Distractia

[mihailt]

Mai frate Traditie mie mi se pare cu fratia ta sustii ca trebuie mortificata mintea care e o conceptie ne-crestin ortodoxa.
Acum la crestini ortodocsi exista suficiente rugaciuni necantate numai cu cuvinte dar rugaciune fara cuvinte nu exista.Cuvintele aduc niste intelegeri si niste sensuri ganditoare in mintea noastra.
Acum fratia ta vei zice de metanii dar in slujbele crestin ortodoxe toate metaniile sunt insotite de o rugaciune zisa mai inainte.
La fel cand se tamaiaza se zice o rugaciune de preot sau diacon in taina.
Iar tamaierea se face pentru a arata ceva sensuri intelegatoare credinciosilor.
Sensurile si intelegerile care vin din cuvinte sunt numai a mintii rationale.
Unirea cu Dumnezeu este si ganditoare dar si sentimentala si unele din piedicile foarte mari in aceasta unire sunt iubirea de sine si mandria.De aceea casatoria si impreunarea in casatorie e un leac minunat pentru vindecarea acestor doua urate patimi dracesti.
La fel calugaria si aci ascultarea de staret care trebuie sa se faca de bunavoie si din dragoste fata de staret.
Calugarul/calugarita fac ascultare de bunavoie de staret/stareta iar sotul/sotia de sotie/sot.

[cristinamaria]

Cred ca Traditie are din nou dreptate, si cel mai important din ce a scris mi se pare renuntarea la cele "parute bune". Asta e de fapt cheia! Important nu e sa renunti la cele rele, ci sa inlocuiesti discernamantul tau cu cel al duhovnicului. Daca faci cum ati spus mai sus (mihailt si cristina 2021) adica "daca duhovnicul iti da sa faci ceva ce e impotriva canoanelor sau imoral" inseamna ca tu nu ai renuntat la discernamantul tau pentru a-l inlocui cu cel al duhovnicului, il suprapui pe al tau peste al duhovnicului, judecand daca ceea ce el iti cere sa face este bun sau rau, usor sau greu. Cred ca premisa corecta ar fi ca Dumnezeu graieste prin gura duhovnicului daca te rogi (cineva a citat chiar din Parintele Rafail Noica) si daca se intampla asa, cum poti tu ca om sa afirmi ca ceea ce iti cere sa faci e prea greu si sa iti schimbe ascultarea sau ca e imoral sau impotriva canoanelor?

De fapt renuntarea la propria vointa, prin inlocuirea discernamantului tau cu cel al duhovnicului (respectiv al lui Dumnezeu prin gura duhovnicului) este un act de iubire de Dumnezeu. Este bazat pe sacrificiu. Tu sacrifici, din dragoste pentru Dumnezeu, vointa proprie si o inlocuiesti cu vointa lui Dumnezeu, rugandu-te continuu ca Dumnezeu sa iti arate, prin duhovnic, care e vointa sa. Nu exista dragoste adevarata fara sacrificiu.

Cred ca de multe ori ne imaginam ca stim ce e bine si ce e rau, ca sa constatatam mai apoi, chiar dupa mult timp, ca ne-am inselat amarnic.

[mihailt]

Mai soro Cristina vad ca sunt unii precum Traditie,fratia ta,Anna21 care stiu mai bine decat ceilalti.
Eu nu o sa mai continui sa postez in acest topic daca fratiile voastre enumerate mai sus doriti sa discutati in contradictoriu cu cineva pe mine aceasta idee nu prea ma atrage.
Nu cred ca cearta este folositoare duhovniceste cuiva.

[cristinamaria]

Mai frate Mihailt, te rog sa ma ierti daca mesajul meu a dat cumva impresia ca as avea pretenita ca stiu mai bine decat altii anumite lucruri. De asemenea nu am avut nici o secunda intentia de a "calca" peste conceptia ta sau de a o impune pe a mea. Din contra. Accept cu placere orice argumente impotriva parerii mele, poate gresesc (sunt foarte dispusa sa accept daca este asa). Eu nu am facut decat sa continui sa explorez mental o idee nascuta pe acest topic, nu am vrut sa ofensez pe nimeni, si m-am straduit sa ma exprim cat mai politicos.

Cred insa ca si tu, la randul tau, daca primesti din partea celorlalti autori (nu neaparat a mea) argumente solide impotriva punctului tau de vedere, ar trebui sa fii dispus sa renunti la el, adica sa poti accepta ca este gresit, daca intr-adevar cineva iti demonstreaza asta fara putinta de tagada. Uneori oamenilor le e greu sa renunte la ideea lor, chiar daca e gresita, pentru ca e a lor - sper sa nu fie sicazul tau. Daca nu accepti din start ca poti gresi in opinii, atunci nu exista dialog si acest intreg forum nu isi are rostul. Eu una sunt prima care sa accept ca pot gresi si te rog, cu prietenie, sa imi arati daca am gresit.

[Traditie1]

Mihai, nu cred ca trebuie mortificata mintea ci ca trebuie sa fim permanent întorsi cu ea catre Dumnezeu. Parintii vorbesc de tacerea gândurilor ca forma de rugaciune. Sf. Pavel spune ca noi nu stim cum sa ne rugam dar Duhul Sfânt se roaga în noi cu suspine negraite. Prin asta înteleg ca adevarata rugaciune individuala nu consta în cuvinte decât uneori, când suferinta sau alte trairi puternice fac ca anumite invocari verbale sa se înalte spontan catre Dumnezeu, dar în cea mai mare parte a timpului trebuie sa fie doar o stare a mintii înaintea lui Dumnezeu. Scopul nu e omorârea gândurilor, cum cred ca e la ascetii budisti ci pur-si-simplu ramânerea în duh în Dumnezeu. În cea mai mare parte a timpului gândurile circula prin minte dar tu nu te însotesti cu ele, nici nu te împotrivesti lor, asa cum probabil facacei budisti.

Nu este o stare care se poate practica dintr-o data dupa ce ai citit undeva, chiar daca exista descrieri facute de sfinti, dar experienta te învata în timp care actiuni launtrice te scot din acea stare în care simti o usoara lucrare a harului si un fel de "spatiu" launtric. Sfântul Siluan spune ca gândurile acopera mintea asa cum norii acopera soarele. Ucenicul lui, arhimandritul Sofronie spune ca lupta cu gândurile nu se duce prin împotrivirea la ele ci prin ramânerea într-o stare care e cea naturala a mintii.

[BogdanF2]

Ideea de "distractie" este cam anti-crestina.

Pr. Serafim Rose spunea ca daca cineva din Rusia secolului 19 ar veni in lumea noastra si ne-ar vedea stilul de viata, cu parcurile de distractii si preocuparile atat de pamantesti, ar crede ca a nimerit pe taramul unor imbecili sau idioti (nu mai retin exact termenul).

[Anna]

Copiii se distreaza si nu pacatuiesc. Jocurile sunt bine, dar depinde cum le orientam

[cristina2012]

Cu cat suntem mai credinciosi, cu atat ne "distram" mai bine langa Dumnezeu... si cu atat ne vom distra mai bine in rai.

Ca exemplu: majoritatea tineilor merg sambata seara in cluburi si la discoteca, exista insa si unii care prefera sa mearga la vecernie, nu pentru ca sunt obligati ci pentru ca acolo se simt ei bine.

Fiecare dupa masura lui sa faca, doar sa nu treaca la distractii de care simte rusine. Exemplul cu arcul care este prea intins si risca sa se rupa e cat se poate de bun.

[cristinamaria]

@Bogdan: eu nu cred ca ideea de distractie e anticrestina, cred ca noi dam un sens pervertitacestui cuvant. Veselia cred ca este buna, desfraul nu. daca cineva se distreaza veselindu-se cu prietenii in pace si armonie este bine. daca se duce in discoteci in tinute sumare si are un comportament indecent si asta intelege prin distractie, nu e bine.

@Traditie: Adica sa fim cu gandurile intoarse in permanenta spre Dumnezeu inseamna sa ne gandim in permanenta numai la Dumnezeu? ce facem cu celelalte ganduri, cele care nu il privesc pe Dumnezeu? ce inseamna la Sf. Siluan lupta cu gandurile (descrierea lui seamana cu lupta cu durerea, cu cat te impotrivesti mai mult, cu atat durerea creste). Mai exact cu care ganduri trebuie sa ne luptam? cu toate care nu il privesc pe Dumnezeu?

[mihailt]

Este bine ca omul sa aibe rugaciune neincetata cum arata Sfantul Grigorie Palama dar sa nu o mecanizeze adica sa nu o faca automatic.
Rugaciunea sa fie dialog cu Dumnezeu.Zice si parintele Rafail Noica de satelitul Doamne Doamne.
Nu tacerea mintii.Cand Dumnezeu rapeste mintea omului mintea are o activtitate suprafireasca si prea minunata si de nespus mai ceva decat gandurile.Aceasta nu inseamna ca mintea e inactiva ci dimpotriva ca trece de la gandire la ceva de nespus.
De aceea nu mi se par potrivite acele procedee de respiratie si nici modalitatile de mecanice de coborare a partii rationale a mintii spre partea sentimentala.
Ci accentul sa fie pus pe dialogul cu Dumnezeu.Cand privim Sfintele Icoane vedem ceva uimitor adica ca Dumnezeu e personal si mai mult ca Dumnezeu e Tatal,Fiul si Sfantul Duh.
Mie de exemplu nu mi-a placut la discoteca.De aia nu am mers la discoteca decat de 2 ori in viata mea si atunci m-am plictisit foarte tare. Asa ca normal ca Dumnezeu ma va judeca pe mine mult mai aspru decat pe tineri de merg la discoteca.
Ca mult ti s-a dat mult ti se va cere.