Sinaxa interortodoxa din 4 aprilie

[CristianR]

@suslik: Asta-i părerea ta (şi a mea), pentru că accepţi nuanţele. Dar nu e şi părerea celor care nu le acceptă.

[suslik]

În prealabil postat de CristianR

@suslik: Asta-i părerea ta (şi a mea), pentru că accepţi nuanţele. Dar nu e şi părerea celor care nu le acceptă.

Acei altii au calea lor, pe care cale le doresc sincer mintuire, conform cu relatia lor personala cu Dumnezeu, prin Taine si rugaciuni. Treaba noastra e sa fim mai departe intelepti si sa evitam conflictele si discutiile inutile cu cei care nu sint apti de nuantari si retractari in discutii.

[suslik]

Iar cartile despre calugari, îndeosebi despre cei din Athon: le-am gasit, mai ales pe cele hagiografice, ca fiind prizonierele unui limbaj de lemn, steril, agasant, stereotip. Cu un cuvint: plictisitoare si mistic-popularizatoare.

[catalin2]

În prealabil postat de CristianR

E vorba de un cusur al cărui nume nu l-am găsit, dar care constă în faptul că eşti foarte tendenţios în interpretările spuselor interlocutorului.

Nu sunt deloc tendentios. Eu de obicei spun adevarul dar, sunt sigur ca nu ai observat, incerc sa-l spun intotdeauna cat mai delicat, sa nu supar prea tare pe cel cu care vorbesc. Dar pana acum nu am intalnit pe cineva pe care sa nu-l deranjeze adevarul, daca nu vrea sa-l accepte.

[catalin2]

În prealabil postat de suslik

Multumesc, Catalin. Si viata in lume, o lume ca acum, ca preot de mir sau laic, nu este sau poate fi o nevointa?! Nu te supara, dar pornesti de la preconceptii care isi au originea in stravechea cinstire a samanului de catre trib. Calugarul e mai iz9oat, la fel ca samanii care se izoleaza pentru viziuni de la cei pe care imi place mie s aii numesc "ultraterestri" (cf. John Keel, stiu ca si tu ai studiat asemenea lucruri, odata ce esti la curent cu paranormalul). E un instinct stravechi, din vremea paleolitica, de care majoritatea credinciosilor nu isi dau seama in ce masura este izvorul evlaviilor de acest gen. Gindeste la rece, citeste etnologie si studii despre samani si entitatile respective, si vei vedea, daca privesti cu o minrte deschisa, ca am dreptate.
Cum etapa samanica s-a incheiat, ii privesc pe calugari cu o anume rezerva, recunosc, mergind uneori pina la adversitate. Ca sa fac, daca asa simt si gindesc?

Asadar, pana la urma, ii privesti pe toti calugarii in acest fel, asa cum am spus in mesaj. Din cate imi amintesc era un sondaj in Franta si un mare procent din cei ce se declarau catolici (cred ca vreo 30%-50%, daca nu ma insel) au afirmat ca de fapt ei nu sunt credinciosi, vad BC ca o institutie culturala, istorica. Nu ma indoiesc ca tu esti credincios, doar ca poate tinzi spre o vedere mai seculara a Bisericii si credintei. Plus ca e valabila prima fraza pe care am scris-o in mesajul precedent, foarte posibil nu-i agreezi pe calugari pentru ca sunt impotriva conceptiilor ecumeniste. In ortodoxie, spre deosebire de catolicism, calugarii sunt varfurile, cei mai apreciati. Nu inseamna ca nu sunt apreciati si preotii si ierarhii.

În prealabil postat de suslik

Nepomenitorii, in masura in care e legal si canonic, trebuie sa paraseasca incintele in care nu mai au dreptul sa slujeasca, imediat ce sint caterisiti. E o chestiune de bun simt, si de minim respect fata de legea bisericeasca.

Ce-o sa-i mai plangem! Dumnezeu nu Se lasa batjocorit!
Dar cine spune ce e legal si ce e canonic? Cei care au gresit! In cazul acesta, dreptatea leului este asigurata!

[CristianR]

Ba am observat că încerci să-l spui delicat, dar îmi dai senzatia unui părinte care, pentru a-i putea da copilului o doctorie amară îl minte că în lingurită e ceva dulce.

La fel cum Antonia, atunci când ne dăruieste (v. mai sus) o vizionare, mă duce cu gândul la Sid din Ice Age, când încearcă să-i convingă pe cei doi rinoceri cât de bun este un con de pin. :)

Iar de tendentiozitate am scris cu referire nu la felul în care prezinti învătătura de credintă, ci la modul în care interpretezi credinta mea si chiar cuvintele mele, iar acolo unde ti se pare că lipseste ceva, pui de la tine, ca să se potrivească mai bine cu imaginea pe care deja o ai în ce mă priveste; pe mine sau pe altul.

[catalin2]

În prealabil postat de suslik

Iar cartile despre calugari, îndeosebi despre cei din Athon: le-am gasit, mai ales pe cele hagiografice, ca fiind prizonierele unui limbaj de lemn, steril, agasant, stereotip. Cu un cuvint: plictisitoare si mistic-popularizatoare.

Citeste, daca vrei, vietile sfintilor, eu asta am citit cand am devenit credincios (si inainte). Aici sunt pe net, astea le citeam si eu acum cativa ani, a ramas site-ul: http://paginiortodoxe.tripod.com/vieti.html De asemenea, Limonariul mi s-a parut mai interesant decat alte carti si paterice: https://saraca.orthodoxphotos.com/bi.../limonariu.htm

[catalin2]

În prealabil postat de CristianR

Ba am observat că încerci să-l spui delicat, dar îmi dai senzatia unui părinte care, pentru a-i putea da copilului o doctorie amară îl minte că în lingurită e ceva dulce.

La fel cum Antonia, atunci când ne dăruieste (v. mai sus) o vizionare, mă duce cu gândul la Sid din Ice Age, când încearcă să-i convingă pe cei doi rinoceri cât de bun este un con de pin. :)

Iar de tendentiozitate am scris cu referire nu la felul în care prezinti învătătura de credintă, ci la modul în care interpretezi credinta mea si chiar cuvintele mele, iar acolo unde ti se pare că lipseste ceva, pui de la tine, ca să se potrivească mai bine cu imaginea pe care deja o ai în ce mă priveste; pe mine sau pe altul.

Toti oamenii de pe pamant au convingerea ca ceea ce cred ei e adevarul. Si, majoritatea, cred ca ceea ce stiu ei e tot ce se poate stii. Problema e ca unii chiar stiu adevarul iar altii cred ceva gresit, unii chiar absurditati, cum sunt unele secte. Tu, la fel ca orice om, crezi ca ceea ce stii e adevarul, dar nu poti accepta ca s-ar putea ca ceea ce crezi sa fie gresit si ca eu s-ar putea sa stiu ceva in plus, pe care tu il consideri adaugare la vorbele tale.

[suslik]

În prealabil postat de catalin2

Citeste, daca vrei, vietile sfintilor, eu asta am citit cand am devenit credincios (si inainte). Aici sunt pe net, astea le citeam si eu acum cativa ani, a ramas site-ul: http://paginiortodoxe.tripod.com/vieti.html De asemenea, Limonariul mi s-a parut mai interesant decat alte carti si paterice: https://saraca.orthodoxphotos.com/bi.../limonariu.htm

Catalin, sincer, fara rautate: le gasesc ca fiiind propaganda depasita, in limbaj prea arhaic, chiar si pentru un iubitor de vechi ca mine. Da, si "Vietile sfintilor", si Limonariul.