|
#51
|
|||
|
|||
Citat:
Ramai cu ceea ce crezi tu, nu intereseaza pe nimeni pe crezi, eu am scris doar ce spune invatatura, nu sa ma contrazic cu tine, am banuit ca ai chef doar de cearta. |
#52
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
#53
|
|||
|
|||
Daca te-ai da jos de pe soclul pe care ti l-ai facut ai putea accepta ca nu le stii pe toate si poti gresi. Si ai cauta informatiile despre subiectul pe care vrei sa il abordezi inainte sa te contrazici si sa te certi, astfel nu ai mai avea timp sa te plictisesti. Eu niciodata nu scriu despre un subiect fara sa fiu sigur care e adevarul, iar daca am nelamuriri caut informatiile inainte sa scriu despre acel subiect. Inainte, nu ma contrazic mai intai.
|
#54
|
||||
|
||||
Citat:
Faptul că tu nu pricepi după ce ți s-a arătat negru pe alb în repetate rânduri are legătură cu capacitatea ta intelectuală redusă și cu orgoliul tău uriaș și nicio legătură cu mine deci nu am cum să te mai ajut de aici. Poți să dai vina pe mine oricât, e clar că ești picat de pe altă planetă și nu înțelegi nimic din ce se discută.
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
#55
|
|||
|
|||
Citat:
Last edited by catalin2; 29.02.2024 at 19:46:17. |
#56
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
#57
|
|||
|
|||
Citat:
3. Și Iisus Însuși era ca de treizeci de ani când a început (să propovăduiască), fiind, precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli,(Lc3,3) Dacă trecem peste acest hop se limpezesc și se descâlcesc multe alte amănunte, altfel se turează motoarele degeaba. De aceea spune Iisus apostolilor, care au fiecare părinți(tată și mamă), ca toți să se indentifice pe ei înșiși cu Tatăl Cel din ceruri: 9. Și tată al vostru să nu numiți pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.(Mt23,9) și astfel să elimine din cugetul lor argumentele lumești. Dacă Petru s-ar fi identificat pe sine cu Tatăl ceresc, atunci nu i-ar mai fi propus lui Iisus: 22. Și Petru, luându-L la o parte, a început să-L dojenească, zicându-I: Fie-Ți milă de Tine să nu Ți se întâmple Ție aceasta. 23. Iar El, întorcându-se, a zis lui Petru: Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală Îmi ești; că nu cugeți cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.(Mt16,22-23) Nu folosesc la nimic toate încercările și explicațiile nașterii înainte de veci fiindcă în veșnicie nu se petrece absolut nimic. P.S. Și la noi (mai ales în Moldova) numele a ajuns să cuprindă linia nașterii: Adăscăliței, Aelenei, Aiordăchioaiei...
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) |
#58
|
|||
|
|||
Citat:
Nu degeaba in Biserica nu se doreste pre mult studiu al Evangheliei. Cum o cunosti mai bine cum ti se suie toti in cap si te acuza de apartenenta la sectari.
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal. «τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·» |
#59
|
||||
|
||||
Răspuns pentru Cătălin
La postarea de aici.
Referindu-mă la 'definirea termenilor' aveam în vedere mai ales 'veșnicia', pentru că dorim să înțelegem ce înseamnă 'nașterea din veci' a Fiului. Nu m-am referit la 'timpul relativ' - problemă tratată în articolul pe care l-ai semnalat. Veșnicia poate fi înțeleasă și ca infinitatea timpului, de la minus la plus infinit, precum ai afirmat, însă atunci când vorbim despre 'nașterea din veci' a Fiului (sau 'mai înainte de toți vecii' - cum spunem în Crez) termenul se referă la ceea ce era înainte ca timpul să existe. Ăsta ar fi primul aspect pe care aș vrea să-l lămurim. Ești de acord că timpul (măsurabil în intervale de timp) a apărut odată cu spațiul, respectiv cu creația? Practic, depășește puterea noastră de imaginație, e ca și cum am încerca să ne reprezentăm a patra dimensiune spațio-temporală. Chiar mai mult decât atât, asta fiind totuși din categoria celor existente, în vreme ce Dumnezeirea, nefiind creată, nu face parte din Creație. Iar dacă timpul face parte din Creație, Nașterea Fiului s-a petrecut nu 'înainte de timp' - ca să nu folosesc un termen propriu măsurării intervalelor -, ci în afara timpului, adică în veșnicie. În speranța că vom reuși să înțelegem într-un mod asemănător lucrurile, folosind aceleași surse agreate de Biserică, îți dau din nou întâlnire în trecut, cu Sf. Ioan Damaschin, care abordează multiplele înțelesuri ale cuvântului 'veac' (Dogmatica, Cartea a II-a, Cap. I): Citat:
Din acest motiv, consider că folosirea oricărui verb temporal nu poate fi decât un compromis la care teologii sunt siliți să recurgă folosind formule ca 'S-a născut mai înainte de toți vecii' (marcând o acțiune aparent încheiată) ori 'Se naște mereu' (acțiune continuă). Cum cele mai potrivite formulări teologice sunt antinomice, consider că acestea două merg cel mai bine împreună. De asemenea, vezi și citatele date de Mihailc, de la Sf. Chiril al Ierusalimului: Citat:
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) Last edited by CristianR; 12.04.2024 at 16:06:32. |
#60
|
|||
|
|||
Principiu de bază în gândirea/rostirea enunțurilor metafizice ale dogmaticii: când acestea se referă la Dumnezeu în raport cu creația „văzutelor” se utilizează cele trei repere mentale ale temporalității (trecut, prezent și viitor) iar când se referă la Dumnezeu în Sine se folosește exclusiv timpul prezent. Pentru un oarecare spor în înțelegerea enunturilor dogmatice despre care vorbiți, căutați și citiți cu luare-aminte Cuvântarea a treia, din cele "Cinci cuvântări despre Dumnezeu" ale lui Sfântului Grigore de Nazianz.
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
|