Homeopatie cu un homeopat

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Sa avem pardon, in cazul medicinei alopate se cunoaste destul de bine mecanismul principal de actiune.
"blocheaza cutare receptor", "inhiba cutare proces molecular", etc.

Sa avem pardon. Foarte putini receptori sunt dovediti, adica au fost vazuti la microscopul electronic. In marea majoritatea a cazurilor, existenta lor este un simplu model, exact ca in cazul homeopatiei. Asa cum nimeni nu a vazut "dynamis-ul" homeopatiei, ci se presupune ca exista fiindca altfel nu s-ar putea explica niste lucruri, tot asa nimeni nu a vazut receptorii, ci se presupune ca sunt acolo, fiindca fara asta nu s-ar explica niste lucruri.

Daca nu e homeopat (desi e preparat ca atare) si nu e nici alopat, ce este?

Alt "mister"? Al treilea tip de medicina? homeo-alopatica?

Nu trebuie sa cautam sa punem orice realitate intr-o cutiuta facuta de noi in mod simplificator. Medicina nu este numai alopatica si homeopatica, ci de multe alte feluri. La fel sunt si creatiile farmacistilor.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Yasmina

Deci ce inseamna pana la urma medicament homeopat?in ce consta ?

Plecand de la aceasta intrebare, sa vedem care este a treia caracteristica fundamentala si definitorie, care distinge remediul homeopatic de oricare alt remediu.

Principiul fundamental al homeopatiei este "Simila similibus curantur". Adica "cele asemanatoare vindeca cele asemanatoare". In opozitie cu principiul fundamental al alopatiei, care este "Contraria contrariis curantur". In alopatie avem medicamente contra a ceva. Ele incep cu prefixul "anti-". Asadar, alopatia opereaza cu anti-inflamatorii, anti-biotice, anti-neoplazice, anti-epileptice, anti-hipertensive etc, etc.

Un remediu homeopatic este, asadar, acel remediu diluat infinitezimal si dinamizat care, daca ar fi luat in cantitati cantaribile, ar provoca semnele si simptomele bolii respective. Daca totalitatea semnelor si simptomelor respective ar putea fi provocate de un singur agent, atunci am avea un "simillimum", adica o situatie ideala in care acel agent, diluat pana la cantitati infintezimal de mici si dinamizat, ar actiona in mod perfect.

In practica, pentru a sti ce anume provoaca o substanta din care s-ar putea prepara un remediu, se face un studiu specific homeopatiei, numit "proving". El se bazeaza pe voluntari sanatosi (exista numeroase criterii de includere si excludere intr-un si dintr-un astfel de studiu). Ei sunt supusi la doze progresive din substanta respectiva pana se ajunge la o doza toxica. Fiecare noteaza pe un carnet semnul subiectiv sau obiectiv (semnele subiective se numesc "simptome"). In fiecare zi, cercetatorul sau cercetatorii discuta cu voluntarii, clarificand simptomele si semnele descrise. Urmeaza munca de repertorizare si ierarhizare, adica semnele descrise de trec intr-un repertoar in functie de procentul de voluntari la care au aparut.
Sa presupunem, pentru simplificare, ca se lucreaza intr-un proving cu 20 de voluntari si tuturor li se administreaza in prima zi 2 grame din produsul de cercetat. Din cei douazeci, 5 voluntari descriu cate trei semne, 10 voluntari cate doua semne in timp ce 5 voluntari nu descriu niciun semn, fiindca lor nu li s-a intamplat nimic deosebit. In a doua si a treia zi de studiu se repeta procedura cu aceeasi doza. Se noteaza in ce fel se modifica semnele la acei voluntari care au descris semne. Se face intersectia lor, adica se cauta semnele descrise de mai multi voluntari. Se noteaza acele semne absolut particulare, chiar daca au fost descrise de un singur voluntar. In functie de cat de frecvent apare un anumit semn, el este ierarhizat, adica i se atribuie o pondere mai mare sau mai mica in cadrul descrierii remediului. Mai departe, proving-ul ia o turnura sau alta in functie de ce s-a constatat in prima lui parte. De regula, se creste doza (se trece la 4 grame) si se reia procedura cu aceasta doza.

In final, se face descrierea completa a remediului, care se numeste "materia medica". Aceasta este un fel de portret robot al remediului, bazat pe suprapunerea constatarilor, avand asadar trasaturi mai accentuate (semne frecvent aparute) si trasaturi mai putin accentuate (semne mai rar aparute la voluntari).
Dand un google dupa "materia medica online Boericke" veti gasi un cartoi cu astfel de insusiri grupate si va veti da seama imediat despre ce e vorba.

Fac exceptie de la nevoia de a fi "probate" prin proving-uri acele substante (in general otravuri) a caror actiune in doze ponderale ne este cunoscuta de mult timp. De exemplu, stim foarte bine, inca din vremuri cu mult anterioare homeopatiei, ce semne si simptome produce intoxicatia cu matraguna, deci nu exista o nevoie de a face un proving in care sa administram matraguna voluntarior sanatosi.

Pe de alta parte, exista o opinie larg raspandita intre specialisti, potrivit careia proving-urile vechi, care au uneori mai mult de o suta de ani, ar trebui reluate. Fiindca semnele s-au schimbat. Ceea ce era valabil acum 100 de ani nu mai e valabil acum. Lucru pe care l-au observat si specialistii in alopatie: un caz de TBC de acum, un caz de ciuma de acum, un caz de infarct miocardic de acum nu mai are aceleasi semne ca un caz de TBC, ciuma, respectiv infarct miocardic in urma cu 100 de ani sau chiar mai putin.

In baza acestor lucruri prezentate, sa ne intoarcem la exemplul cu Oscillococcinum. Putem, acum, raspunde cu mai mare precizie la intrebarea daca este sau nu un remediu homeopatic ? Stim ca este un medicament inalt diluat si dinamizat si asta este ceea ce Oscillo are in comun cu remediile homeopatice. Pe de alta parte, nu este un remediu probat. Nimeni nu a luat voluntari sanatosi pe care sa-i hraneasca cu ficat de rata si inimi de rata. Daca, totusi, ar fi facut-o, probabil ca s-ar fi notat cateva cazuri de greata la 7 dintre ei si diaree la 4 dintre ei, mai degraba decat curgere nazala, febra si durere de cap.
In concluzie, Oscillo nu corespunde definitiei unui remediu homeopatic, nu exista un "simillimum Oscillococcinum" si, din acest motiv, homeopatii nu il pot prescrie (cel putin nu in urma unui consult homeopatic).

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Sa avem pardon. Foarte putini receptori sunt dovediti, adica au fost vazuti la microscopul electronic. In marea majoritatea a cazurilor, existenta lor este un simplu model, exact ca in cazul homeopatiei. Asa cum nimeni nu a vazut "dynamis-ul" homeopatiei, ci se presupune ca exista fiindca altfel nu s-ar putea explica niste lucruri, tot asa nimeni nu a vazut receptorii, ci se presupune ca sunt acolo, fiindca fara asta nu s-ar explica niste lucruri.

Sa avem pardon, dar faptul ca va referiti la existenta receptorilor (care din ei?? ca sunt o gramada de categorii, daca va mai amintinti lectii de medicina din facultate) facand referire la "microscopul electronic", arata cat de putin (mai) stiti despre ei si metoda stiintifica.

Se cunosc si inca foarte bine, unii dintre ei pana la structura moleculara, exista relatii de cauzalitate demonstrate stiintific si chiar empiric.

Fara receptorii astia ati fi surd, orb, fara simtul mirosului, gustului, etc. ca sa nu mai vorbim ca nici n-ati fi in viata in primul rand.

Pe cand "dynamis" sau "Simila similibus curantur" tin de "evul intunecat" al medicinei, in care inca se amesteca cu magia, alchimia si alte ciudatenii asemenea.

Nu trebuie sa cautam sa punem orice realitate intr-o cutiuta facuta de noi in mod simplificator. Medicina nu este numai alopatica si homeopatica, ci de multe alte feluri. La fel sunt si creatiile farmacistilor.

Si tot nu ati raspuns la intrebare.
Ce este in cazul asta Oscilo? Homeopat spuneti ca nu e. Alopat categoric nu e.
Carui model medical corespunde?
Macar ceva vag si empiric gen "Simila similibus curantur"?

Sau va e teama sa recunoasteti ca e o escrocherie clara acum dupa ce i-ati afirmat eficacitatea in anumite conditii?

[tabitha]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Principiul fundamental al homeopatiei este "Simila similibus curantur". Adica "cele asemanatoare vindeca cele asemanatoare".

Eu as fi curioasă să stiu ce boli ati vindecat prin homeopatie, ce aveti în palmares.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Sa avem pardon, dar faptul ca va referiti la existenta receptorilor (care din ei?? ca sunt o gramada de categorii, daca va mai amintinti lectii de medicina din facultate) facand referire la "microscopul electronic", arata cat de putin (mai) stiti despre ei si metoda stiintifica.

Se cunosc si inca foarte bine, unii dintre ei pana la structura moleculara, exista relatii de cauzalitate demonstrate stiintific si chiar empiric.

Pe un alt topic, aflam ca homosexualii le explica crestinilor cum a fost chestia cu istoria crestinismului. Aici, iata un profan care explica unui medic chestia cu receptorii.

In realitate, dovada stiintifica a existentei acestor receptori lipseste in majoritatea cazurilor. Este o simpla ipoteza. De cele mai multe ori, cercetatorii se joaca cu diversi "anticorpi anti-receptori" pe care ii injecteaza in diverse feluri, masurand cantitatea de anticorpi care iese fata de cea care intra in experiment. Concluzia este "anticorpii antireceptori s-au fixat, deci trebuie sa avem receptori". In cazurile mai de succes fac poze la microscopul electronic unde se vad aglomerari de anticorpi anti-receptori si spun "aha! iata un nor de anticorpi anti receptori, prin urmare trebuie sa fie un receptor in mijlocul lui!". Cam asta e nivelul.

Pe cand "dynamis" sau "Simila similibus curantur" tin de "evul intunecat" al medicinei, in care inca se amesteca cu magia, alchimia si alte ciudatenii asemenea.

Homeopatia este foarte noua. Mult mai "moderna" decat alopatia. In urma cu doua secole facea primii pasi. De la "intunecatul ev mediu" (simpatica sintagma), de la magie si alchimie, vor mai trece multe secole pana cand metoda stiintifica homeopatica se va naste. Si anume, dupa Epoca Luminilor (si in anumita legatura cu ea).

Sau va e teama sa recunoasteti ca e o escrocherie clara acum dupa ce i-ati afirmat eficacitatea in anumite conditii?

Sunt departe de a sustine ca Oscillo este o escrocherie clara. Am folosit frecvent acest remediu cu succes, inclusiv pe mine insumi, in mai multe randuri. Nu am elemente clinice incat sa afirm ca e o escrocherie clara, dimpotriva. Ceea ce am afirmat este ca nu este un remediu homeopatic si, daca ati fi citit pana la capat postarea mea de pe aceeasi pagina (e drept, cam lunga) ati fi inteles de ce: fiindca nu are proving.

In schimb, m-am convins ca multe medicamente alopatice sunt escrocherii clare. De exemplu, marea majoritate a siropurilor alopatice contra tusei. Siropurile pe baza de iedera, de exemplu, cu care nu am obtinut niciodata vreun succes evident.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de tabitha

Eu as fi curioasă să stiu ce boli ati vindecat prin homeopatie, ce aveti în palmares.

Homeopatia se adreseaza mai curand bolnavilor decat bolilor. Orice boala poate fi abordata homeopatic, desi nu cu aceeasi sansa de succes. Ca regula generala, cand boala a ajuns domeniul anatomiei patologice, succesul homeopatiei va fi cel mult partial. Altfel spus, limita domeniului homeopatiei este domeniul chirurgiei.

Cele mai remarcabile succese ale homeopatiei, unde ea isi arata adevarata superioritate in comparatie cu alopatia este in bolile cronice. Fiindca in boli acute, cum ar fi, de exempu, scarlatina, si alopatia poate avea succes. E mai simplu petru medic si mai practic pentru pacient sa ia un antibiotic decat sa tina legatura zilnic cu homeopatul. Pe urma, e greu de spus daca s-ar fi vindecat la fel de repede prin homeopatie, e greu de spus ca nu s-ar fi vindcat spontan, adica fara niciun tratament. Ei bine, in bolile cronice nu e asa. Am obtinut succese in: epilepsie, migrena, sterilitate, astm, insuficienta cardiaca grava, etc. Cand spun "succese", spun "vindecare", fiindca homeopatia este arta vindecarii. Spre deosebire de alopatie, care in cazurile considerate de ea de succes se multumeste sa controleze boala atata timp cat cineva ia tratamentul. De exemplu, o hipertensiune arteriala poate fi controlata alopatic. Dar, a doua zi dupa ce bolnavul nu isi ia pastila, are un puseu de tensiune care poate fi fatal. Ei bine, asta nu este considerat succes in homeopatie, fiindca in acest caz nu putem vorbi de vindecare. Vindecare e atunci cand unui bolnav de insuficienta cardiaca trimis cu ambulanta de cardiologi ca sa moara acasa ii dai un remediu, dupa care nu mai are insuficienta cardiaca. Pe urma nu-i mai dai niciun remediu, fiindca nu mai e nevoie. In final, bolnavul moare dupa 5 ani din alte cauze decat insuficienta cardiaca. ASTA inseamna succes in homeopatie. Si asta am reusit, cu ajutorul lui Dumnezeu.

[Florin-Ionut]

Al treilea tip de medicină e cel care a fost ucis nu cu mult timp în urmă de anumite grupuri de interese obscur-oculte, anume medicina tradițională. Aia care folosea remediile naturale sau ”leacurile băbești” cum sunt malițios supranumite.

Domnule Mihnea, vă mulțumesc pentru acest topic. De-acum sigur n-o să mai calc pragul vreunui homeopat în căutare de soluții alternative la chimicalele alopaților. Am fost o singură dată la un homeopat cînd cel de-al doilea copil avusese nasul înfundat de nu-i mai trecea și am vrut doar să vedem dacă are vreo complicație de gen oreion. Slavă Domnului că nu a avut și că s-a inventat batista bebelușului pentru astfel de cazuri de descărcare majoră a sistemului limfatic prin sinusuri.

[Vitiate]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Al treilea tip de medicină e cel care a fost ucis nu cu mult timp în urmă de anumite grupuri de interese obscur-oculte, anume medicina tradițională. Aia care folosea remediile naturale sau ”leacurile băbești” cum sunt malițios supranumite.

Domnule Mihnea, vă mulțumesc pentru acest topic. De-acum sigur n-o să mai calc pragul vreunui homeopat în căutare de soluții alternative la chimicalele alopaților. Am fost o singură dată la un homeopat cînd cel de-al doilea copil avusese nasul înfundat de nu-i mai trecea și am vrut doar să vedem dacă are vreo complicație de gen oreion. Slavă Domnului că nu a avut și că s-a inventat batista bebelușului pentru astfel de cazuri de descărcare majoră a sistemului limfatic prin sinusuri.

Nu inca. Inca exista resurse, fie ele si "de la om la om" sau rare internautice.

[tabitha]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Homeopatia se adreseaza mai curand bolnavilor decat bolilor. Orice boala poate fi abordata homeopatic, desi nu cu aceeasi sansa de succes. Ca regula generala, cand boala a ajuns domeniul anatomiei patologice, succesul homeopatiei va fi cel mult partial. Altfel spus, limita domeniului homeopatiei este domeniul chirurgiei.

Cele mai remarcabile succese ale homeopatiei, unde ea isi arata adevarata superioritate in comparatie cu alopatia este in bolile cronice. Fiindca in boli acute, cum ar fi, de exempu, scarlatina, si alopatia poate avea succes. E mai simplu petru medic si mai practic pentru pacient sa ia un antibiotic decat sa tina legatura zilnic cu homeopatul. Pe urma, e greu de spus daca s-ar fi vindecat la fel de repede prin homeopatie, e greu de spus ca nu s-ar fi vindcat spontan, adica fara niciun tratament. Ei bine, in bolile cronice nu e asa. Am obtinut succese in: epilepsie, migrena, sterilitate, astm, insuficienta cardiaca grava, etc. Cand spun "succese", spun "vindecare", fiindca homeopatia este arta vindecarii. Spre deosebire de alopatie, care in cazurile considerate de ea de succes se multumeste sa controleze boala atata timp cat cineva ia tratamentul. De exemplu, o hipertensiune arteriala poate fi controlata alopatic. Dar, a doua zi dupa ce bolnavul nu isi ia pastila, are un puseu de tensiune care poate fi fatal. Ei bine, asta nu este considerat succes in homeopatie, fiindca in acest caz nu putem vorbi de vindecare. Vindecare e atunci cand unui bolnav de insuficienta cardiaca trimis cu ambulanta de cardiologi ca sa moara acasa ii dai un remediu, dupa care nu mai are insuficienta cardiaca. Pe urma nu-i mai dai niciun remediu, fiindca nu mai e nevoie. In final, bolnavul moare dupa 5 ani din alte cauze decat insuficienta cardiaca. ASTA inseamna succes in homeopatie. Si asta am reusit, cu ajutorul lui Dumnezeu.

Multumesc pentru răspuns. De bolnavi cu diverse diagnostice de "boli psihice" v-ati ocupat ca si homeopat?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de tabitha

Multumesc pentru răspuns. De bolnavi cu diverse diagnostice de "boli psihice" v-ati ocupat ca si homeopat?

Depresii, ticuri, nevroze reactive, nevroze obsesivo-fobice si instabilitatea psihico-motorie. In astea mai ales am inregistrat succese, uneori spectaculare. M-am mai ocupat si de altele (dependente, psihopatii), dar fara succes notabil.