![]() |
![]() |
|
#611
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Vă mulțumesc pentru completare, vă doresc să folosiți Sf. Maslu mai departe, puteți lua chiar zilnic o linguriță după anaforă și aghiasmă, că el pe lângă vindecările minunate care le face, inclusiv cancere, paralizii, blocaje renale și toată gama de boli dă trei lucruri minunate mai importante: sănătate cât ne este de folos, iertarea păcatelor care le-am uitat a le spune la Sf. Spovedanie și dragoste de Dumnezeu. Sărbători fericite!
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. |
#612
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Mă bucur că după oleacă de osteneală am ajuns să străbatem drumul cel mai lung dintre oameni și anume a vorbi inimă către inimă, a pune dragostea pe primul plan și dorința de a nu lua tot felul de păreri omenești drept dogme. Cu adevărat Ortodoxia nu constă în părerea oamenilor că zice Sfânta Scriptură: Ps.115:1. Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit foarte. Ps.115:2. Eu am zis întru uimirea mea: “Tot omul este mincinos!” Așadar credința noastră nu se bazează pe păreri omenești ci pe smerenie adică a lua adevărul dat de Dumnezeu și a crede în El. Drumul cel lung a fost străbătut dar acum rămâne drumul cel scurt (și anume să avem în comun felul de a iubi care îi place lui Dumnezeu) ca să putem a ne uni deplin în dragoste. Iar faptul că e scurt drumul nu înseamnă că nu se poate înfunda într-o prăpastie. De multe ori când doresc oamenii să dezbată ceva se ceartă pe cuvinte. Adică ei vor ca să spună același lucruri, înțeleg la fel adevărul dar fiincă folosesc expresii diferite se împotmolesc în ele și se ceartă pe expresii iar nu pe impresii. Certuri caraghioase, inutile, artificiale și deșarte, dar care duc tot la iad. Sfântul Atanasie cel Mare a fost nevoit să facă un Sfânt Sinod în Alexandria că era Sfânta Biserică gata gata să se rupă din cauză că apusenii foloseau ipostas pentru a desemna firea iar răsăritenii pentru a desemna persoana. Și după ce au înțeles înțelesul diferit folosit și au văzut că de fapt aveau aceeași credință și râvnă s-au împăcat bucurându-se. Și pentru că tu nu dorești să iei din cărți de-a gata lucrurile ci să le trăiești cu sufletul, adică să le înțelegi pe de o parte cu mintea ta iar pe de alta să le experiezi în viul vieții pentru a primi confirmări în iubire sunt foarte bucuros deoarece și eu fac așa, chiar dacă subiectul dezbătut aici fiind unul teologico științific am fost nevoit să mă folosesc de cuvinte aspre, absolute, abstracte și aride. Dar acum fiindcă discut strict cu tine trebuie să facem un sinod al nostru ca să obținem un dicționar comun de înțelesuri pentru a nu ne certa în cuvinte. Trebuie să începem cu litera A adică adevărul și amerindienii. Așadar este ceva drum până la litera F de la Francisc și H de la homeopatie. Dacă însă ne vom lămuri și uni în ceea ce privește litera A promit să sar direct la F și H. Până atunci însă îmi permit să las un mic nerăspuns la aceste două provocări. Așadar Dicționarul Heaveno-alexandrin: litera A Adevărul Absolut După dumneavoastră este nevoie de adevăr pentru a iubi? Sărbători fericite!
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. |
#613
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Relatările despre Francisc, ca și restul lămuririlor despre înșelarea în medicină, vor continua, dacă ne ajută Dumnezeu, după ce lămurim niște probleme ridicate de Heaven și deci binevenite căci nu toți au același înțeles aici pe forum nici despre Adevăr, nici despre Ortodoxie, nici despre draci, nici despre Sfânta Treime și, câtă vreme au totuși interes pentru subiect nu trebuie să plece supărați prin nelămurire. Dacă pleacă pentru că au înțeles și nu sunt de acord treaba lor, dar când spun lucruri justificate prin faptul că nu le este limpede intenția și credința noastră nu trebuie să lăsăm așa, că altminteri rănim suflete prin vorbirea nedusă până la cap despre Dumnezeu. Sărbători fericite!
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. |
#614
|
|||
|
|||
![]()
Da, mai citesc si io! Si mi s-au lamurit cateva intrebari pe care le aveam! Si mai am cateva, care sper sa se lamureasca mai incolo cu voia Bunului Dumnezeu! Sarbatori Fericite!
Citat:
|
#615
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Matei 7:24 De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și la îndeplinește asemăna-se-va bărbatului înțelept care a clădit casa lui pe stâncă. Matei 7:25 A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea n-a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă. Matei 7:26 Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le îndeplinește, asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care și-a clădit casa pe nisip. Matei 7:27 Și a căzut ploaia și au venit râurile mari și au suflat vânturile și au izbit casa aceea, și a căzut. Și căderea ei a fost mare.
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. |
#616
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Revenind la subiectul,subiectele....caci e o mare mare amestecatura de greu mai intelegi de unde s-a inceput si unde s-a ajuns,pot sa iti spun doar ca acest Adevar noi doi il vedem destul de diferit.Nu voi vorbi despre tine,caci nu te cunosc ca sa imi permit asta,insa discutand despre mine,Adevarul acela nu a fost vreodata detinut in totalitate de catre un muritor si el se afla doar la Dumnezeu.Insa la acea poarta catre Adevar,eu spun ca putem ajunge doar cu sufletul si mai putin prin dogme,carti,citate,ajungand sa gandim ceea ce altii ne-au spus ca TREBUIE sa gandim si nu sa traim toate aceste lucruri si sa le trecem prin filtrul sufletului.El este singurul barometru care nu se inseala,iar cel care se antreneaza sa il asculte in timp face diferenta intre vocea sufletului,partea de divin din noi si vocea parsiva,inselatoare a mintii. Citat:
Daca intr-adevar doresti ca acest topic sa nu devina unul al ideilor corozive,ci unul al trairii,da-ti voie sa simti ceea ce ti-am spus mai sus si vei realiza ca tu esti Iubire care se revarsa NECONDITIONAT asupra intregii creatii a Tatalui!
__________________
Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch?v=pG52f...&feature=share |
#617
|
||||
|
||||
![]()
Așadar din cele ce îmi spui tu crezi că altceva este mintea și altceva este sufletul?
Este o contradicție în cele ce le spui tu pe de o parte nici un om nu poate deține Adevărul, El este doar la Dumnezeu, iar pe de alta sufletul tău nu se poate înșela, este infailibil, un fel de papă, deci e un barometru care deține Adevărul (sau măcar o parte din El). Deci sufletul tău este Dumnezeu sau o bucată din Dumnezeu, așadar Dumnezeu este împărțit? Iar tu preferi ce zice sufletul tău ca un izvor neînșelător de adevăr și iei sufletul ca înlocuitor al dogmelor, cărților și îl pui mai presus de ce spun alții, de ce simt alții în sufletul lor, și deci pui sufletul tău, bucățică de Dumnezeu mai presus de sufletele altora, bucățele de Dumnezeu? Și deci noi să credem în ce ne spui tu? Să te facem dogmă? Sau să credem în ce au spus alții? Sau să ne certăm la nesfârșit care are dreptate, care are mai mult acces la antrenamentul de a-și asculta sufletul și a se asurzi la minte? Dar asta cam duce la dezbinare, tulburarea de a impune care are dreptate eu sau tu sau el? Sau duce la o relativizare a Adevărului, neglijându-L doar ca să ne iubim fără a ne certa care este Adevărul și deci ignorând Adevărul. Asta duce în final la a neglija pe Dumnezeu și a nu ne mai închina Lui ca la Adevărul Absolut ci la ceea ce credem noi că este Adevărul, după cum ne spune sufletul nostru. Asta înseamnă în sfârșit, vai de capul nostru, că ai dori ca de fapt noi să ne închinăm la noi înșine și în noi să ne punem nădejdea Mântuirii și să ajungem din nou la idolatrie, aică exact la ceea ce a ispitit Satana pe Eva în Rai să fim dumnezei dar fără Dumnezeu cunoscând prin noi înșine ce este binele și răul necrezând că numai prin Dumnezeu putem afla asta. Dar iartă-mă acesta este satanism iar nu creștinism, slăvirea noastră, a sufletului nostru iar nu dreapta slăvire a lui Dumnezeu. Și eu în veac nu voi dori nimănui să se încreadă mai mult sufletului lui ca unui dumnezeu mincinos și muritor în loc să se încreadă în Dumnezeului unic, Adevărul cel viu. Vezi așadar că în mintea ta care își extrage cunoașterea adevărului din sufletul tău, în loc să caute adevărul în Iisus Hristos, este o amestecare între noțiunile de suflet și minte, Dumnezeul cel Adevărat - Unul și dumnezeii omenești și mulți, mulți cât de mulți sunt oamenii fără de Dumnezeul Cel Adevărat. Este în final vechea capcană a panteismului, că noi toți formăm pe Dumnezeu. Și asta înseamnă că nu-L iubești pe Dumnezeu crezând că a făcut ceva parșiv: mintea. Acum descurcă în cele ce ai spus lucrurile acestea. Arată că nu vrei să ne închinăm ție sau nouă ca lui Dumnezeu ci cu adevărat crezi că Iisus Hristos este Dumnezeu Ioan 14:6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. Sau poate tu crezi că Dumnezeu a lăsat mai mult adevăr în sufletul tău decât în Sfintele Scripturi? Și să nu crezi că ai părăsit dogmele și cărțile, cele spuse de tine se află cuvânt cu cuvânt, identic, în dogmele și cărțile hinduismului. Ai lepădat Dogmele și Cărțile Ortodoxiei de dragul dogmelor și cărților gnosticilor panteiști. Și chiar dacă nu le-ai citit acolo să ști că dogmele și cărțile sunt insuflate de duhurile care inspiră pe om și deci duhul "noii spiritualități" (de fapt răutatea cea veche) care însămânțează pe la televizor, prin (Amer)India și culege roadele prin vămile văzduhului ți le-a turnat în cugetul tău, sugerând că e gândire originală. Nu e nimic original în această gândire ci este ceva care pe foarte mulți îi păcălește având ca scop ascuns să se bizuie pe ei înșiși, să se hrănească din bătrâna și vechea momeală mândria, să-și facă din sufletele lor statui. În afară de asta eu nu uit ce mi-ai spus mai sus: "sa stai sa improsti cu noroi pe pagini intregi unul dintre cei mai mari sfinti crestini,pe Francisc de Assisi!Oare ai ajuns tu macar pe jumatate la credinta si trairea acelui om ca sa iti poti permite sa faci asta?E retorica intrebarea,pentru ca adevaratii traitori dau in primul rand dovada de smerenie,ceea ce nu este cazul aici... Dumnezeu sa te ierte ca nu stii ce faci!" Dar, cu dragoste iar nu judecându-te că nu trăiești sau că ești mândră, de ce lucrezi cu 2 măsuri? De ce nu aplici aceeași măsură și pentru tine, de unde ști că Francisc este sfânt? În ce cărți și dogme ai citit acestea? L-ai cunoscut personal? Ai fost cumva prin rai să-l vezi pe acolo căci tu spui că așa ne lămurim de problemă "L-ai cunoscut pe Francisc de Assisi in persoana"? De ce împroști cu noroi pe Sfinții Apostoli, pe Sfinții Ierarhi Nicolae, Spiridon, Atanasie, Alexandru, Sfinții Părinți de la Sfintele Sinoade Ecum.? Oare ai tu o trăire mai înaltă decât ei, o vedere mai profundă, mai neînșelată decât ei, o simțire și o gândirea mai adevărată decât ei ca să te bazezi pe tine și să-i jignești pe ei că au idei preconcepute când ne-au descoperit Adevărul Absolut prin dogmele, cărțile, citatele (icoanele sufletelor lor iubitoare) pe care tu atât le disprețuiești și le pui sub sufletul tău și sub înțelegerea ta, făcându-te pe tine poartă spre Adevăr iar pe ei anulându-i? Este oare aceasta adevărată trăire "pentru ca adevaratii traitori dau in primul rand dovada de smerenie" este oare aceasta adevărată smerenie să te pui pe tine mai presus de atâția sfinți? Nu ești cumva "siderata cand vad ce teorii care mai de care mai fantasmagorice sunte emise in numele ortodoxiei" emițând astfel de teorii în numele ortodoxiei? Pentru că te rog să iei aminte la toate postările mele și să cercetezi: unde am pus sufletul meu, părerea mea, mai presus de părerea lui Hristos pe care tu îl consideri: "te rog sa ma crezi ca pentru mine crestinismul inseamna in primul rand Iisus Hristos,inainte de orice altceva". Oare te-ai întrebat vreodată ce dorește Iisus Hristos să consideri tu drept criteriu al Adevărului? L-ai rugat cu sânge să-ți descopere Adevărul? De ce pui sufletul tău mai presus de Iisus Hristos? Căci în răspunsul tău mi-aș fi dorit să-mi spui nu o părere personală ca să fie părere omenească contra părere omenească. Mi-aș fi dorit să-mi răspunzi ce crezi tu că Iisus Hristos vede prin Adevăr. Unde îl putem afla pe adevăr. Că într-adevăr după cum spui tu "sunt constienta ca si ei au fost oameni,au avut poate greselile lor,iar adevarul absolut se afla doar la Tatal si la Fiul.". De ce îl excluzi pe Duhul Sfânt? Nu crezi oare că și El este Dumnezeu? Și dacă adevărul absolut nu se află la oameni, tu nu ești om ca să te poți înșela? Dar oare Dumnezeu nu este Atotputernic ca să poată da la oameni tot adevărul absolut? Vezi bucuria mea și draga mea la câtă încâlceală în gândire, la cât paradox și contradicții de sine însăși și cât întuneric sufletesc duce necredința în Sfânta Biserică înlocuită cu credința și nădejdea în om, în tine însuți? Cele de mai sus nu sunt ceartă ci ducerea în finalul simțirii, iubirii, cuvântării și gândirii (adică a chipului lui Dumnezeu în om), a cele ce tu mi le-ai spus sincer și sunt convins cu dragoste. Dar este o dragoste de tine ce te păcălește că e dragoste de mine, nu este dragoste adevărată adică veșnică dacă vrei să mă desparți de credința în Adevărul din Hristos Dumnezeu-omul pentru credința în adevărul din sufletul meu sau al tău sau al oricărui om. Așadar te rog să nu te simți jignită prin contrazicere ci să-mi răspunzi mai departe, tot sincer, dar și cu logica iubirii, cum rezolvi contradicțiile de mai sus luate din părerea ta personală despre Adevăr. Că doar nu ai pretenția de a lua cele spuse de tine ca pe o prejudecată pe care să nu o gândim și să nu o simțim în noi ci să o luăm de-a gata și de-a bună, infailibilă și corectă. Dacă am lua-o așa am cădea în cele de care și tu te ferești și anume "ceea ce altii (heaven) ne-au spus ca TREBUIE sa gandim si nu sa traim toate aceste lucruri si sa le trecem prin filtrul sufletului", deși pentru mine filtrul nu trebuie să fie sufletul meu ci Domnul Hristos. În final, ca să nu fie prea abstract, îți dau o pildă cam ce înseamnă în concret să ne purtăm cum ne sfătuiești tu, (care ești bine intenționată dar nelămurită încă, unde putem găsi pe Hristos, Dumnezeu-omul, Adevărul): Un om mergea pe drum și nu știa cum să ajungă acasă. A venit un oarecare și i-a spus ia-o la dreapta, nu i s-a părut că are dreptate și atunci a întrebat și pe altul care i-a zis ia-o la stânga. Nedumerit a întrebat pe altul care i-a spus du-te înapoi iar altul: ia-o repede înainte. Cu totul confuz și deznădăjduit omul plângea și nu știa ce e de făcut. A trecut un preot și i-a dat o hartă. El a răspuns: eu nu cred că harta spune adevărul, că nu știu cine a scris-o: o fi cel ce a spus la dreapta, cel ce a spus la stânga, cel cu înapoi, cel cu înainte. Și, obraznic fiind, a strigat lasă-mă în pace mincinosule cu teoriile că numai în hărți putem găsi drumul. Preotul plîngând în sine pentru el a plecat mai departe cu harta în mână. Și ce s-a gîndit bietul rătăcit: "Cel care am cel mai mult interes să ajung acasă și deci nu vreau să mă înșel, că nu am nici un interes spre a mă înșela, sunt eu. Dar eu neștiind cu mintea calea trebuie să nu mă mai gândesc la ea că m-aș minți cu mintea mea neștiutoare. Știu ce am să fac. Închid ochii și mă răsucesc pînă amețesc și înspre ce direcție cad leșinat acolo negreșit este drumul cel bun, căci sufletul meu dorește să ajung acasă, el simte când amețește și leșină și deci nu mă poate minți, căci Însuși Dumnezeu îi îngăduie amețeala și leșinarea ce negreșită în cunoștința drumului". Zis și făcut. Omul a căzut jos leșinat de atâta învârteală și zăcând așa... nici nu și-a dat seama că l-au mâncat câinii. Vezi așadar că mă revărs asupra oamenilor și deci și asupra ta cu dragoste NECONDIȚIONATĂ de cele ce le cred ei și tu, dar în robia cea dulce a libertății Adevărului Iisus Hristos cel care a unit în sine de nedesfăcut Adevărul și Iubirea, dogma și libertatea inimii. Îți pun o altă întrebare: ce este Mântuirea? Sărbători fericite, cu Hristos!
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. Last edited by ALEXANDRU ANASTASIU; 01.01.2011 at 22:40:27. |
#618
|
||||
|
||||
![]()
Dragii mei, am așteptat îndelung un răspuns al lui Heaven.
Deoarece nu putem opri postările din cauza absenței ei, cu toată stima față de ea, trecem mai departe, explicând însă pe scurt problemele ridicate de ea, care precis vouă vă sunt cunoscute, pentru că după cum scrieți voi aici iubiți ortodoxia deplin nu doar ca pe o etichetă [pe care unii și-o iau spre a-și masca concepțiile lor (preluate din patimile lor sau de aiurea din patimile altora) ridicate la rang de dogmă]. Dacă totuși nu v-ați întâlnit până acum cu vreuna din problemele enumerate pe scurt de mine mai jos (mai înainte de a continua cu subiectul medicinii demonice și Francisc de Assisi) și aveți vreo nedumerire vă rog să-mi scrieți pe privat sau să postați public ca să detaliem acel aspect. Nu am timp să scriu prea mult că tocmai intru în sesiune. Sufletul nostru este făcut după chipul lui Dumnezeu, pe care (chip) îl au toți oamenii, indiferent de păcatele sau credințele lor. Desigur orice păcat făcut, cuvântat, dorit sau gândit acoperă cu noroi acest chip, dar nu-l poate șterge. Chipul lui Dumnezeu Tatăl este mintea, al lui Dumnezeu Fiul este cuvântul lăuntric, al lui Dumnezeu Duhul Sfânt este dorul gânditor, voința, simțirea adică inima. Noi trebuie să lucrăm asemănarea, care după Sfântul Vasile cel Mare este creștinismul. Adică pentru că omul nu putea să se asemene cu Dumnezeu singur prin propriile puteri, fiind prăpastia dintre Creator și creatură, la care s-a adăugat și căderea în păcat, S-a făcut Dumnezeu Om ca pe om să-l facă dumnezeu. Dumnezeu Cuvântul ne-a vorbit nouă deplin, nu numai cu cuvinte omenești ci total, luând întreaga fire omenească, cu toate neputințele ei afară de păcat, în persoana Sa și unindu-o cu firea dumnezeiască, fără despărțire și fără amestecare. Ne-a arătat prin firea Sa omenească unită cu Dumnezeu la modul cel mai concret cu putință, cum trebuie să fim noi ca să ne asemănăm cu Dumnezeu. După ce ne-a restaurat firea noastră stricată (ne-a curățit-o de păcate, făcând-o curată ca a lui Adam înainte de cădere) ne-a dat ceva în plus, infinit de mai în plus, decât doar restaurarea la ceea ce am fost înainte de cădere. Acel ceva este unirea, nunta cu Dumnezeu, îndumnezeirea (la Înălțarea Sa la cer, după cum spun sinaxarele Penticostarului, „a șezut de-a dreapta Tatălui, îndumnezeind trupul, prin care, stricându-se vrajba cea de demult, am fost împăcați cu Dumnezeu, și făcându-l, îndrăznesc a zice, asemenea Tatălui.”). Pentru a ne asemăna sufletește cu Dumnezeu, în care cele Trei Persoane sunt de o fire unite fără amestecare și despărțire, trebuie să se unească în noi, prin lucrarea de curățire a patimilor, prin pază și rugăciunea lui Iisus cele trei ale chipului lui Dumnezeu din noi adică mintea, cuvântul lăuntric și inima. Când acestea trei se unesc, fără amestecare și fără despărțire omul se unește cu Dumnezeu printr-o nesfârșită asemănare. Și după cum în Sfânta Treime Tatăl a născut pe Fiul și a purces pe Sfântul Duh așa și unirea cu Dumnezeu se face prin minte, mai întâi, curățindu-se de minciuni și unindu-se cu Adevărul și numai de aici se naște cuvântul drept și purcede dorul cel adevărat după Dumnezeu. Vedem așadar că nicidecum nu trebuie mintea alungată ca fiind parșivă de necorectat, ci cinstită ca începătoarea cuvântului și dorului după cum în Sfânta Treime deși cele Trei Persoane sunt de o cinste, slavă și închinăciune dar Tatăl este monarh, după cum spune Sfântul Grigorie Teologul, doar prin aceea că este necauzat și este cauza Fiului prin naștere și a Duhului prin purcedere, mai înainte de toți vecii, fără vreun timp în care să nu fi fost Fiul născut și Duhul purces. De la minte începe astfel mântuirea curățindu-o de păcatele ei care sunt, printre altele, minciunile și neștiința după cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul în Filocalie. Vedeți că nu este altceva sufletul și altceva mintea. Dimpotrivă mintea este partea cea mai înaltă a sufletului, pusă drept strajă și conducătoare asupra poftei și mâniei pe calea mântuirii. Mintea pune pofta să nu mai dorească păcatul și pe draci ci să poftească pe Hristos. Mintea pune mânia să nu se mai împotrivească lui Dumnezeu prin cârtire - întristare și aproapelui prin ură ci să se mânieze împotriva dracilor și păcatelor. Dacă mintea este parșivă, nu se poate curăța prin diferite simțiri chiar de par adevărate și fragmente de dumnezeu (dar de fapt parșive și ele negreșit deoarece au intrat în inimă prin acceptul minții parșive). Dacă mintea este parșivă să meargă să se adape la Adevăr, adică la Hristos, și așa se va curăța și va lăsa pe Hristos să intre în inimă și deci în tot sufletul. Aici intervine așadar Adevărul ca o necesitate a mântuirii, căci după Sfânta Scriptură Adevărul nu este o sumă de definiții filosofice ci este însuși Hristos. Ioan 14:6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. Mântuirea nu este un fel de răsplată boierească dintr-un cont bancar dacă ai făcut fapte bune, cum vor să sugereze papiștii ce fac pe papă un fel de bancher șef al grației prisositoare a meritelor lui Hristos administrate cui se pune bine cu papa pentru a primi bule sau cui face făptulițe bune. Matei 4:17 De atunci a început Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă, căci s-a apropiat împărăția cerurilor. 17 Ἀπὸ τότε ἤρξατο ὁ Ἰησοῦς κηρύσσειν καὶ λέγειν, μετανοεῖτε, ἤγγικεν γὰρ ἡ βασιλεία τῶνοὐρανῶν. Așadar Mântuirea vine prin schimbarea minții (= lb. greacă metanoia, adică pocăință) ca să primească înțelesuri duhovnicești și prin schimbarea ei face posibilă schimbarea întregii vieți, care devine haină de nuntă pentru sufletul - mireasă a lui Hristos. Sufletul se curățește, iluminează și în final desăvârșește într-o nespusă dragoste deplină la care participă mintea, cuvântul și duhul - omul întreg. Mântuirea nu este o răsplată ci o stare duhovnicească de unire cu Dumnezeu care nu se poate obține nici de om singur, pe cont propriu, nici să o dea Dumnezeu omului fără ca acesta să o vrea. Ea este posibilă numai prin sinergie adică împreună lucrarea omului cu Dumnezeu. Ioan 15:5. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne întru Mine și Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteți face nimic. Apoc.3:20. Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine. Va urma cu: Mântuirea nu se poate face fără dreapta credință adică Adevărul – Hristos.
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. |
#619
|
||||
|
||||
![]()
Mântuirea vine numai prin Hristos deoarece starea de asemănare cu Dumnezeu nu poate fi atinsă decât numai prin Hristos care este și Dumnezeu și Om. De asemenea unirea cu Dumnezeu nu poate fi atinsă decât prin unirea celor două firi, dumnezeiască și omenească, din Persoana lui Iisus Hristos.
Filip.2:5. Gândul acesta să fie în voi care era și în Hristos Iisus, Filip.2:6. Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, Filip.2:7. Ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, Pentru a ne asemăna lui Hristos și a ne uni cu El trebuie să-L urmăm. I.Cor.4:16. Deci, vă rog, să-mi fiți mie următori, precum și eu lui Hristos. Căci dragostea (și doar dragostea unește) de El nu poate exista decât dacă îi urmăm poruncile Ioan 14:15. De Mă iubiți, păziți poruncile Mele. Ioan 14:16. Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Ioan 14:17. Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaște; voi Îl cunoașteți, că rămâne la voi și în voi va fi! Ori dacă nu cunoaștem poruncile lui Hristos cum putem să le păzim? Vădit este așadar că cine nu cunoaște adevărul, adică nu cunoaște ce vrea Dumnezeu de la noi, adică poruncile Lui, nici nu le poate împlini și deci cu nici un chip nu-L poate iubi cu adevărat. Așadar iubirea fără adevăr este cea mai gogonată minciună și de fapt ură sau indiferență camuflată într-o automulțumire de sine că iubește. De aceea Pr. Constantin Galeriu spunea că trebuie să iubim în adevăr, că adevărul fără iubire poate ucide (cum fac zeloții) iar iubirea fără adevăr este doar o slabă vibrație sentimentală (cum fac ecumeniștii). I.Ioan 3:18. Fiii mei, să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta și cu adevărul. Așadar ca să primim Duhul Sfânt adică al Adevărului trebuie negreșit să împlinim concret poruncile Lui iar nu să filosofăm pe coclaurii minții sau ai simțirii. Prin Duhul Sfânt noi ne unim cu Hristos devenind fii ai Lui. Rom.8:14. Căci câți sunt mânați de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. Rom.8:15. Pentru că n-ați primit iarăși un duh al robiei, spre temere, ci ați primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! Părinte! Rom.8:16. Duhul însuși mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu. Noi devenim astfel mădulare ale trupului lui Hristos (Adevărul) și prin aceasta ne unim cu firea Lui dumnezeiască. Rom.12:5. Așa și noi, cei mulți, un trup suntem în Hristos și fiecare suntem mădulare unii altora; Așadar nu este doar o teorie aflarea adevărului ci o trăire deplină în Hristos prin Sfintele Taine. I.Cor.10:16. Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtășirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtășirea cu trupul lui Hristos? I.Cor.10:17. Că o pâine, un trup, suntem cei mulți; căci toți ne împărtășim dintr-o pâine. Ca să putem însă să ne unim tainic cu Hristos trebuie să o facem înțelegător, prin minte, lucrând adevărul pentru a nu muri. Căci negreșit minciuna ucide veșnic și ne unește cu diavolul. Ioan 8:44. Voi sunteți din tatăl vostru diavolul și vreți să faceți poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni și nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăiește minciuna, grăiește dintru ale sale, căci este mincinos și tatăl minciunii. E mai grav să ai minciuna drept adevăr căci mergând după ea nu-ți vezi păcatele, crezându-le virtuți, și nu te poți corecta. E mai bine să ști adevărul chiar dacă nu-l urmezi că atunci conștiința strigă la tine și te poți trezi. De aceea este atât de gravă erezia, mai gravă ca păcatul pe care îl cunoști, căci e un păcat gândit pe care îl crezi virtute și te convinge că minciuna este adevăr și virtutea este păcat și păcatul este virtute și în plus și hulește pe Dumnezeu mințind despre El, înjosindu-L. 75. -"Deci, Părinții au făcut deosebire și au precizat că toate păcatele care privesc partea rațională a omului (fiind de natură dogmatică) sînt mai vătămătoare și deci vrednice de o pocăință mai mare. Dacă cineva a trecut la o altă credință, la iudaism, la idolatrie, la maniheism, sau la .alta asemenea acestora, lepădîndu-se de credința în Hristos și a făcut aceasta în chip intenționat, unul ca acesta va fi silit ca întreaga sa viață să se pocăiască. 1465. -Parastasele sau pomenirea celor morți își are temeiul în iubirea și recunoștința creștină (I Cor. 13,8) ca cei ce sîntem împreună cetățeni cu sfinții, oameni ai casei Iui Dumnezeu, fiind zidiți pe temelia apostolilor și proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Iisus Hristos (Efes. 2, 19). În virtutea acestei "cetățenii" noi ne rugăm ca să ierte pe frații noștri care au trecut în lumea cealaltă. Noi nu ne rugăm pentru cei ce au făcut păcate împotriva Duhului Sfânt cum sînt: ereticii, cei nebotezați, necredincioșii și cei ce au dogmatizat păcatul împotrivindu-se adevărului cu știința și voința, cei ce s-au ucis în duel, sinucigașii, etc, căci acestora nu li se iartă nici în lumea aceasta nici în cealaltă (Matei 12, 22-37)". (Ieromonah Nicodim Sachelarie PRAVILA BISERICEASCĂ) Așadar ca să ne mântuim trebuie să cunoaștem adevărul și să-l și urmăm ca să nu pățim una din trei: Luca 12:47. Iar sluga aceea care a știut voia stăpânului și nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult. Luca 12:48. Și cea care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puțin. Și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere. Aici Sfântul Vasile cel Mare comentează că și cel ce nu știe, dar face lucru vrednic de bătaie, va fi bătut puțin ca intensitate dar veșnic pentru că s-a lenevit a le face pe cele ce le știa. Dacă le-ar fi făcut pe acelea i-ar fi dat Dumnezeu să le cunoască și pe cele ce nu le știa. Iar cei ce viclenesc lui Dumnezeu și special se străduiesc ca să nu afle adevărul, pentru a nu fi trași la răspundere că deși l-au cunoscut nu l-au urmat, acestora li se aplică cea mai aspră pedeapsă pentru viclenie și pentru credința că Dumnezeu poate fi păcălit deoarece ei sunt: Ps.57:4. după asemănarea șarpelui, ca a unei vipere surde, care-și astupă urechile ei, Ps.57:5. Care nu va auzi glasul descântătoarelor, al vrăjitorului care vrăjește cu iscusință. Ps.57:6. Dumnezeu va zdrobi dinții lor în gura lor; Ca să avem libertatea fiilor lui Dumnezeu trebuie negreșit să fim în Adevăr și deci să-l cunoaștem: Ioan 8:31. Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veți rămâne în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei; Ioan 8:32. Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Ioan 8:33. Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânța lui Avraam și nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veți fi liberi? Ioan 8:34. Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârșește păcatul este rob al păcatului. Ioan 8:35. Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. Ioan 8:36. Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veți fi într-adevăr. Va urma cu: Dar oare adevărul se poate cunoaște de noi oamenii?
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. Last edited by ALEXANDRU ANASTASIU; 25.01.2011 at 12:27:00. |
#620
|
||||
|
||||
![]()
Dacă nu s-ar putea cunoaște nu L-ar cere Dumnezeu, deoarece El fiind iubitor de oameni nu cere lucruri absurde ca să ne pedepsească dacă nu le împlinim. Cine zice că nu se poate cunoaște Adevărul acela zice că "Dumnezeu este un monstru care pedepsește pe cei ce stau în minciună fără de vină căci, săracii de mincinoși, nu au nici o vină pentru că nu pot afla adevărul și deci nu pot să nu fie mincinoși".
Ps.115:2. "Eu am zis întru uimirea mea: “Tot omul este mincinos!” " Apoc.21:8. "Iar partea celor fricoși și necredincioși și spurcați și ucigași și desfrânați și fermecători și închinători de idoli și a tuturor celor mincinoși este în iezerul care arde, cu foc și cu pucioasă, care este moartea a doua." Rom.3:4. "Nicidecum! Ci Dumnezeu se vădește în adevărul Său, pe când tot omul întru minciună, precum este scris: "Drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu". Rom.3:5. Iar dacă nedreptatea noastră învederează dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care aduce mânia? - Ca om vorbesc. Rom.3:6. Nicidecum! Căci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?" Sau zice ca și diavolul când a ispitit-o pe Eva în Rai: Fac.3:3 Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: “Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de el, ca să nu muriți!” Fac.3:4 Atunci șarpele a zis către femeie: “Nu, nu veți muri! Fac.3:5 Dar Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca din el vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul”. cu alte cuvinte Dumnezeu, după hula lui Satan, este invidios pe oameni și nu vrea să cunoască adevărul. Să nu fie! De fapt Dumnezeu dorește să aflăm adevărul: I.Tim.2:3. Că acesta este lucru bun și primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, I.Tim.2:4. Care voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină. Iar cel ce zice că omul nu poate afla adevărul zice ori că "Dumnezeu este neputincios a arăta adevărul omului dacă a crescut în altă credință decât cea Ortodoxă, sau undeva într-o țară îndepărtată unde nu s-a auzit de Ortodoxie și care nu are acces la mass media (ca și cum Dumnezeu este dependent de TV)", și atunci anulează atotputernicia lui Dumnezeu, ori hulește că "nu are Dumnezeu suficientă iubire de oameni pentru a arăta la toți adevărul" anulând în felul acesta însăși energia necreată a lui Dumnezeu care este dragostea. Adevărul este însă că Dumnezeu ne-a dat o singură soluție de a afla Adevărul și aceasta este: I.Tim.2:5. Căci unul este Dumnezeu, unul este și Mijlocitorul între Dumnezeu și oameni: omul Hristos Iisus, I.Tim.2:6. Care S-a dat pe Sine preț de răscumpărare pentru toți, mărturia adusă la timpul său. I.Tim.2:7. Spre aceasta am fost pus propovăduitor și apostol (adevăr grăiesc în Hristos, nu mint) - învățător neamurilor, în credință și adevăr. Așadar Iisus Hristos este Ioan 14:6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. dar prin Sfinții Apostoli, adică Sfânta Biserică I.Tim.3:15. Ca să știi, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp și temelie a adevărului. Dar de ce atunci nu sunt toți oamenii ortodocși? Datorită folosirii defectuoase de către ei a darului libertății care li s-a dat. Ca să poată omul iubi trebuie să aibă libertatea de a urî. Dar dacă urăște este el vinovat că nu s-a folosit de dumnezeiasca libertate în a iubi. Așadar vădit este că dacă cineva nu este în adevăr nu este nu din cauza lui Dumnezeu sau a altor oameni sau a dracilor (că nu sunt oamenii mai puternici ca Dumnezeu, nici Satan însuși nici tot iadul nu pot să facă pe om să păcătuiască dacă acesta nu vrea) ci din cauză că acel om nu caută mai presus de sine adevărul. II.Tes.2:9. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoțită de tot felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase, II.Tes.2:10. Și de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască. II.Tes.2:11. Și de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciuni, II.Tes.2:12. Ca să fie osândiți toți cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea. Lucrarea de amăgire nu o trimite Dumnezeu ca să-i amăgească pe oameni ci ca să vadă cei iubitori de amăgiri, ei înșiși, pe pielea amăgirii lor, ce au iubit și consecințele aceste iubiri cu nume mincinos. Iar pe de altă parte cei care îl iubesc pe Dumnezeu mai presus decât pe amăgiri să se arate încercați în a respinge amăgirea și astfel să se încununeze. Ori dacă la aceeași lucrare a lui Dumnezeu unii se osândesc iar alții se încununează vădit este că unii sunt vinovați iar alții de lăudat: I.Cor.11:19. Căci trebuie să fie între voi și eresuri, ca să se învedereze între voi cei încercați. Vedeți acum care este sursa ereziilor și medicinii demonice care lucrează cum este scris mai sus? Nu vor să afle adevărul ca să nu îi mustre conștiința și să se oprească de la a păcătui, căci păcatul îl iubesc mai mult decât pe Dumnezeu. Așadar vinovat este papistul, sectarul, jidovul, mahomedanul, politeistul (inclusiv amerindianul), bioenergeticianul că nu doresc adevărul mai presus de slava de papist, sectar etc. Dacă ar fi sinceri în căutările lor Dumnezeu i-ar duce la Ortodoxie pe înțelesul fiecăruia, de ar fi nevoie le-ar aduce și un patriarh pe aripile îngerilor numai să afle adevărul. Că omului îi place mai mult minciuna care îi satisface iubirea de sine, mama tutuor răutăților, care îl duce la a se închina luiși sau plăcerilor lui ca unui (unor) dumnezeu(i) fără de Dumnezeu, și de aceea Dumnezeu ca să nu-le sporească unor astfel de oameni osânda nu-i duce la Ortodoxie. Dacă ar cunoaște Ortodoxia și ar continua să-și satisfacă egoismul după un astfel de uriaș dar, ar fi mai grav păcătoși și pedepsiți mai rău în veșnicie. II.Petr.2:21. Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor. II.Petr.2:22. Cu ei s-a întâmplat adevărul din zicală: Câinele se întoarce la vărsătura lui și porcul scăldat la noroiul mocirlei lui. Evr.6:4. Căci este cu neputință pentru cei ce s-au luminat odată și au gustat darul cel ceresc și părtași s-au făcut Duhului Sfânt, Evr.6:5. Și au gustat cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor, Evr.6:6. Cu neputință este pentru ei, dacă au căzut, să se înnoiască iarăși spre pocăință, fiindcă ei răstignesc loruși, a doua oară, pe Fiul lui Dumnezeu și-L fac de batjocură. Va urma: Cum putem afla adevărul?
__________________
1Ioan 4:1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume. SF. MARCU ASCETUL: "Atâta adevăr se află în spusele cuiva câtă siguranță îi dau smerenia, blândețea și dragostea" Acum este publicată și viața (audio) Bătrânului care mi-a lămurit credința în iubire, aici: Fratele Traian Bădărău (Tătăică) Pentru cine dorește să fie ctitor la Catedrala Mântuirii Neamului, iată legătura. |
![]() |
Tags |
bioterapie, înșelare demonică |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Despre nașterea din nou, din Duhul Sfânt și despre Botez | Savonarola | Sfinti Parinti (Patrologie) | 15 | 20.07.2013 13:28:48 |
Petre Tutea despre Dumnezeu si despre atei | tigerAvalo9 | Generalitati | 34 | 02.12.2010 15:37:16 |
Despre pacate si despre Canoanele duhovnicilor | gheorghecoser23 | Preotul | 5 | 25.06.2008 17:01:23 |
|