Citate diverse din Sfintii Parinti

[OvidiuO]

Nimeni nu poate sa iubeasca pe Dumnezeu din toata inima, daca nu se va teme de El mai intai intru simtirea inimii. Caci numai curatindu-se si inmuindu-se sufletul prin inraurirea temerii, vine la dragoste lucratoare. Dar nu va veni cineva la temerea de Dumnezeu in chipul aratat, daca nu va parasi toate grijile lumesti. Caci numai cand ajunge mintea la liniste multa si la negrija, o stramtoreaza frica de Dumnezeu, curatind-o intru simtire multa de toata grosimea pamanteasca, ca astfel sa o aduca la marea dragoste a bunatatii lui Dumnezeu. - Diadoh al Foticeii

[OvidiuO]

Tamaduirea amintirii

"Tamaduirea amintirii este intoarcerea de la amintirea rea, nascatoare de ganduri stricatoare, la starea ei simpla de la inceput. Caci neascultarea, unealta pacatului, nu a stricat numai amintirea simpla a sufletului fata de bine, ci si toate puterile lui, intunecand dorintele firesti ce tindeau spre virtute. Dar amintirea o tamaduieste, ridicand-o de la starea contrara firii, la cea mai presus de fire, in mod principal, pomenirea staruitoare a lui Dumnezeu, intarita prin rugaciune si strabatuta de Duhul. " - Sfantul Grigorie Sinaitul

[OvidiuO]

Despre sfintele fapte bune

"Faptele bune evanghelice sunt sfinte puteri Dumnezeu-omenesti ce izvorasc din Dumnezeu-Omul Hristos si au putere Dumnezeu-omeneasca. De aceea, ele sunt in acelasi timp puteri de dumnezei-facatoare, in-dumnezeitoare: pe omul crestin il schimba la fata, il in-dumnezeu-inomenesc, il in-dumnezeiesc.
Aceasta este deosebirea de temelie dintre faptele bune evanghelice Dumnezeu-omenesti si toate faptele bune necrestine, fie ele filosofice, religioase, stiintifice, culturale, civilizatorice, politice. In fiecare fapta buna evanghelica, Dumnezeu-omeneasca, lucreaza neincetat impreuna Dumnezeu si omul " - Sfantul Iustin Popovici

"Tot binele e daruit de Dumnezeu cu un rost oarecare si cel ce-l primeste cu aceasta credinta nu-l va pierde.
Tot binele vine de la Domnul, dupa o anumita oranduire, si pleaca pe ascuns de la cei nemultumitori, necunoscatori si lenesi.
Orice planuire a ta sa o incepi cu Cel ce este inceputul a tot binele, ca sa fie dupa voia lui Dumnezeu ceea ce ai da gand sa faci.
Cel ce face binele si cauta rasplata nu slujeste lui Dumnezeu, ci voii sale.
Cei ce ne-am invrednicit de baia nasterii de a doua (Sfantul Botez) savarsim faptele bune nu pentru rasplata, ci pentru pazirea curateniei data noua.
Bine este sa folosim prin cuvinte pe cei ce intreaba; dar mai bine este sa conlucram cu ei prin rugaciune si virtute. Caci cel ce prin acestea, se aduce pe sine la Dumnezeu, ajuta si aproapelui." - Sfantul Marcu Ascetul

[OvidiuO]

Despre curatire, luminare si desavarsire

"In trei categorii se imparte starea duhovniceasca, si in functie de acesta lucreaza si harul dumnezeiesc in om. O stare se cheama de curatire, in care omul se curateste. ceea ce ai tu acum se numeste har curatitor. Acesta il indeamna pe om spre pocainta. Orice dorinta a ta spre cele duhovnicesti vine de la harul acesta. Nimic nu este al tau*.
Acesta lucreaza totul in chip tainic.
Harul acesta, cand te straduiesti si tu, ramane cu tine cativa ani. Si daca omul inainteaza prin rugaciunea mintii, primeste un har mult mai diferit.
Primul, cum am spus, se numeste simtire - lucrare si este acest har curatitor. Acum cel care se roaga simte miscarea, lucrarea dumnezeiasca inlauntrul sau.
Celalalt har se cheama luminator. Prin acesta, cel ce se roaga primeste lumina cunostintei, este ridicat la contemplarea (vederea) lui Dumnezeu. Nu este vorba de lumini, viclenii sau inchipuiri, ci de limpezirea gandurilor, adancimea intelesurilor. Pentru ca sa vina acest har, cel care se roaga trebuie sa aiba multa liniste si indrumator neratacitor.
A treia stare, umbrirea harului, care vine dupa acesta, harul cel desavarsitor, este dar mare. Nu iti scriu acum despre acesta, deoarece nu este nevoie." (Cuviosul Iosif Isihastul)
*= nu spune ca nu avem nici o contributie. Contributia omului consta in acceptarea indemnurilor bune pe care le primeste.

[OvidiuO]

Despre rabdare

"Va rog fratilor, faceti o incercare. Daca cineva va ocaraste sau va dispretuieste, sau va smulge ceea ce va apartine, sau prigoneste Biserica, rugati pe domnul zicand: "Doamne, toti suntem fapturile Tale. Ai mila de robii Tai si intoarce-i spre pocainta!" Atunci vei purta in chip simtit harul in sufletul tau. La inceput sileste inima ta sa iubeasca pe vrajmasii tai, iar Domnul, vazand gandul tau cel bun, te va ajuta in toate si experienta insasi te va invata calea. Dar cel ce gandeste de rau pe vrajmasii lui nu are in el iubirea lui Dumnezeu si nu cunoaste pe Dumnezeu. Daca te rogi pentru vrajmasii tai, pacea va veni asupra ta. Iar cand vei iubi pe vrajmasii tai, sa stii ca un mare har dumnezeiesc locuieste intru tine. Nu zic ca este deja un har desavarsit, dar e de ajuns pentru mantuire. Daca, dimpotriva, ocarasti pe vrajmasii tai, e semn ca un duh rau locuieste in tine si el aduce ganduri rele in inima ta: caci, asa cum a spus Domnul, "din inima omului ies gandurile bune si gandurile rele" (Matei 15.19) - Sf. Siluan Athonitul

[OvidiuO]

Sfaturi pentru rugaciune

"Sa nu parasesti rugaciunea din grija neputintei nici macar o singura zi pana ce mai rasufli, ci auzi pe cel ce zice: "Cand sunt slab, atunci sunt tare " (II Corinteni 12.10) Caci facand asa, te vei folosi mai mult si rugaciunea te va ridica indata, cu impreuna-lucrare a harului. Fiindca u8nde este mangaierea Duhului, neputinta si trandavia nu raman." - Sfantul Teolipt al Filadelfiei

[OvidiuO]

"Cel care-si alcatuieste cuvantul sau cu cuvinte grele la auz este impovorator pentru ascultatori si sileste de cele mai multe ori sufletele lor sa nu-i primeasca cu draga inima spusele, neputand suporta greutatea lor. Pe cand omul care-si face variat cuvantul sau, omul care face ca in cuvantul sau ideile usoare sa fie mai multe decat cele grele, omul acesta reuseste sa faca sa dispara greutatea cuvantului sau, odihneste sufletele ascultatorilor, convinge si familiarizeaza cu tema cuvantarii sale " - Sfantul Ioan Gura de Aur

[OvidiuO]

Cele sase feluri de frica

"Frica se imparte in sase feluri: in ezitare, in sfiala, in rusine, in incremenire, in groaza si in neliniste.
Ezitarea este frica in vederea unei actiuni ce are sa se indeplineasca.
Sfiala este frica ce rezulta din asteptarea dojenii. Aceasta este cea mai buna stare sufleteasca.
Rusinea este teama care provine dintr-o fapta dezonoranta. Nici aceasta stare sufleteasca nu este fara nadejde pentru mantuire.
Incremenirea este frica ce rezulta dintr-o mare inchipuire.
Groaza este frica ce se naste dintr-o inchipuire neobisnuita.
Nelinistea este frica ca nu vom reusi, adica frica de nereusita. Caci ne nelinistim atunci cand ne temem ca faptele noastre nu vor reusi." - Sfantul Ioan Damaschin

[OvidiuO]

Despre evlavie

"Cel intr-adevar om se sileste sa fie evlavios. Iar evlavios este cel ce nu pofteste cele straine. Si straine sunt omului toate cele create.
Sufletul evlavios cunoaste pe Dumnezeul tuturor. Caci evlavia nu este altceva decat implinirea voii lui Dumnezeu." - Sfantul Antonie cel Mare

Deosebirea dintre evlavie si pietate

"Altceva este evlavia si altceva pietatea - precum evlavia ortodoxa rasariteana difera de pietatea apuseana europeana. Evlavia are harul dumnezeiesc, pietatea are minte omeneasca". - Cuviosul Paisie Aghioritul

[georgeval]

În prealabil postat de OvidiuO

Sfaturi pentru rugaciune

"Sa nu parasesti rugaciunea din grija neputintei nici macar o singura zi pana ce mai rasufli, ci auzi pe cel ce zice: "Cand sunt slab, atunci sunt tare " (II Corinteni 12.10) Caci facand asa, te vei folosi mai mult si rugaciunea te va ridica indata, cu impreuna-lucrare a harului. Fiindca u8nde este mangaierea Duhului, neputinta si trandavia nu raman." - Sfantul Teolipt al Filadelfiei

Cu siguranta ca Dumnezeu iti va rasplati osteneala ta de a posta din intelepciune Sfintilor Parinti. Ma bucur ptr ca postezi, avand o tematica bine gandita.
Doamne ajuta