Cugetari din Dharma

Excelent punctat, bro.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Omul nu e alcaturit doar din "mental".
"Chipul lui Dumnezeu" in om inseamna: intelect, afect, vointa.
Toate 3 trebuie sa se angreneze in aceasta acceptare.

In plus, ceea ce scapa "logicii" tale este un aspect fundamental: fara Hristos, orice "proces mental" oricat de sofisticat si "inaltator", nu are cine stie ce utilitate spirituala.

Este si inutil sa se "vehiculeze" asa cum il vehiculezi tu, avand iluzia ca "vehicularea" lui in sine are valente mantuitoare.

Credeam ca ai inteles.

NU exista in sensul dat de tine, ca "procesul mental" si tot felul de exercitii mentale, in sine, sunt suficient sa-l salte pe om dpdv spiritual.

Fiindca a murit inainte de jetfa lui Hristos, Budha ca orice om, a mers in Iad.

Asa zisii "budhisti" la fel, in ciuda faptului ca peste noaptea catorva secole au devenit teisti, daca nu accepta jertfa lui Hristos, merg si ei in Iad.

Cred ca inteleg de ce aceasta viziune asupra invataturii crestine nu mi se potriveste. Pentru ca din aceasta perspectiva conteaza in primul rand mantuirea proprie. Cei care nu cred pare sa fie doar problema lor.

Sensibilitatea fata de fapturile care sufera in iad dispare in fata actului de justitie divin. Cine ar dori sa se coboare in iad sa sufere in locul ateilor, budistilor, pacatosilor pentru ai salva?

Eu din crestinism am inteles tocmai acest aspect - sa suferi pentru altii si sa daruiesti tot ce ai mai bun. Aceasta inseamna sa crezi in Iisus. Nu o credinta doar pentru salvarea proprie. Daca iL cred pe Iisus atunci cred ca nicio faptura nu mai trebuie lasata sa sufere si trebuie facut chiar si ultimul sacrificiu pentru a le salva. Acesta este spiritul Lui.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Cred ca inteleg de ce aceasta viziune asupra invataturii crestine nu mi se potriveste.

Este unica valida.
Dar totodata ai si dreptul de a-ti cauta invataturi dupa pofta ta.

"3. Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci - dornici să-şi desfăteze auzul - îşi vor grămădi învăţători după poftele lor,
4. Şi îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme."
2 Tim cap. 4

Sensibilitatea fata de fapturile care sufera in iad dispare in fata actului de justitie divin. Cine ar dori sa se coboare in iad sa sufere in locul ateilor, budistilor, pacatosilor pentru ai salva?

Nu poti salva un om in pofida vointei lui.
Dar probabil ca mica ta filosofie nu contine si aspectul liberului arbitru.

[AlinB]

Si apropo, jertfa lui Hristos este pentru toti pacatosii.

Si oricine care o primeste si actioneaza in consecinta poate fi mantuit.

Dar pentru cine nu, exista un verdict la fel de categoric si il stii si tu foarte bine.

Poti sa continui sa te minti cat vrei, sa "circumscrii" ce vrei cu o falsa intelepciune, dar nu exista substitut filosofic, para-religios sau de alta natura pentru alegerea asta care iti sta inaine.

De acord, Florin?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Si apropo, jertfa lui Hristos este pentru toti pacatosii.

Si oricine care o primeste si actioneaza in consecinta poate fi mantuit.

Dar pentru cine nu, exista un verdict la fel de categoric si il stii si tu foarte bine.

Poti sa continui sa te minti cat vrei, sa "circumscrii" ce vrei cu o falsa intelepciune, dar nu exista substitut filosofic, para-religios sau de alta natura pentru alegerea asta care iti sta inaine.

De acord, Florin?

Acceptarea Lui Iisus ca Dumnezeu este doar un prim pas. Este inceputul.

Ceea ce este cu adevarat important este urmarea Lui ("Urmeaza-Ma!") ...pana sus pe Cruce.

A-L urma pe Hristos inseamna a te nevoi pentru aprinderea unui duh de dragoste pentru toata faptura. Nu este o lucrare individuala, ci una impreuna cu Hristos. Omul traseaza forma gandului, Dumnezeu o umple.

Nu putem ramane impasibili fata de cei ce sufera - orientalii care inteleg gresit budismul, hinduismul isi justifica impasibilitatea cu cuvantul "karma" (omul primeste ceea ce merita) - crestintii pot invoca "liberul arbitru". Si daca n-ar fi cele doua, inima care nu intelege sensul adanc al dragostei isi poate justifica raceala prin nenumarate expresii si forme.

Cel ce-L urmeaza pe Hristos cauta frumusetea ascunsa din fiecare faptura, pentru ca toate au in adancul lor comoara unei bunatati care izvoraste din Bunatatea Fara Inceput.

Cel ce nu vede aceasta frumusete nici nu poate iubi. Iar daca nu iubeste nu este nici daruire, nici urmare de Hristos.

Omul poate crede ca este religios (budist, hindus, crestin...) fara sa vada ca de fapt se iubeste doar pe sine - iar aceasta nu este religie.

Ai afirmat ca jertfa Lui Hristos este pentru toti pacatosii.

Inseamna ca Iisus ii iubeste pe toti indiferent de nationalitate sau apartenenta religioasa.

A avea duhul Lui Iisus inseamna a avea aceasta dragoste si capacitatea de sacrificiu pentru toti acestia.

[catalin2]

În prealabil postat de AlinB

Fiindca a murit inainte de jetfa lui Hristos, Budha ca orice om, a mers in Iad.
Nu a ajuns in cine stie ce paradis, nu a atins nici un soi de "eliberare" ci a ajuns direct in Iad.
Poate in zona celor nitel mai virtuosi, dar tot in Iad, asteptand Invierea si Judecata.

Asa zisii "budhisti" la fel, in ciuda faptului ca peste noaptea catorva secole au devenit teisti, daca nu accepta jertfa lui Hristos, merg si ei in Iad.

Trebuie facute doua precizari, foarte importante:
1. Jertfa lui Iisus nu are efect automat asupra fiecarui om. Deci faptul ca s-a nascut inainte de Iisus sau dupa nu are importanta, daca nu s-a botezat. O invatatura doar protestanta spune ca jertfa Mantuitorului are efect asupra fiecarui om, pentru ca a sters pacatele tuturor oamenilor. Diferit fata de invatatura ortodoxa.
2. Mai e o invatatura tot protestanta, cum ca ar conta doar ca un om sa creada in Iisus, cum spun ei sa il accepte pe Iisus. In ortodoxie nu exista asa ceva, Credinta in Iisus e necesara pentur pasul urmator, esential (si care la protestanti e doar simbolic), botezul. Cine crede si nu se boteaza n-a facut nimic.

[bin000]

În prealabil postat de florin.oltean75

Inseamna ca Iisus ii iubeste pe toti indiferent de nationalitate sau apartenenta religioasa.
.

Intrebarea e ...cati, "indiferent de nationalitate sau apartenenta religioasa",il iubesc pe Iisus?

Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea Mea după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui..(Ioan 15:10)Asta-i o propozitie conditionala.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de bin000

Intrebarea e ...cati, "indiferent de nationalitate sau apartenenta religioasa",il iubesc pe Iisus?

Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea Mea după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui..(Ioan 15:10)Asta-i o propozitie conditionala.

Bin, dragostea Lui Dumnezeu nu se imputineaza catusi de putin indiferent daca omul crede sau nu in El, daca iL iubeste sau nu.

Este o dragoste atat de puternica, de mareata, de patrunzatoare, de duioasa - cu totul dincolo de puterea noastra de intelegere/imaginatie.

Talcuirea acestei invataturi este aceea ca omul poate gusta putin din aceasta iubire inconceptibila numai daca pazeste poruncile Tatalui. Nu inseamna ca iubirea Tatalui se imputineaza, ci ca omul devine mai nesimtitor la aceasta caldura minunata - "nu ramane in fluviul iubirii" - exprimat mai poetic.

Noi stim ca toate poruncile se reduc la una singura care le contine pe toate -iubirea de Dumnezeu si aproapele. Iar aproapele este si cel de acelasi neam cu tine si "samariteanul" - adica toate neamurile.

Parintele isi iubeste toti copiii si cei ascultatori si cei neascultatori, pe primii cu mare bucurie, pe cei din urma cu mare compasiune.

Daca avem duhul Lui Dumnezeu in noi, devenim intr-un fel si noi Parinti pentru toate fapturile.

[bin000]

În prealabil postat de florin.oltean75

Bin, dragostea Lui Dumnezeu nu se imputineaza catusi de putin indiferent daca omul crede sau nu in El, daca iL iubeste sau nu.

Discutia era cu totul alta.Omul nu poate fi fortat sa-l iubeasca pe Dumnezeu indiferent cat de mult il iubeste Dumnezeu...si omul poate ajunge sa-l iubeasca numai daca merge pe directia sugerata de Dumnezeu.

În prealabil postat de florin.oltean75

Daca avem duhul Lui Dumnezeu in noi, devenim intr-un fel si noi Parinti pentru toate fapturile.

...problema e ca nu-l avem ,ci ne imaginam ca-l avem ,lucru care face mantuirea imposibila...indiferent cat de mult ne-ar iubi Dumnezeu.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de bin000

Discutia era cu totul alta.Omul nu poate fi fortat sa-l iubeasca pe Dumnezeu indiferent cat de mult il iubeste Dumnezeu...si omul poate ajunge sa-l iubeasca numai daca merge pe directia sugerata de Dumnezeu.

...problema e ca nu-l avem ,ci ne imaginam ca-l avem ,lucru care face mantuirea imposibila...indiferent cat de mult ne-ar iubi Dumnezeu.

Intrebarea care conteaza nu este cati, "indiferent de nationalitate sau apartenenta religioasa",il iubesc pe Iisus, ci pe cati indiferent de nationalitate sau apartenenta religioasa ii putem cuprinde cu caldura inimii noastre?

Nimeni nu ne poate impiedica sa fim buni cu cei din jurul nostru, sa privim cu dragoste in toate directiile, sa nu judecam ci sa ajutam.

Si daca simtim astfel pentru toti, prieteni si dusmani, daca-L iubim pe Dumnezeu - de ce ar fi mantuirea imposibila?