Raiul sau iadul

[BogdanF2]

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Ce bine ar fi să vă purtaţi vouă de grijă şi să mă lăsaţi pe mine în pace.[/COLOR]
[COLOR=green]Chiar, nu vă e jenă* Nu vă e milă de voi?[/COLOR]

Nu te supara si crede-ma ca nu iti spun cu nici o rautate, si ca iti doresc doar binele: Cauta invatatura Bisericii Ortodoxe, iti va da viata vesnica si te va scoate din iadul in care tu nu crezi, dar care exista. Iisus a vorbit mult despre el (despre iad). Iti doresc sa te mantuiesti si sa nu te mai manii pe nimeni.

Bogdan.

[truthtostone]

silverstar,incercati sa va adresati preotului cu o serie de intrebari legate de rai-iad,importanta bibliei,apocalipsa.Daca va va spune ca biserica ortodoxa este strict legata de acestea,atunci nu mai este nevoie sa avem nici o discutie in contradictoriu.Daca va spune ca biblia+apocalipsa sunt inventii menite sa va tina in frau ratiunea atunci...ati gresit biserica : )
Una peste alta,incercati sa intelegeti ca moartea nu este cu nimic mai grea/speciala decat...prima injectie..primul examen..mai stiu eu...si ca daca esti crestinortodox realizezi ca viata este un test in care se stabileste daca treci sau nu treci unde ai fost menit sa fi.Adica ce sunt 20-90 de ani ?cum trece un an,mai trece inca unul si sunt 2.acolo mai vin 2 si sunt 4.Nu va preocupati sa iubiti oamenii 50 de ani,ci mai degraba ii certati ca sa-i puteti iubi o vesnicie.

[silverstar]

În prealabil postat de truthtostone

silverstar,1. incercati sa va adresati preotului cu o serie de intrebari legate de rai-iad, 2. importanta bibliei,apocalipsa.Daca va va spune ca biserica ortodoxa este strict legata de acestea,atunci nu mai este nevoie sa avem nici o discutie in contradictoriu.Daca va spune ca biblia+apocalipsa sunt inventii menite sa va tina in frau ratiunea atunci...ati gresit biserica : )
Una peste alta,incercati sa intelegeti ca moartea nu este cu nimic mai grea/speciala decat...prima injectie..primul examen..mai stiu eu...si ca daca esti crestinortodox realizezi ca viata este un test in care se stabileste daca treci sau nu treci unde ai fost menit sa fi.Adica ce sunt 20-90 de ani ?cum trece un an,mai trece inca unul si sunt 2.acolo mai vin 2 si sunt 4.Nu va preocupati sa iubiti oamenii 50 de ani,ci mai degraba ii certati ca sa-i puteti iubi o vesnicie.

[COLOR=green]Să le iau pe rând. Nu ştiu dacă le termin că trebuie să merg la şcoală.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]1. Nu! Preoţii noştri îţi vorbesc numai despre iad, diavoli, pedepse etc. Nimic care să te atragă spre credinţă, totul ca să te îndepărteze. Şi-apoi, un singur exemplu doar - că am mai multe - când, la un necaz foarte mare, m-am adresat preotului pentru că simţeam că aveam nevoie de un sfat, o mângâiere, o vorbă bună, mi-a spus că nu are timp, că merge la un patron. Ok, eu eram dărâmată, nici măcar nu ştiam că e sărbătoare în ziua aceea. Deci, prioritar pentru preot a fost să se simtă dumnealui bine, nu necazul care mă seca pe mine.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]2. Cunosc importanţa Bibliei, dar nu pot crede orbeşte pentru că multe lucruri se contrazic ori pot fi demonstrate ştiinţific. Pentru mine, prioritare sunt cele 10 porunci care au devenit principii de viaţă. [/COLOR]
[COLOR=green]Apocalipsa! Adică sfârşitul lumii. Eu nu cred că va fi vreodată un sfârşit al lumii atâta timp cât Dumnezeu este veşnic. Şi, dacă ne uităm în jur, cine vrea să vadă şi să simtă, trăim în plină apocalipsă! Războaie, foamete, boli, catastrofe naturale, frig, corupţie, dezmăz... Şi încă multe altele. Şi vor mai veni... [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]3. Nu cred în pedepsele de după... dar cred în veşnicia sufletului! şi nici într-o răsplată de după... dacă acum o duc greu, chinuit aici, pe pământ... Nu se poate aşa ceva. Singura certitudine este ceea ce trăiesc aici, pe pământ. Pe cine mint eu? Fac aici fapte bune ca să-mi fie bine dincolo?... A venit cineva de dincolo să ne povestească? Şi eu am imaginaţie şi aş putea scrie N poveşti. N-o fac pentru că nu-mi place să mint... Dacă trăiesc frumos e pentru că aşa simt eu că trebuie, nu pentru că aştept vreo răsplată dincolo. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]4. ...şi acum din observaţiile mele: cine se pocăieşte, cine ajunge să facă propagandă religioasă? Mă refer la noi, la ortodocşi? Oamenii trecuţi de o anumită vârstă care nu mai au nimic de oferit vieţii... Au trăit bine, s-au bucurat de viaţă şi... La un moment dat încep să frecventeze bisericile, să facă pomeni, să dea bani la preoţi în speranţa că le vor fi iertate păcatele ori ce consideră dumnealor a fi păcate... Eu n-am să fac aşa ceva. Ceea ce simt e în suflet la mine şi restul nu contează, adică nu contează ce spune lumea din jur, lumea căreia îi place să cârcotească...[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Mă uit aici, pe forum, cu câtă uşurinţă sar unii să condamne, să blameze, să comenteze împotrivă, să dea sfaturi, să huiduie... Oare de ce? Ce-i deranjează? Adevărurile pe care le spun şi-n care se recunosc? [/COLOR]

[silverstar]

[COLOR=green]Un citat care confirmă că şi alţii gândesc precum eu:[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=green]"Este foarte uşor să nu crezi in Dumnezeu cînd ai o viaţă plină de succes, bazîndu-te că tot ce ai este rodul muncii tale, dar este foarte greu să nu crezi in El cînd stii că ţi se apropie ceasul morţii."[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green][/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][SIZE=2][COLOR=green]Alexandriuc Mario Theo Angelo[/COLOR][/SIZE]

[/SIZE]

[truthtostone]

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Să le iau pe rând. Nu ştiu dacă le termin că trebuie să merg la şcoală.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]1. Nu! Preoţii noştri îţi vorbesc numai despre iad, diavoli, pedepse etc. Nimic care să te atragă spre credinţă, totul ca să te îndepărteze. Şi-apoi, un singur exemplu doar - că am mai multe - când, la un necaz foarte mare, m-am adresat preotului pentru că simţeam că aveam nevoie de un sfat, o mângâiere, o vorbă bună, mi-a spus că nu are timp, că merge la un patron. Ok, eu eram dărâmată, nici măcar nu ştiam că e sărbătoare în ziua aceea. Deci, prioritar pentru preot a fost să se simtă dumnealui bine, nu necazul care mă seca pe mine.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]2. Cunosc importanţa Bibliei, dar nu pot crede orbeşte pentru că multe lucruri se contrazic ori pot fi demonstrate ştiinţific. Pentru mine, prioritare sunt cele 10 porunci care au devenit principii de viaţă. [/COLOR]
[COLOR=green]Apocalipsa! Adică sfârşitul lumii. Eu nu cred că va fi vreodată un sfârşit al lumii atâta timp cât Dumnezeu este veşnic. Şi, dacă ne uităm în jur, cine vrea să vadă şi să simtă, trăim în plină apocalipsă! Războaie, foamete, boli, catastrofe naturale, frig, corupţie, dezmăz... Şi încă multe altele. Şi vor mai veni... [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]3. Nu cred în pedepsele de după... dar cred în veşnicia sufletului! şi nici într-o răsplată de după... dacă acum o duc greu, chinuit aici, pe pământ... Nu se poate aşa ceva. Singura certitudine este ceea ce trăiesc aici, pe pământ. Pe cine mint eu? Fac aici fapte bune ca să-mi fie bine dincolo?... A venit cineva de dincolo să ne povestească? Şi eu am imaginaţie şi aş putea scrie N poveşti. N-o fac pentru că nu-mi place să mint... Dacă trăiesc frumos e pentru că aşa simt eu că trebuie, nu pentru că aştept vreo răsplată dincolo. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]4. ...şi acum din observaţiile mele: cine se pocăieşte, cine ajunge să facă propagandă religioasă? Mă refer la noi, la ortodocşi? Oamenii trecuţi de o anumită vârstă care nu mai au nimic de oferit vieţii... Au trăit bine, s-au bucurat de viaţă şi... La un moment dat încep să frecventeze bisericile, să facă pomeni, să dea bani la preoţi în speranţa că le vor fi iertate păcatele ori ce consideră dumnealor a fi păcate... Eu n-am să fac aşa ceva. Ceea ce simt e în suflet la mine şi restul nu contează, adică nu contează ce spune lumea din jur, lumea căreia îi place să cârcotească...[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Mă uit aici, pe forum, cu câtă uşurinţă sar unii să condamne, să blameze, să comenteze împotrivă, să dea sfaturi, să huiduie... Oare de ce? Ce-i deranjează? Adevărurile pe care le spun şi-n care se recunosc? [/COLOR]

1.Nu stiu daca este bine ce spuneti despre acel preot.Probabil si el are varianta lui.Chiar daca aveti dumneavoastra dreptate,mai erau si alti preoti in oras.Ati ales varianta repulsiei.Stiu si nu va condamn pentru ca fraza : "am incercat si nu a vrut,da-l...ca ma descurc si singur" chiar daca nu este optima,ajuta.(toti avem starea de furie,in care ne bazam pe noi insine).Apoi,nu stiu cum,zicandu-va un preot de rai,iad,bataie,chin sa va indeparteze de la credinta.Oare nu va apropie?(Mama-copil : Nu da cu piatra ca spargi capul cuiva).Copilul cand isi inchipuie un cap spart,nu da cu piatra.

2.Aici,imi dau cu parerea ca sunteti mai avansata in varsta si veti dori o dovada de necontestat cu privire la biblie.Daca va ajuta cu ceva,pe mine m-a ajutat "Eu, Iisus, am trimis pe îngerul Meu ca să mărturisească vouă acestea, cu privire la Biserici. Eu sunt rădăcina şi odrasla lui David, steaua care străluceşte dimineaţa. "Acum,fiecare crede cat vrea,cat poate.Eu sunt,prostu de mine, genul "Crede si vei vedea".

3.Aici,eu sigur nu am cum sa va schimb parerea.Eu SUSTIN ca viata este un test in care te dovedesti vrednic de rai sau iad : "Iată, vin curând şi plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia, după cum este fapta lui. / "Şi iată vin curând. Fericit cel ce păzeşte cuvintele proorociei acestei cărţi!".Atat pot,nu stiu ce stiu Sfintii parinti..poate mai tarziu.

4.Lasa-i sa vina cand pot,dar sa vina : „Tu întotdeauna eşti cu mine, şi toate ale mele, ale tale sunt, dar se cuvine să sărbătorim, căci fratele tău era mort şi a înviat, era pierdut şi s-a aflat." (Pilda fiului risipitor)

Observatiile mele : Stiu ca sunteti pasionata de literatura,si eu sunt la fel

Biblia ar putea spune fiecarei carti :Au nu-nţelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Şi tu eşti muritoare ?

[truthtostone]

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Un citat care confirmă că şi alţii gândesc precum eu:[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=green]"Este foarte uşor să nu crezi in Dumnezeu cînd ai o viaţă plină de succes, bazîndu-te că tot ce ai este rodul muncii tale, dar este foarte greu să nu crezi in El cînd stii că ţi se apropie ceasul morţii."[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green][/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][SIZE=2][COLOR=green]Alexandriuc Mario Theo Angelo[/COLOR][/SIZE]

[/SIZE]

Eu am doar 20 de ani si cred.Sa fie oare aproape sfarsitul meu ?

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Un citat care confirmă că şi alţii gândesc precum eu:[/COLOR]

[SIZE=3][COLOR=green]"Este foarte uşor să nu crezi in Dumnezeu cînd ai o viaţă plină de succes, bazîndu-te că tot ce ai este rodul muncii tale, dar este foarte greu să nu crezi in El cînd stii că ţi se apropie ceasul morţii."[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][SIZE=2][COLOR=green]Alexandriuc Mario Theo Angelo[/COLOR][/SIZE]

[/SIZE]

Una din cele mai mari ispite inaintea mortii (sunt mai multe)este pierderea credintei! Si este adevarata.Am stat mult printe oameni foarte batrani si unii din ei f.f.f credinciosi.Ei,sa stii ca pe unii i-am vazut murind cu blestemul pe buze sau cerand in zile de post carne si vin dupa ce postisera toata viata.

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Să le iau pe rând. Nu ştiu dacă le termin că trebuie să merg la şcoală.[/COLOR]

[COLOR=green]1. Nu! Preoţii noştri îţi vorbesc numai despre iad, diavoli, pedepse etc. Nimic care să te atragă spre credinţă, totul ca să te îndepărteze. Şi-apoi, un singur exemplu doar - că am mai multe - când, la un necaz foarte mare, m-am adresat preotului pentru că simţeam că aveam nevoie de un sfat, o mângâiere, o vorbă bună, mi-a spus că nu are timp, că merge la un patron. Ok, eu eram dărâmată, nici măcar nu ştiam că e sărbătoare în ziua aceea. Deci, prioritar pentru preot a fost să se simtă dumnealui bine, nu necazul care mă seca pe mine.[/COLOR]

[COLOR=green]2. Cunosc importanţa Bibliei, dar nu pot crede orbeşte pentru că multe lucruri se contrazic ori pot fi demonstrate ştiinţific. Pentru mine, prioritare sunt cele 10 porunci care au devenit principii de viaţă. [/COLOR]
[COLOR=green]Apocalipsa! Adică sfârşitul lumii. Eu nu cred că va fi vreodată un sfârşit al lumii atâta timp cât Dumnezeu este veşnic. Şi, dacă ne uităm în jur, cine vrea să vadă şi să simtă, trăim în plină apocalipsă! Războaie, foamete, boli, catastrofe naturale, frig, corupţie, dezmăz... Şi încă multe altele. Şi vor mai veni... [/COLOR]

[COLOR=green]3. Nu cred în pedepsele de după... dar cred în veşnicia sufletului! şi nici într-o răsplată de după... dacă acum o duc greu, chinuit aici, pe pământ... Nu se poate aşa ceva. Singura certitudine este ceea ce trăiesc aici, pe pământ. Pe cine mint eu? Fac aici fapte bune ca să-mi fie bine dincolo?... A venit cineva de dincolo să ne povestească? Şi eu am imaginaţie şi aş putea scrie N poveşti. N-o fac pentru că nu-mi place să mint... Dacă trăiesc frumos e pentru că aşa simt eu că trebuie, nu pentru că aştept vreo răsplată dincolo. [/COLOR]

[COLOR=green]4. ...şi acum din observaţiile mele: cine se pocăieşte, cine ajunge să facă propagandă religioasă? Mă refer la noi, la ortodocşi? Oamenii trecuţi de o anumită vârstă care nu mai au nimic de oferit vieţii... Au trăit bine, s-au bucurat de viaţă şi... La un moment dat încep să frecventeze bisericile, să facă pomeni, să dea bani la preoţi în speranţa că le vor fi iertate păcatele ori ce consideră dumnealor a fi păcate... Eu n-am să fac aşa ceva. Ceea ce simt e în suflet la mine şi restul nu contează, adică nu contează ce spune lumea din jur, lumea căreia îi place să cârcotească...[/COLOR]

[COLOR=green]Mă uit aici, pe forum, cu câtă uşurinţă sar unii să condamne, să blameze, să comenteze împotrivă, să dea sfaturi, să huiduie... Oare de ce? Ce-i deranjează? Adevărurile pe care le spun şi-n care se recunosc? [/COLOR]

I.Trebuia sa cauti o persoana induhovnicita care sa te indrume spre un preot mai omenos si mai putin ocupat.Daca pe mine m-a alungat din biserica crezi ca am abandonat? Nici decum.Mi-am inghitit lacrimile si m-am gandit ce-ar fi facut Iisus Hristos in locul meu"Eu strig cand sunt nedreptatit/el a indurat si-a suferit./Eu port a mele faradelegi/el a purtat a lumii intregi.
2.Biblia este CARTEA -cea mai adevarata.Este istorie si adevar.In ceea ce priveste sfarsitul..........vom muri si vom vedea
3.Pentru un crestin moartea nu exista.Daca Iisus Hristos este viu,si cu siguranta este, vii sunt toate sufletele.Ele sunt doar in alta stare.Prin milostenii doar noi cei de aici le putem schimba putin starea lor de dincolo.
Corect nu se spune morti ci "adormiti" (trecuti in alta stare)sau "mutati".
Viata este singurul ragaz dat noua pentru a ne rascumpara sufletele.Cat suntem aici putem face ceva pentru noi cei de dincolo.
4.Din fericire pentru sufletul meu si eu sunt dintre acei care au alergat la credinta ceva mai tarziu dar multumesc Domnului ca am alergat totusi si pot sa imi perec anii de maruritate fiind alaturi de oamenii credinciosi si nu alaturi de cei care, batrani fiind cauta tot placeri si surogate de fericire
Iti doresc sa INTELEGI si tu ce dulce este Hristos si cat de adevarat!

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Să le iau pe rând. Nu ştiu dacă le termin că trebuie să merg la şcoală.[/COLOR]

[COLOR=green]1. Nu! Preoţii noştri îţi vorbesc numai despre iad, diavoli, pedepse etc. Nimic care să te atragă spre credinţă, totul ca să te îndepărteze. Şi-apoi, un singur exemplu doar - că am mai multe - când, la un necaz foarte mare, m-am adresat preotului pentru că simţeam că aveam nevoie de un sfat, o mângâiere, o vorbă bună, mi-a spus că nu are timp, că merge la un patron. Ok, eu eram dărâmată, nici măcar nu ştiam că e sărbătoare în ziua aceea. Deci, prioritar pentru preot a fost să se simtă dumnealui bine, nu necazul care mă seca pe mine.[/COLOR]

[COLOR=green]2. Cunosc importanţa Bibliei, dar nu pot crede orbeşte pentru că multe lucruri se contrazic ori pot fi demonstrate ştiinţific. Pentru mine, prioritare sunt cele 10 porunci care au devenit principii de viaţă. [/COLOR]
[COLOR=green]Apocalipsa! Adică sfârşitul lumii. Eu nu cred că va fi vreodată un sfârşit al lumii atâta timp cât Dumnezeu este veşnic. Şi, dacă ne uităm în jur, cine vrea să vadă şi să simtă, trăim în plină apocalipsă! Războaie, foamete, boli, catastrofe naturale, frig, corupţie, dezmăz... Şi încă multe altele. Şi vor mai veni... [/COLOR]

[COLOR=green]3. Nu cred în pedepsele de după... dar cred în veşnicia sufletului! şi nici într-o răsplată de după... dacă acum o duc greu, chinuit aici, pe pământ... Nu se poate aşa ceva. Singura certitudine este ceea ce trăiesc aici, pe pământ. Pe cine mint eu? Fac aici fapte bune ca să-mi fie bine dincolo?... A venit cineva de dincolo să ne povestească? Şi eu am imaginaţie şi aş putea scrie N poveşti. N-o fac pentru că nu-mi place să mint... Dacă trăiesc frumos e pentru că aşa simt eu că trebuie, nu pentru că aştept vreo răsplată dincolo. [/COLOR]

[COLOR=green]4. ...şi acum din observaţiile mele: cine se pocăieşte, cine ajunge să facă propagandă religioasă? Mă refer la noi, la ortodocşi? Oamenii trecuţi de o anumită vârstă care nu mai au nimic de oferit vieţii... Au trăit bine, s-au bucurat de viaţă şi... La un moment dat încep să frecventeze bisericile, să facă pomeni, să dea bani la preoţi în speranţa că le vor fi iertate păcatele ori ce consideră dumnealor a fi păcate... Eu n-am să fac aşa ceva. Ceea ce simt e în suflet la mine şi restul nu contează, adică nu contează ce spune lumea din jur, lumea căreia îi place să cârcotească...[/COLOR]

[COLOR=green]Mă uit aici, pe forum, cu câtă uşurinţă sar unii să condamne, să blameze, să comenteze împotrivă, să dea sfaturi, să huiduie... Oare de ce? Ce-i deranjează? Adevărurile pe care le spun şi-n care se recunosc? [/COLOR]

soro draga, mindria ta este atit de mare, incit ti-a orbit sufletul. as spune si ratiunea.
matale nu intelegi ca nu propovaduiesti adevarul, ci hula.
draga sora stea de argint, ura care clocoteste in tine te indeparteaza de Dumnezeu si ajungi sa te salbaticesti atit in adincul sufletului tau, cit si fata de semenii tai.

În prealabil postat de silverstar

[COLOR=green]Eu nu cred nici in rai nici in iad. Fiecare aici, pe pamant, avem rai sau iad dupa cum ne este gandul sau vointa. [/COLOR]
[COLOR=green]Dincolo toti, absolut toti, ne intoarcem la fel de neprihaniti precum ne-am nascut.[/COLOR]

As vrea sa te provoc cu o intrebare foarte simpla.
Daca cele doua stari Raiul si Iadul nu exista atunci de ce aceasta lupta care se da continu pentru sufletul unul om care merge pe calea credintei?
Ca sa intelegi cat de mare este acest razboi trebuie sa pasesti pe cararea ingusta a credintei.
Multi oameni tocmai de aceasta fug:de suferinte.Pentru ca a fi ostas a lui Hristos inseamna sa duci si tu Crucea suferintelor.Si multi isi spun;dar de ce sa sufar?