ortodoxã îsi va mîntui sufletul. Fiindcã nu existã o altã credintã mai bunã, decît curata si sfînta noastrã Credintã Ortodoxã ... De asemenea, fiule, nu se cade sã lauzi o credintã strãinã. Cine laudã o credintã strãinã face la fel ca si cel care-si huleste propria credintã. Cine laudã credinta sa si pe cea strãinã e un fãtarnic si apropiat de erezie ... Dacã cineva îti spune: "Credinta noastrã si a voastrã este de la Dumnezeu", atunci, fiule, rãspunde-i asa: "Fãtarnicule! Cum pot fi amîndouã de la Dumnezeu? Nu stii ce spune Scriptura: Este un singur Domn, o singurã Credintã, un singur Botez. (Efeseni 4,5)
Asadar, fiule, fereste-te de acestia si întotdeauna apãrã-ti credinta ta! Nu te înfrãti cu ei, ci fugi de ei si întãreste-te în credinta ta prin fapte bune! ... Fiule, chiar dacã va trebui sã mori pentru credinta ta sfîntã, du-te cu îndrãznealã la moarte! Asa au murit si sfintii pentru Credintã, iar acum vietuiesc întru Hristos."(Patericul pesterilor de la Kiev, 1806)

Sfîntul Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului (sec.X)
"Cea mai bunã comuniune este comuniunea în credintã si în dragostea cea adevãratã... Nu existã nimic mai minunat decît Adevãrul! Existã doar o singurã Bisericã a lui Hristos, apostoleascã si soborniceascã. Nu mai multe, nici mãcar douã. Iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc si sinod al rãzvrãtitilor. Noi, dreptcredinciosii crestini, acestea gîndim, asa credem, pe acestea le vestim. Este nevoie sã pãzesti toate fãrã nici o exceptie si, mai presus de toate, cele ale credintei. Pentru cã dacã ai devia cît de putin, pãcãtuiesti pãcat de moarte... Si acestea care au fost hotãrîte la Sinoadele ecumenice si de obste, trebuie ca toti sã le pãzeascã. Si toti cîti pãzesc cele pe care fie unul dintre Pãrinti le-a scris în chip particular, fie un sinod local le-a statornicit, au dreapta judecatã. Dar pentru cei care nu le primesc este înfiorãtoare neglijenta." (Epistola I cãtre papa Nicolae)

Avva Pamvo (sec.V)

"Ca iatã iti zic tie fiule, vor veni zile cînd vor strica crestinii cãrtile Sfintelor Evanghelii si ale Sfintilor Apostoli si ale dumnezeestilor Prooroci, stergînd Sfintele Scripturi si scriind tropare si cuvinte elinesti. Si se va revãrsa mintea la acestea, iar de la acelea se va depãrta. Pentru aceasta Pãrintii nostri au zis: "Cei ce sunt în pustia aceasta sã nu scrie vietile si cuvintele pãrintilor pe pergament, ci pe hîrtii, cã va sã steargã neamul cel de pe urmã vietile pãrintilor si sã scrie dupã voia lor, fiindcã mare este necazul ce va sã vinã." Si i-a zis lui fratele: "Asadar se vor schimba obiceiurile si asezãmintele crestinilor si nu vor fi preoti în bisericã sã facã acestea?" Si a zis bãtrînul: "În astfel de vremuri se va rãci dragostea multora si va fi necaz mult. Nãpãdirile pãgînilor si pornirile noroadelor, neastîmpãrul împãratilor, desfãtarea preotilor, lenevirea cãlugãrilor. Vor fi egumeni nebãgînd seama de mîntuirea lor si a turmei, osîrdnici toti si silitori la mese si gîlcevitori, lenesi la rugãciuni si la clevetiri grabnici, gata spre a osîndi vietile bãtrînilor si cuvintele lor, nici urmîndu-le, nici auzindu-le, ci mai vîrtos ocãrîndu-le si zicînd: De-am fi fost si noi în zilele lor ne-am fi nevoit si noi. Iar episcopii în zilele acelea se vor sfii de fetele celor puternici, judecînd judecãti cu daruri, nepãrtinind pe cel sãrac la judecatã, necãjind pe vãduve si pe sãrmani chinuindu-i. Va intra încã si în norod necredintã, curvie, urîciune, vrajbã, zavistie, întãrîtãri, furtisaguri si betie." Si a zis fratele: "Ce va face cineva în vremile si anii aceia?" Si a zis bãtrînul: "Fiule în acele zile cel ce îsi mîntuieste sufletul sãu mare se va chema în împãrãtia cerurilor." (Patericul Egiptean, pg. 209 cuv. 15)


Canonul 10 al Sfintilor Apostoli ~ "Dacã cineva s-ar ruga, chiar si în casã cu cel afurisit (scos din comuniune) acela sã se afuriseascã."

Canonul 45 al Sfintilor Apostoli ~ "Episcopul, presbiterul sau diaconul, dacã numai s-ar ruga împreunã cu ereticii, sã se afuriseascã, iar dacã le-a permis acestora sã sãvîrseascã ceva ca si clerici (sã sãvîrseascã cele sfinte), sã se cateriseascã."

Canonul 46 al Sfintilor Apostoli ~ "Episcopul sau presbiterul care primesc botezul sau jertfa ereticilor, poruncim sã se cateriseascã. Cãci ce întelegere poate sã fie între Hristos si Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul?"

Canonul 47 al Sfintilor Apostoli ~ Episcopul sau preotul de va boteza din nou pe cel cu botez adevarat, sau de nu va boteza pe cel spurcat (cu botezul fals) de catre necinstitorii lui Dumnezeu, sa se cateriseasca ca unul ce-si bate joc de crucea si moartea Domnului si nu deosebeste pe adevaratii preoti, de preotii cei mincinosi ai ereticilor.

Canonul 64 al Sfintilor Apostoli ~ "Dacã vreun cleric sau laic intrã în sinagoga iudeilor sau a ereticilor ca sã se roage, sã se cateriseascã si sã se afuriseascã."

Canonul 6 al Sinodului V local de la Laodiceea (343) ~ "Nu este îngãduit ereticilor a intra în casa lui Dumnezeu dacã stãruie în eres."

Canonul 32 al Sinodului V local de la Laodiceea ~ "Nu se cuvine a primi binecuvîntãrile ereticilor, care sunt mai mult absurditãti decît binecuvîntãri."

Canonul 15 al Sinodului al Nouãlea din Constantinopol (861)
"Cei ce propovãduiesc public eresul sau îl învatã în Biserici, sã fie îndepãrtati de comuniunea cu credinciosii si afurisiti, ca unii ce fac schismã si sfãrîmã unitatea Bisericii."

Din cuvântul Sinodului al VII- lea Ecumenic (Niceea, 787)
"Sã nu faceti nici inovatie, nici omitere în Predania pe care am pãzit-o cu evlavie pînã acum. Deoarece toti cîti s-au pãstrat înlãuntrul Sfintei Biserici Universale, nu au primit nici adaosuri, nici omiteri. Si cu mare pedeapsã va fi condamnat cel ce va face fie adãugiri, fie omiteri."

Sinodul de la Constantinopol din anul 1724
"Cei care vor dezerta de la Ortodoxie si vor pãrãsi pãrintestile si dreptele dogme ale credintei si Predaniile obstesti ale Bisericii si vor decãdea si se vor îndepãrta cu inovatii si cu credinte absurde si cu obiceiuri eterodoxe si vor falsifica si vor mãslui adevãrul Ortodoxiei, acestia nici nu mai sînt, nici nu se mai numesc crestini cu adevãrat, ci se taie si se despart de totalitatea mãdularelor Bisericii si a crestinilor, ca niste eterodocsi si inovatori si se izgonesc afarã din sfîntul staul ca niste oi rîioase si mãdulare putrede."

Sfîntul Ciprian al Cartaginei la începutul secolului III s-a luptat cu schismaticii Novat si Novatian în rãtãcirea cãrora nu exista nici o dezbinare din punct de vedere dogmatic, dar totusi Sfîntul Ciprian spune cã ei[u] sunt afarã de Bisericã, nu mai sunt crestini si nu mai sunt cu Hristos.[/i] Iatã, de exemplu, ce scrie Sfîntul Ciprian într-o Scrisoare adresatã lui Antonian despre Novatian: Tu ai dorit, prea iubite frate, ca eu sã-ti scriu si despre Novatian, ce fel de erezie a introdus el. Sã stii doar cã întîi de toate nu trebuie sã ne interesãm ce învatã el, atunci cînd el învatã afarã de Bisericã. Oricine ar fi el, el nu este crestin întrucît nu este în Biserica lui Hristos [27].
Iar în Scrisoare cãtre Cornelie Sfîntul Ciprian spune urmãtoarele cuvinte: Cum poate sã fie cu Hristos acela care nu este cu Mireasa lui Hristos, nu se aflã în Biserica Lui.
Si în fine în tratatul Despre unitatea Bisericii Sfîntul Ciprian spune celebrele cuvinte: Acela nu poate sã aibã pe Dumnezeu de Tatã, care n-are Bisericã de mamã.
Sfîntul Ciprian refuzã categoric tuturor care sunt afara Bisericii Ortodoxe, numele de crestin . De aceea Sf. Ciprian obligatoriu cerea ca novatienii cînd se întorceau la Biserica-mamã, desi erau doar schismatici, sã fie primiti cu rebotezare. De fapt pentru Sf. Ciprian, botezul ereticilor si schismaticilor reîntorsi la Bisericã nu era vãzut ca rebotezare ci tocmai ca primul si singurul botez. Noi - spunea Sf. Ciprian în Scrisoare cãtre Cvint - zicem cã pe cei care vin de acolo la noi nu îi rebotezãm, ci botezãm (non rebaptizari apud nos sed baptizari); pentru cã ei nu primesc nimic acolo unde nici nu este nimic. Botezul în afara Bisericii este doar murdara scãldare (sordida et protana tinctio) - spune Sfîntul Pãrinte în aceeasi scrisoare. Acolo nu se curãtã ci mai mult se intinã; pãcatele nu se spalã ci mai mult se îngreuiazã. Acest fel de nastere nu dã fii lui Dumnezeu, ci diavolului - Despre unitatea Bisericii.
Biserica este înfãptuirea iubirii lui Hristos, si orice despãrtire de Bisericã este atentat împotriva acestei iubiri. Împotriva iubirii pãcãtuiesc la fel si ereticii si schismaticii. Aceasta este ideea principalã a tratatului Sfîntului Ciprian al Cartaginei Despre unitatea Bisericii care se mai repetã si în alte scrisori si epistole ale acestui Sfînt Pãrinte. Nu poate sã fie al lui Hristos acela care prin viclenie atenteazã iubirea lui Hristos: cel care n-are iubire, n-are nici pe Dumnezeu. Nu pot fi cu Dumnezeu aceia care n-au vrut sã fie în acord cu Biserica lui Dumnezeu - Despre unitatea Bisericii.
Sfîntul Ioan Gurã de Aur scriind despre cei ce urmeazã ereticilor si schismaticilor, spune asa: Dacã acestia din urmã (ereticii n.n) mãrturisesc dogme contrare a lor noastre, trebuie sã nu mai avem cu ei nici o comuniune; dar dacã ei cugetã la fel ca noi (schismaticii n.n) , atunci cu atît mai mult trebuie sã ne ferim de ei. De ce ? Pentru cã ei sunt în patima iubirii de stãpînire... De ce îmi spui - continuã Sfîntul Ioan Gurã de Aur - " Ei au aceeasi credintã, ei sunt la fel de ortodocsi ca si noi." Dacã e asa, atunci de ce ei nu sunt cu noi? Este un Domn, o credintã, un botez. Dacã la ei este bine înseamnã cã la noi este rãu, dacã la noi este bine înseamnã cã la ei este rãu. Spune-mi: oare este suficient cã ei îsi spun ortodocsi, atunci cînd la ei a dispãrut harul hirotoniei? Ce folos pot sã aibã toate celelalte (taine n.n) dacã nu s-a pãstrat cea din urmã? [28]

[Noesis]

BOSV =Biserica ortodoxa pe stil vechi.

Nu cred ca e vreo problema sa mergi sa iei parte la un eveniment important din viata unui prieten la neo-protestanti sau catolici. Cei care ti-au raspuns mai inainte exagereaza mult.

Singura problema pe care nu vad sa o fi mentionat unii este ca este posibil sa fii atras catre acel cult neoprotestant, mai ales daca esti mai puti cunoscator intr-ale ortodoxiei. Dar daca te simti stapan pe sine, nu ai de ce te teme.
Din experienta mea, traind in si in America, eu cred ca ortodocsii chiar ar avea cate ceva de invatat de la protestanti. Stiti cum isi fac ei przeliti? Fiind foarte deschisi si primind pe oricine in mijlocul lor. Asa la noi, sunt sigura ca ar fi muli dintre voi care ar spune ca ne-ortodocsii nici nu au ce cauta la o slujba ortodoxa, nu-i asa? Dar cum sa ne conoasca, cum sa isi dea seama de frumusetea ortodoxiei daca nu sunt primiti si invitati cu bratele deschise?

Si de la catolici este de invatat mult. In bisericile lor este atata ordine. Nu stiu cum dar nu am vazut niciodata imbulzeala pe care o vad mai tot timpul in bisericile noastre.

Dar asa, daca stam inchisi in noi si purtam ochelari de cal nu ajungem nicaieri, cu tot cu sfintii parinti.

noi suntem deschisi discutiilor , caci se vede asta si din faptul ca postam pe aceste forumuri ortodoxe ... dar a te duce in bisericile lor este gresit ... ei pot sa ne cunoasca pe noi venind in bisericile noastre , caci asta nu sunt opriti sa faca ... ba chiar este un lucru imbucurator ... deci se poate ... insa e bine sa facem asta pe calea sfintilor parinti si nu dupa mintea noastra ...