Versetul de azi

[vsovi]

În prealabil postat de cristiboss56

Când va veni Fiul Omului intru slava Sa, şi toţi sfinţii ingeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna inaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Impăratul celor de-a dreapta Lui : << Veniţi , binecuvântaţi Tatălui Meu, moşteniţi impărăţia cea pregătită vouă de la intemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc ; insetat am fost şi Mi-aţi dat să beau ; străin am fost şi M-aţi primit ; Gol am fost şi M-aţi imbrăcat ; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; in temniţă am fost şi a-ţi venit la Mine >>. Atunci drepţii Ii vor răspunde, zicând : << Doamne , când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit ? Sau insetat şi Ţi-am dat să bei ? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am imbrăcat ? Sau când Te-am văzut bolnav sau in temniţă şi am venit la Tine ? >> Iar Impăratul, răspunzând, va zice către ei : << Adevărat zic vouă, intrucât ati făcut unuia dinr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut >> . Atunci va zice şi celor de-a stânga : << Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, in focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi ingerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc ; insetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau ; Străin am fost şi nu M-aţi primit ; gol , şi nu M-aţi imbrăcat ; bolnav şi in temniţă , şi nu M-aţi cercetat >>. Atunci vor răspunde şi ei , zicând : << Doamne, când Te-am văzut flamănd, sau insetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau in temniţă şi nu Ţi-am slujit ? >> El insă le va răspunde, zicând : << Adevărat zic vouă : Intrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut >> . Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică. ( Matei 25 , 31 - 46 ) .

am auzit la TV Trinitas, talcuirea unui parinte, foarte frumos vorbea, shi multe le spunea prea bine, shi drept le spunea, dar totushi se ratacea... dansul vorbea acolo despre roade, ca cei dreptzi au facut roade bune ale credintzei shi asta este criteriul, ca tzapi/caprele nu rodesc iar oile rodesc, shi ca la judecata se va vorbi despre ascultare shi rodire asha ca despre talantul acela ascuns in shtergar...

Ne-a talmacit Dumnezeu despre ce dreptate este vorba, caci ne spune CLD: dreptatea pentru om este aceasta:
"cine se va inaltza pe sine se va smeri iar tot cel ce se va smeri pe sine va fi inaltzat"

deci acest Cuvant sta la baza judecatzii shi nu numai dragostea shi sangele este criteriul judecatzii, adica credintza shi roadele ei, cum ar venii, ca oile rodesc iar caprele nu, in ascultare, este vorba despre cum anume faci ascultare, daca e vorba despre ascultare.

Astfel ca shi oile shi caprele au coarne,
dau blani, lana sau din par de capra
dau miei sau iezi
dau lapte shi branza,

deci ambele dau roade pentru Domnul... shi totushi Dumnezeu le va despartzi, v-a despartzii pe oameni cum ai despartzi oile de capre...

deci care este criteriu daca nu roadele?

poi este foarte simplu daca pricepem dreptatea pentru om: "cel ce se va inaltza pe sine se va smeri iar tot cel ce se va smeri pe sine va fi inaltzat"

din raspunsul dreptzilor rezulta ca ei asha au ascultat incat nu a shtiut stanga ce face dreapta shi pe totzi pe care i-a hranit, i-a adapat, i-a imbracat, i-a cercetat, i-a vindecat, i-a primit in casa, deci pe totzi aceshtiea prea mici (o cirtutza sau o iotutza mititica) i-a considerat ca shi pe fratzii Domnului, deci i-a privit ca pe maimarii lor... ca shi pe Dumnezeu, asha... shi pentru aceea ca orishicine ar fi fost, au facut dreptatea nu cautand la chipul omului, la haina lui, la averea lui, la starea lui materiala, ci luand aminte la sine ca sa nu cumva sa-i raneasca in conshtiintza lor...

pe cand tzapii, caprele care vor fi trimishi de la fatza Domnului, aceshtia, chiar daca le-au facut tuturor acelora, dar unui dintre aceia mici nu le-au facut, deci daca au ascultat pe Dumnezeu in toate, dar l-au ascultat vazand in ceilaltzi nu pe Dumnezeu, ci pe nishte straini, gunoaie, rai, ranindu-le conshtiintza, judecandu-i, dispretzuindu-i, chiar daca au facut in aparentza toate, caci ei se mira, caci toata viatza au facut doar poruncile Domnului, deci ei, caprele, degeaba se vor mira, caci daca unuia dintre cei foarte mici le-a calcat demnitatea, conshtiintza, i-a ajutat ca pe vite, ori in scarba ori ca shi la proshti le-a dat, deci nu i-a respectata ca pe Dumnezeu, atunci le spune acelora, ca Mie nu mi le-atzi facut, intrucat omul este chip dupa Chipul lui Dumnezeu... darmite atunci cei saraci ori cei in nevoi curate, cirtutzele shi iotutzele Domnului... aceia sunt chipul cel ridicat shi inviat al Domnului... deci cu atat mai mult erau datori sa-i respecte ca shi pe fratzii Domnului... caci intru Adevar chiar sunt!

deci criteriul la judecata este nu atat rodirea, nu ascultarea, nu multzimea faptelor shi roadele cele mari ale credintzei, cat pozitzia dragostei smerite, pozitzia smerenie shi umilintzei de Duh in fatza uni frate mai mic, mai sarac, mai prost, mai orb, mai rau... caci este scris "Duhul umilit, inima infranta shi smerita Dumnezeu nu o va urgisi" ....

astfel ca Despartzirea o va face Dumnezeu doar pe baza de mandrie shi smerenie, adica duhul lacomiei shi duhului minciunii maririi de sine cum au caprele care se urca pe muntzi shi pe totzi pomii lacomindu-se sa manance ce nu e voie shi nu sunt ale lor dovedind o dragoste fatzarnica shi o credintza prefacuta, fatza de oi care au duhul smereniei shi al postirii shi dragostei smerite shi drepte de fratzi shi de Dumnezeu intru credintza cea neprefacut shi nu pentru slava de la oameni shi care mananca doar iarba unde au fost manate de Pastorul cel Bun... de Hristos-Dumnezeu... prin Biserica Sa...

[vsovi]

shi inca un lucru se observa, ca deshii dreptzii se mira, crezand ca nu au facut niciunuia bine, totushi daca doar unuia dintre aceia mici ai Lui au facut binele de pe pozitzii de dragoste smerita ei vor moshtenii Imparatzia... pe cand celor nedreptzi chiar daca au facut tuturor "bine", caci ei tziu evidentza tuturor carora le-au facut bine asha ca shi fariseii, dar de pe pozitzii de minciuna shi mandrie shi lacomie au facut binele ranind conshtiintza shi demnitatea, shi doar unuia dintre cei mici nu le-au facut, ei nu vor intra in Imparatzie... caci defapt sunt nedreptzi caci acela micutz, cirtutza ori iotutza Domnului a fost poate chiar Dumnezeu, deci Lui nu le-au facut shi nu vor moshtenii Imparatzia... deci iata cum unii vor moshteni doar pentru ca unuia au facut din acelea bune, iar altzii nu vor moshtenii pentru ca doar unuia nu le-au facut... deci este o Taina a lui Dumnezeu care cunoashte inima omului... a dreptatzii Sale care spune shi arata dreptatea pentru om:

"cel ce se inaltza pe sine se va smeri iar tot cel ce se va smeri pe sine v-a fi inaltzat"

[tigerAvalo9]

1Cât priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strângerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor,

2să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar.



3Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă, şi de a se descoperi omul fărădelegii (Sau: omul păcatului), fiul pierzării,



4potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte "Dumnezeu", sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.

5Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, când eram încă la voi?
6Şi acum ştiţi bine
7Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei.

8Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.

9Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase,

10şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.

11Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună:

12pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.



13Noi însă, fraţi preaiubiţi de Domnul, trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului.

14Iată la ce v-a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava Domnului nostru Isus Hristos.

15Aşadar, fraţilor, rămâneţi tari, şi ţineţi învăţăturile, pe care le-aţi primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră.

16Şi însuşi Domnul nostru Isus Hristos, şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat, prin harul Său, o mângâiere veşnică şi o bună nădejde,




17să vă mângâie inimile, şi să vă întărească în orice lucru şi cuvânt bun!



Tesaloniceni2

[cristiboss56]

" Şi Iisus le-a zis : < Eu sunt pâinea vieţii ; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede in Mine nu va inseta niciodata. Dar am spus vouă că M-aţi şi văzut şi nu credeţi. Tot ce- Mi dă Tatăl va veni la Mine, şi pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară ; pentru că M-am coborât din cer nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine . Şi aceasta este voia Celui ce M-a trimis, ca din toţi pe care Mi i-a dat Mie să nu pierd nici unul, ci să-i inviez pe ei in ziua cea de apoi > ". ( Ioan 6, 35-39 ) .

[tigerAvalo9]

A DOUA EPISTOLĂ SOBORNICEASCĂ A LUI PETRU 1Simon (Sau: Simeon.) Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:

2Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos!
;
3Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui,

4prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte.



5De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa;

6cu cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;
7cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni.

8Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos.



9Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închişi, şi a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate.



10De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată.

11În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belşug intrare în Împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.
12De aceea voi fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar că le ştiţi, şi sunteţi tari în adevărul pe care-l aveţi.

13Dar socotesc că este drept, cât voi mai fi în cortul acesta, să vă ţin treji aducându-vă aminte;



14căci ştiu că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul nostru Isus Hristos.



15Îmi voi da osteneala dar, ca, şi după moartea mea, să vă puteţi aduce totdeauna aminte de aceste lucruri.
16În adevăr, v-am făcut cunoscut puterea şi venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu întemeindu-ne pe nişte basme meşteşugit alcătuite, ci ca unii care am văzut noi înşine cu ochii noştri mărirea Lui.



17Căci El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste şi slavă, atunci când, din slava minunată, s-a auzit deasupra Lui un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea."

18Şi noi înşine am auzit acest glas venind din cer, când eram cu El pe muntele cel sfânt.



19Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.



20Fiindcă mai întâi de toate, să ştiţi că nici o prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură.



21Căci nici o prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.

[tigerAvalo9]

EPISTOLA A DOUA A LUI PAVEL CĂTRE TIMOTEI 1Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.



2Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie,

3fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine,

4vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu;

5având doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.

6Sunt printre ei unii, care se vâră prin case, şi momesc pe femeile uşuratice îngreuiate de păcate şi frământate de felurite pofte,

7care învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului.

8După cum Iane şi Iambre s-au împotrivit lui Moise, tot aşa şi oamenii aceştia se împotrivesc adevărului, ca unii care sunt stricaţi la minte şi osândiţi în ce priveşte credinţa.

9Dar nu vor mai înainta; căci nebunia lor va fi arătată tuturor, cum a fost arătată şi a celor doi oameni.

10Tu, însă, ai urmărit de aproape învăţătura mea, purtarea mea, hotărârea mea, credinţa mea, îndelunga mea răbdare, dragostea mea, răbdarea mea,

11prigonirile şi suferinţele care au venit peste mine în Antiohia, în Iconia şi în Listra. Ştii ce prigoniri am răbdat; şi totuşi Domnul m-a izbăvit din toate.

12De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus, vor fi prigoniţi.

13Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii, şi se vor amăgi şi pe ei înşişi.

14Tu să rămâi în lucrurile, pe care le-ai învăţat şi de care eşti deplin încredinţat, căci ştii de la cine le-ai învăţat:

15din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Isus.




16Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,

17pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

[cristiboss56]

De veţi ierta oamenilor greşealele lor , ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. Când postiţi , nu fiţi trişti ca făţarnicii ; că ei işi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu insă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este ascuns, şi Tatăl tău, Care vede in ascuns, iţi va răsplăti ţie. Nu va adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strcă şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică , unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.
<< Matei 6 , 14 - 21 >>

[tigerAvalo9]

APOCALIPSA LUI IOAN După aceea, am auzit în cer ca un glas puternic de gloată multă, care zicea: "Aleluia! A Domnului, Dumnezeului nostru, este mântuirea, slava, cinstea şi puterea!

2Pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte. El a judecat pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, şi a răzbunat sângele robilor Săi, din mâna ei."

3Şi au zis a doua oară: "Aleluia!... Fumul ei se ridică în sus în vecii vecilor!"

4Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru făpturi vii s-au aruncat la pământ şi s-au închinat lui Dumnezeu, care şedea pe scaunul de domnie. Şi au zis: "Amin! Aleluia!"

5Şi din scaunul de domnie a ieşit un glas, care zicea: "Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui, voi care vă temeţi de El, mici şi mari!"



6Şi am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: "Aleluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească.

7Să ne bucurăm, să ne înveselim, şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit,

8şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor, şi curat." - (Inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor.)

9Apoi mi-a zis: "Scrie: Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!" Apoi mi-a zis: "Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!"



10Şi m-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui Dar el mi-a zis: "Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, care păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te! (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.")

11Apoi am văzut cerul deschis, şi iată că s-a arătat un cal alb! Cel ce sta pe el, se cheamă "Cel credincios" şi "Cel adevărat", şi El judecă şi Se luptă cu dreptate.

12Ochii Lui erau ca para focului; capul îl avea încununat cu multe cununi împărăteşti, şi purta un nume scris, pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur.

13Era îmbrăcat cu o haină muiată în sânge. Numele Lui este: "Cuvântul lui Dumnezeu."

14Oştile din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate cu in subţire, alb şi curat.

15Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească Neamurile cu ea, pe care le va cârmui cu un toiag de fier. Şi va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu.

16Pe haină şi pe coapsă avea scris numele acesta: "Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor."

17Apoi am văzut un înger, care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare, şi a zis tuturor păsărilor, care zburau prin mijlocul cerului: "Veniţi, adunaţi-vă la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu,

18ca să mâncaţi carnea împăraţilor, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor şi a călăreţilor, şi carnea a tot felul de oameni, slobozi şi robi, mici şi mari!"

19Şi am văzut fiara şi pe împăraţii pământului şi oştile lor, adunate ca să facă război cu Cel ce şedea călare pe cal şi cu oastea Lui.

20Şi fiara a fost prinsă. Şi împreună cu ea, a fost prins proorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele, cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei, şi se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasă.



21Iar ceilalţi au fost ucişi cu sabia, care ieşea din gura Celui ce şedea călare pe cal. Şi toate păsările s-au săturat din carnea lor.




APOCALIPSA

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

De veţi ierta oamenilor greşealele lor , ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. Când postiţi , nu fiţi trişti ca făţarnicii ; că ei işi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu insă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este ascuns, şi Tatăl tău, Care vede in ascuns, iţi va răsplăti ţie. Nu va adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strcă şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică , unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.
<< Matei 6 , 14 - 21 >>

Textul Evangheliei din Duminica lăsatului sec de brânză , ne avertizează clar in a nu transforma perioada postului ce o incepem mâine, intr-o perioada de paradă făţarnică, pentru a ne arăta celor din jur că postim, ci Tatălui se ne arătăm mica noastră jertfă.
Referitor la post , să insistăm cu luare aminte aspura importanţei cuvintelor "Unge capul tău şi faţa ta o spală când posteşti". Sfântul Ioan Hrisostom numeşte postul cel mai bun leac al sufletelor . Tot in Evanghelia Duminicii de azi a lăsatului la sec de brânză , avem clar indemn de a ne ingriji de cele veşnice " adunaţi-vă comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică. . ." . Cele lumeşti sunt trecătoare şi ori cât ne-am strădui noi a le păstra , ele vor dispărea , find destinate pieirii "Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică. . . ."

[tigerAvalo9]

EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A LUI IACOV 1Fraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai aspră.

2Toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvârşit, şi poate să-şi ţină în frâu tot trupul.

3De pildă, dacă punem cailor frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul.



4Iată, şi corăbiile, cât de mari sunt, şi, măcar că sunt mânate de vânturi iuţi, totuşi sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului.
5Tot aşa şi limba, este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!

6Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei.

7Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de vieţuitoare de mare se îmblânzesc, şi au fost îmblânzite de neamul omenesc,
8dar limba nici un om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.

9Cu ea binecuvântăm pe Domnul, şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.

10Din aceeaşi gură iese şi binecuvântarea şi blestemul! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei!
11Oare din aceeaşi vână a izvorului ţâşneşte şi apă dulce şi apă amară?
12Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline, sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.
13Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândeţea înţelepciunii!

14Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.

15Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească (Greceşte: sufletească.), drăcească.

16Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.

17Înţelepciunea care vine de sus, este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.

18Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.