Minune la mormantul parintelui Arsenie Boca

[viviana]

Buna seara tuturor! vreau sa va spun ca mie Invataturile Parintelui Arsenie Boca ,mi-au schimbat viata din temelii! eu l-am gasit ca un parinte bland,iubitor si iertator! tare mult as vrea sa ajung la mormantul lui! si as vrea sa reusesc anul acesta! Pentru toata lumea de citit ..Tinerii, familia si copiii nascuti in lanturi.,, astept sa citesc marturii ale celor care au fost la mormantul sau! si in locurile unde a slujit, Draganescu, Sambata de sus...

[Laurentiu]

Slefuitorul de suflete

Ceea ce il deosebea pe parintele Arsenie de multi alti duhovnici cu har era uimitoarea lui capacitate de a transforma oamenii, de a scoate la lumina ceea ce este bun, frumos si curat din ei. Avea un mod de a vorbi extraordinar de simplu si de direct, lipsit de orice artificiu. Este impresionanta povestea unui muncitor de pe un santier din vecinatate, care a ajuns intr-o zi la biserica: "Abia intrasem si eram ascuns undeva, in fundul bisericii, cand parintele ma cheama: <<Mai, ia vino incoace!>>. L-am intrebat: <<Cine, eu?>>. El mi-a raspuns si mai aspru: <<Da, tu! Tu cam bei, nu-i asa? Si cand bei, ridici pumnul si ameninti>>. Ma intrebam cine i-o fi spus, dar am negat: <<Nu, parinte, nu-i adevarat>>. Dar nu mi-a mers: <<Lasa, mai, ca eu stiu>>. Am iesit repede din biserica si am intrebat-o pe nevasta-mea daca a vorbit la telefon, inainte. Bineinteles ca nu, si altcineva care sa mai stie lucrurile astea nu mai era. Am ajuns in zilele acelea de mai multe ori la parintele si lucrurile au decurs in asa fel, ca tot ce mi se intampla, parintele stia dinainte si cand ajungeam la el imi zicea: <<Vezi, ti-am spus eu>>. Am ajuns cu timpul sa nu mai beau si sa vin tot mai des la parintele. Am ramas aproape de el sufleteste si cat a trait, si dupa aceea".

Cei care se apropiau sufleteste de parintele erau in permanenta conectati la constiinta lui uimitor de dilatata. Un parinte de la Sambata de Sus mi-a marturisit: "Asa cum dirijezi un televizor din pat cu telecomanda, asa ne chema parintele de la distanta. De exemplu, din satul meu ma simteam chemat de parintele aproape irezistibil. Prin puterea Duhului Sfant il simteam de acasa cum ma chema la Bucuresti. Cand ajungeam, imi spunea cu caldura: <<Da, te-am chemat si te asteptam>>. Eu nu pot aprofunda aceste lucruri si nu afirm altceva decat ceea ce am vazut si am simtit, dar parintele era mereu alaturi de noi si prin puterea lui ne indruma in permanenta".

Calugari, preoti, simpli muncitori, tinichigii, medici, ofiteri - cu totii erau copiii de suflet ai parintelui. Nu exista decat poate in modul de adresare o diferenta intre ei, in rest parintele le transmitea aceeasi dragoste. M-a impresionat, mai ales la oamenii simpli cu care am vorbit, sinceritatea si devotamentul lor pentru parintele Arsenie, chiar si acum, dupa ce s-au scurs atatia ani de la plecarea sa din aceasta lume. Multi din cei care au vietuit vreme de ani alaturi de aceasta legenda vie sunt totusi lipsiti de mandrie sau orgoliu, au o modestie si un bun simt rar intalnite, in spatele carora simti parca lucrarea duhovniceasca. Un calugar ne spunea: "Parintele Arsenie reusea sa inteleaga pe fiecare in parte. La cel de jos cobora, cu cel de sus urca. Nici nu am puterea sa vorbesc despre parintele, gandindu-ma la nivelul la care era, intrucat as putea gresi".

[Laurentiu]

Minunea de la Prislop

Parintele Arsenie a venit la Sambata in 1939 si a ramas zece ani. Lui i se datoreaza in mare masura reinvierea manastirii si a sufletelor celor care vietuiau intr-insa. Tragea dupa sine intreaga obste calugareasca si multi erau cei care ziceau ca nu pot tine pasul cu indelungatele rugaciuni si chinuitoarele sale posturi. Aceia se alungau singuri. “Facea cat trei preoti canon”, continua Ion Ghindea. “Cand altii se odihneau, el se ruga, cand altii mancau, el postea. Le citea calugarilor vrednicia <<dupa duh>>. Si sa vedeti cum... Era vineri, era post, parintele Arsenie plecase de dimineata cu treburi. Pe la amiaza, a venit o femeie din Sibiu care avea un fecior frate la manastire. Si eu m-am bagat in vorba cu ea. O intreb: <<Da’ ce-ai in traista?>>. <<Iaca, i-am adus lu’ fecioru-miu niste papara cu carne, ca tare mai flamanzeste aicea, saracu’...>> Seara se intoarce parintele Arsenie, ostenit - n-avea de unde sa stie de venirea femeii - si ia dintr-un ulcior o lingurita de miere. Asta a fost hrana lui intr-o zi. L-am vazut pe fratele acela tanar cum se uita la el, asa, parca putin vinovat. Si atunci parintele s-a intors spre dansul si i-a spus: <<Ce-i, a fost mai buna papara cu carne, nu-i asa?>>.” Astfel de om a fost parintele Arsenie Boca - nu-i placea sa zaboveasca in locurile comode, cu viata prea lesnicioasa. Dupa ce a vazut Manastirea Sambata pusa cat de cat pe picioare, s-a mutat la Prislop, o alta mare lavra, distrusa de generalul Bukov, pe care numai harul si osardia unui sfant puteau sa o mai salveze. Si acolo a ramas zece ani, la fel ca la Sambata. Si putin dupa plecarea sa, intreg satul Ucea de Sus s-a urnit sa-l ajute. Ion Ghindea a adus cu masina sute de oameni, a muncit la zidirea bisericii din temelie pana-n inaltul turlelor. “Au venit multi tare. Veneau sa munceasca pana si femeile cu prunci in brate si nimeni, niciodata, n-a cerut vreo plata sau lauda. Atunci am vazut prima data ca rugaciunile parintelui Arsenie pot muta si muntii din loc. Intr-o zi, oamenii i s-au plans: <<Parinte, nu mai avem nisip de constructie, ce ne facem? Numa’ daca s-ar abate raul asta din loc, am mai putea gasi ceva nisip...>>. Parintele s-a dus in deal, pe apa, la vreo douazeci de metri si s-a lasat in genunchi. A facut rugaciunea cateva ore. Si va jur!, asta am vazut-o cu ochii mei, spre seara, apa a intrat in pamant si a iesit putin mai incolo, lasand la suprafata un nisip fin... stralucitor ca argintul. Muncitorii s-au inchinat cu totii, speriati, nevenindu-le sa-si creada ochilor. <<Rugati-va, postiti si veti putea si voi!>>, le-a spus tuturor.”

[Laurentiu]

http://www.replicahd.ro/images/replica198/rep3.jpg[/link]]

[Laurentiu]

[Laurentiu]

[Laurentiu]

[alynnna]

http://www.rostonline.org/rost/oct2004/boca-barbatie.shtml
http://www.rostonline.org/rost/oct2004/boca-locul.shtml

[Laurentiu]

[Laurentiu]