Marturii ale forumistilor despre duhovnici / parinti indragiti

[glykys]

Tot rasfoind acest forum, am gasit o postare de-a lui GeoNektarios:

"Talking Mosulica-Prieten Adevarat!!!
Din mila Domnului Il cunosc pe Pr.Teofil de mai bine de 10 ani... inca nu terminasem gimnaziul cand am inceput sa merg Vacanta-de-vacanta la Mrea Sambata!!! Nici macar nu asteptam sa vina vacanta, ca mergeam si luam invoire de la pr.diriginte in seminar, si fugeam la sambata!!! Cunosc TOTUL acolo! defapt, Mrea Samabata este LOCUL copilariei mele!!! Acolo am crescut de la 14 ani pana mai acu in vara...

Pr.Teofil este batran cu batranii si tanar cu tinerii! Este un om al veseliei si al prezentei lui Hristos! Este el Bucurie pt Dumnezeu dar si pt Maica Domnului catre care are imensa evlavie!!! Este aspru, direct si neingaduitor cu PACATUL!!! Este bun si bland si plin de Iubire cu cei ce cauta sa faca VOIA lui Dumnezeu, sa implineeasca poruncile!!!

Legat de "stravederea" parinteleui, sunt BASME!!! PrTeofil nu are acest "dar", ci are EXPERIENTA!!! Cati oameni s-au perindat sub epitrahilul Sf.Sale e de inteles cate feluri de probleme a intalnit! Ca DUHOVNICUL este un om harsimatic, asta este pt ca asa TREBUIE sa fie UN duhovnic!!! Este UN OM DE RUGACIUNE!!! se roaga mult!!! II place CURATENIA!!! Dansul face dus zilnic, la 4 dimineata este in picioare si merge la baie si face dus! Nevointa personala, Dumnezeu o stie!!!

Sa fiti Binecuvantati!!!"


E un prilej pentru a va invita pe toti sa ne impartasiti amintiri personale, ganduri despre duhovnicii nostri care au trecut la Domnul sau care inca se mai nevoiesc pe acest pamant. Sunt sigura ca multi dintre voi aveti aceste experiente legate de oameni stiuti si nestiuti de noi toti, care v-au marcat cumva existenta duhovniceasca prin harul Domnului.

[glykys]

Hei, dar nu va inghesuiti asa!
S-a invrednicit oare vreun forumist sa il cunoasca personal pe par. Arsenie Papacioc si poate scrie cateva cuvinte despre acesta, acum, la zi de pomenire?

Cel mai drag îmi este părintele meu duhovnic, de la o biserică din Bucureşti, însă nu mă simt în măsură de a descrie în cuvinte "relaţia" noastră. Este foarte important pentru mine că am găsit persoana (acum aproape 10 ani) căreia să îi pot spune problemele, frământările, păcatele mele... şi de la care să primesc cuvântul ziditor. Are un stil mai lapidar şi direct, dar mi-au rămas vii în memorie multe dintre "dialogurile" noastre (vorbite sau simţite). Este bucuria, întărirea şi elementul meu de stabilitate...

Glykys a deschis probabil acest topic cu gândul la duhovnici mai cunoscuţi... dintre aceştia am avut ocazia să îl întâlnesc doar pe părintele Iustin Pârvu, ale cărui cuvinte (răspunsuri la întrebări personale) le păstrez de asemenea în memorie.

Cu părere de rău că nu răspund întocmai "cerinţei subiectului"... le doresc tuturor duhovnicilor noştri sănătate, viaţă lungă, mântuire şi înţelepciunea de a ne păstori şi pe noi pe drumul mântuirii!

[cristiboss56]

Drag mie , dar mai ales de mare ajutor de cativa ani , cam de la inceputul zidirii acestui Sfant lacas , Biserica Sfantul Mercurie . Este un duhovnic "incomod " pentru multi si asa l-am considerat si eu la inceput , caci cu greu iti da dezlegare la Sfanta Impartasanie . Postirea e postire , pacatul e pacat , nu le incurca , nu le injumatateste , te mustra , te invata , te mustra din nou , te asculta , dar nu accepta justificarea caderii in pacat . Exista aceasta tendinta de a ne justifica , de a ne autocompatimi , de a ne autovictimiza in caderile noastre , dar asa ceva la el nu exista . E foarte rabdator , dar nu se abate de la calea cea dreapta si are un simt bine dezvoltat pentru cei ce iau mult prea usor Sfintele Taine , ii simte de la o posta , si cred ca aceasta-i treaba buna , si este spre binele tuturor . Simte cand spui adevarul pe jumatate , si asta o intelegi din privirea lui . E un adevarat Parinte Duhovnic , pentru multi sever , dar nu cred ca cineva a regretat modul lui de a conduce sufletul si mintea spre cele bune si folositoare . Puteam oricand sa-l schimb cu un duhovnic de duzina , neinteresat de un fumat , de o mincuna , dar cred ca nu asta-i solutia pentru mantuirea noastra . Multe sfaturi bune si utile mi-a oferit si Doamna Preoteasa care se afla mai tot timpul la pangar , si de fapt toata familia Parintelui , aici ii este casa , la Biserica ocrotita de Marele Mucenic Mercurie . Ii gasim pe toti , sau aproape pe toti , zilnic de la 7:20 pana seara tarziu intru Slava lui Dumnezeu , a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh , acum si pururea si in vecii vecilor ! Amin !+

[fallen]

[quote=Annyta;459797]Cel mai drag îmi este părintele meu duhovnic, de la o biserică din Bucureşti, însă nu mă simt în măsură de a descrie în cuvinte "relaţia" noastră. Este foarte important pentru mine că am găsit persoana (acum aproape 10 ani) căreia să îi pot spune problemele, frământările, păcatele mele... şi de la care să primesc cuvântul ziditor. Are un stil mai lapidar şi direct, dar mi-au rămas vii în memorie multe dintre "dialogurile" noastre (vorbite sau simţite). Este bucuria, întărirea şi elementul meu de stabilitate...

/QUOTE]

Ma bucur pt tine ca aceasta "relatie" a putut sa dureze 10 ani. Nu ai avut momente de indoiala, de dezamagire, in care sa risti sa iti pierzi increderea?

[quote=fallen;503379]

În prealabil postat de Annyta

Cel mai drag îmi este părintele meu duhovnic, de la o biserică din Bucureşti, însă nu mă simt în măsură de a descrie în cuvinte "relaţia" noastră. Este foarte important pentru mine că am găsit persoana (acum aproape 10 ani) căreia să îi pot spune problemele, frământările, păcatele mele... şi de la care să primesc cuvântul ziditor. Are un stil mai lapidar şi direct, dar mi-au rămas vii în memorie multe dintre "dialogurile" noastre (vorbite sau simţite). Este bucuria, întărirea şi elementul meu de stabilitate...

/QUOTE]

Ma bucur pt tine ca aceasta "relatie" a putut sa dureze 10 ani. Nu ai avut momente de indoiala, de dezamagire, in care sa risti sa iti pierzi increderea?

Am mai avut momente de îndoială, poate şi de dezamăgire... În unul din aceste momente am fost la mănăstirea Antim şi am vorbit cu un părinte călugar, am mai scris despre asta. Acest părinte mi-a spus, printre altele, să-l ascult pe duhovnicul meu. Aşa că am continuat să mă spovedesc şi să-mi fac canonul primit de la părintele duhovnic. După un timp, starea mea generală proastă, de depresie, deznădejde... s-a risipit.
Pot spune că părintele duhovnic mi s-a părut potrivit pentru mine de când l-am cunoscut. La un momentat dat mi-am făgăduit mie că nu mă voi "despărţi" de el şi îi voi urma mereu sfatul. Starea cea proastă de deznădejde, îndoieli şamd venise după o boacănă pe o făcusem, neurmându-i cuvântul, într-o chestiune de altfel destul de clară. Adică nu aveam cum să învinuiesc pe altcineva pentru consecinţele faptelor mele.
Slavă Domnului că lucrurile s-au liniştit şi că această legătură cu părintele duhovnic nu s-a deteriorat!

Stau destul de prost la capitolul ,,ascultare". De aceea, din cand in cand mai primesc si cate-o nuielusa duhovniceasca... In ciuda acestui fapt, Dumnezeu mi-a scos in cale duhovnici buni, de care nu am fost si nu sunt vrednica.

Actualul meu duhovnic este bland si smerit, cu o remarcabila cultura a duhului, exigent în acelasi timp si om al rugaciunii. Isi protejează cu multa grija tainele, ferindu-se de mandrie. Ii doresc multi ani cu sanatate, pentru a ma calauzi.

În prealabil postat de glykys

Hei, dar nu va inghesuiti asa!
S-a invrednicit oare vreun forumist sa il cunoasca personal pe par. Arsenie Papacioc si poate scrie cateva cuvinte despre acesta, acum, la zi de pomenire?

Nu l-am cunoscut personal dar am foste de cateva ori era fff multe lume, mereu ne zicea sa stim sa murim si sa inviem in fiecare zi , din pacate nu imi amintesc f multe, offf capul asta sec.... .

Mi-ar placea sa vorbeasca cineva care l-a cunoscut pe Pr Cleopa, din pacate nu l-am apucat nu mergeam pe la manastiri atunci din pacate.

Nu prea se inghesuie nimeni pe aici.....

Mie chiar mi se parea interesant acest topic.

[Yasmina]

Mi-am amintit o poveste amuzanta cu dragul Parinte Galeriu :)

Eram cu tatal meu in Biserica Silvestru,intr-o zi cand biserica era goala;noi aprindeam niste lumanari si ne rugam pe la icoane,cand usa se deschide si-l vedem pe Parintele Galeriu;tata il saluta si-i spune ca eu ma pregatesc pt examenul de intrare la liceu,si daca binevoieste sa faca o rugaciune pt mine...
Parintele zambeste cu toata figura si spune molcom:Facem,facem si rugaciune dar ia spuneti-mi,fetita a invatat ceva pt examenul acesta?"

Acum ma prapadesc de ras de aceasta intamplare,atunci am ramas...muta!